BRANDUL DE IMAGINE AL CASTIGATORULUI DIN 2004 - ALEGERI PREZEDENTIALE

1. Anul campaniei electorale a "Revolutiei Portocalii" in Romania

Avand ca modele: campania electorala parlamentara din 2003 din Rusia (in care accentul a fost pus pe stimularea retoricii revolutionare si pe apelul referitor la subiecte precum lupta impotriva coruptiei sau impotriva fraudei electorale), Revolutia trandafirilor din Georgia in anul 2003 (care s-a manifestat prin intermediul contestatiilor si actiunilor intreprinse in vederea indepartarii de la putere a celor care au castigat alegerile din luna noiembrie - Sevarnadze si formatiunea politica "Pentru Noua Georgie" - si decizia Curtii Supreme de a se desfasura un set nou de alegeri, in urma carora au iesit invingatori Miaheil Saakasvili si "Miscarea Nationala Unita"), Revolutia din 2004 din Ucraina, ce a consacrat sintagma de Revolutie Portocalie, care are drept rezultat schimbarea liderului politic si crearea unei distinctii fundamentale intre fostii guvernantii si cei care ii preced (acestia din urma, bucurandu-se de o popularitate enorma, actioneaza in numele poporului, prin si pentru el), evenimentele din Romania au luat forma unei pseudo-"Revolutii Portocalii", in cadrul careia imaginea contextului special extern (evenimentele din Ucraina), cu intregul sau set de atribute si emotii, a fost transformat in sursa de credibilizare interna.

Portocaliii romani au profitat de liniile revolutiei din Ucrania, pe care le-au adaptat la situatia acelui moment, construind din mers o situatie tensionata care a dus la acumularea tensiunii publice. Teme precum controlul mass-media, controlul politic absolut, lipsa opozitiei, coruptia au constituit mesajul electoral "revolutionar" al Aliantei DA, desi ele au beneficiat de o precampanie intensa dusa de personalitati "neutre", deci credibile.

Fiecare miscare de tip "revolutie portocalie"a fost condusa de un lider puternic, cu o popularitate covarsitoare, care a actionat ca un propulsor al actiunii de contestare a sistemului si care are forta necesara elaborarii si propunerii de noi valori. Acesti lideri sunt de fapt purtatori de imagine, ei chemand, prin apeluri directe, intregul popor sa li se alature in lupta cu sistemul politic.

Fara sa aiba nimic in comun cu violenta revolutiilor deja consacrate din istoria omenirii, cele portocalii s-au prezentat sub forma unor campanii electorale neconventionale, de multe ori la limita jocului democratic, cu incitarea participarii directe a publicului. Liderii din fiecare dintre cele patru "revolutii portocalii" sunt personalitati foarte puternice, care, impreuna cu stafful de campanie, au reusit sa construiasca imaginea de salvator al poporului, capabil sa inlature deficientele din vechiul sistem si sa puna bazele unuia nou, in conformitate cu normele si exigentele democratice.

In Romania, guvernarea PSD dintre anii 2000-2004 a fost caracterizata de o relativa stabilitate politica, de o crestere economica fara precedent in istoria postrevolutionara si de unele succese importante in planul politicii externe. In acelasi timp insa, s-au evidentiat numeroase acuze de coruptie si de incalcare a drepturilor de libera exprimare, care au mobilizat presa si societatea civila.

Anul 2004 a fost cel de-al cincilea an electoral de dupa Revolutia din 1989, iar scrutinul local din iunie a fost un test semnificativ pentru alegerile parlamentare si cele prezidentiale din toamna.

2. Alegerile locale

Alegerile din iunie 2004 pot fi considerate drept o precampanie a celor prezidentiale din noiembrie, deoarece in cadrul emisiunilor electorale de pe posturile nationale de televiziune, un spatiu important l-au ocupat mesajele candidatilor la Primaria Capitalei, locuitorii din alte judete votand si sub influenta prestatiilor acestora din perioada campaniei locale. Principalii adversari in lupta pentru fotoliul de Primar al Bucurestiului au fost liderul opozitiei de atunci, Traian Basescu si ministrul de externe, Mircea Geoana. Popularitatea de care s-au bucurat anumiti lideri ai opozitiei au creat impresia ca Alianta a triumfat in alegerile din vara, desi cei aflati la putere au obtinut rezultate bune la nivel national, si chiar s-au clasat pe o treapta superioara in orase precum: Iasi, Constanta, Galati, Craiova, Ploiesti.

Mesajele tuturor candidatilor si ale partidelor s-au inchegat pe teme referitoare la problemele cotidiene ale cetatenilor si mai putin pe aspectele legate de sistem, insa ceea ce a contat intr-o foarte mare masura a fost impactul pe care l-au avut credibilitatea si imaginea liderilor si a formatorilor de opinie. De asemenea, aliatii DA au abordat competitia electorala nu ca pe un duel intre partide, ci ca pe o lupta dusa cu un sistem corupt. Figuri cu o credibilitate ridicata au indemnat populatia sa voteze impotriva baronilor locali (un exemplu elocvent il reprezinta machetele in care copresedintele Aliantei, Theodor Stolojan, isi exprima dorinta ca oamenii sa fie impotriva acestora).

Campania lui Traian Basescu la Primaria Capitalei s-a conturat in jurul pozitiei lui de lider anticoruptie si l-a prezentat pe acesta intr-un context si avand un limbaj duplicitar: fie ca lider, fie apartinand unei echipe sau iesind in evidenta, cand prin comunicarea "colorata" care l-a consacrat, cand prin seriozitate si diplomatie. O componenta esentiala a campaniei sale a fost ideea de echipa, constituita din propunerile pe care Traian Basescu le-a facut in legatura cu primariile de sector din Capitala, pentru care Basescu garanta personal.

Traian Basescu nu si-a abandonat intru totul stilul care l-a consacrat, cel direct si de incomodare a adversarului. Lider charismatic, cu un discurs pe intelesul tuturor si pe placul presei, Basescu a sedus cand prin hohote abundente, cand prin exprimarile sale deocheate. In campanie, insa, primarul a venit si cu un discurs foarte tehnic, a prezentat programe si surse de finantare. L-a lasat pe Dragomir sa rada si sa se dea in spectacol. El a inteles ca o comunicare-negociere este mai potrivita pentru contextul politic actual si a ales sa fie cat se poate de sobru. Basescu nu a trebuit sa faca trimiteri la unele institutii, prea mediatizate ca titulatura, dar care, pentru oamenii de rand reprezinta niste denumiri simbolice (Uniunea Europeana), el cunoscand extrem de bine realitatile mahalalei romanesti. Asadar, a apelat la un dublu limbaj , la o dubla ipostaza a sa: la agresivitate, prin produsele de campanie ("ardeiul iute" de pe afise, site web, jocuri electronice, articole promotionale - vezi ANEXA 1), dar si de seriozitate afisata in cadrul dezbaterilor TV, a discursurilor sau materialelor video, prin care a facut dovada unor proiecte pentru capitala, extrem de tehnice, concrete si bine documentate (ANEXA 2).

Un element interesant al campaniei a fost cererea pe care candidatul Aliantei DA pentru Primaria Capitalei a facut-o catre populatie, anume aceea de a vota pentru un Consiliu si pentru candidatii la primariile de sectoare propusi de Alianta, din dorinta de a-si asigura o indeplinirea tuturor punctelor prezentate in Programul sau electoral (ANEXA 3). Si pentru a intari ideea de lider puternic, dar care recunoaste meritele celor care lupta alaturi de el, stafful de campanie si candidatul Basescu au utilizat in materialele promotionale si in cele de promovare sintagme precum: "Singur fac mult. Cu un Consiliu fac Totul" sau, mai mult, au apelat la un slogan extrem de curajos: "Totul sau nimic" (ANEXA 4)

Ceea ce a fost inedit pentru o campanie desfasurata in Romania a fost faptul ca Traian Basescu, in loc sa ofere, a cerut. Probabil ca un alt candidat ar fi riscat sa piarda procente bune din voturile alegatorilor, insa cel care a cutezat sa apeleze la un asemenea truc se bucura de o popularitate foarte crescuta, personalitatea sa fiind usor de recunoscut printre cele ale contracandidatilor. Multi analisti au recunoscut faptul ca la alegerile locale din vara, Traian Basescu nu a avut un adversar pe masura si nici o alta campanie nu s-a ridicat la nivelul "Ardeiasului".

Mircea Geoana, pricipalul contracandidat la fotoliul de Primar, pe care insa Basescu nu l-a considerat un adevarat rival, a abandonat haina de diplomat al cancelariilor europene si brusc a inceput sa vorbeasca despre praful de pe cizmele din tinerete cu care a strabatut drumuri pline de noroi din curtea centralelor termice. A adoptat un discurs mai popular, mai direct, fara subtilitati de negociere diplomatica. Insa specialistii care s-au ocupat de campania lui Basescu tocmai asta au vrut sa evidentieze: faptul ca un "diplomat" nu poate sa inteleaga cu adevarat necesitatile oamenilor, nu poate renunta la pantofii stralucitori si la geanta eleganta pentru a cobori in mijlocul maselor si a le rezolva problemele. (ANEXA 5)

Desi ca Ministru de Externe, s-a bucurat de o larga popularitate, intrarea tarzie in cursa pentru Primarie s-a resimtit in sondajele de opinie. PSD a sperat ca socul candidaturii lui Geoana va atenua simpatia de care se bucura Basescu si a vrut sa reia strategia prin care acesta din urma a castigat alegerile din 2000: inlocuirea in ultimul moment al candidatului propus de catre partid, printr-un personaj extreme de charismatic. Acest lucru insa, se pare ca nu a "tinut" si a doua oara, mai ales ca personajele intrate in arena nu sunt catusi de putin asemanatoare.

Mircea Geoana a abordat o comunicare-seductie in contradictie cu  profilul sau imagologic anterior. A venit cu un zambet larg deschis, ce arata o dantura perfecta (semn de sanatate tocmai buna pentru o cursa dura), dar a ramas intepenit in aceasta grimasa mult prea mult timp. Geoana a zambit de pe panouri si bannere pentru toti bucurestenii timp de patru saptamani, dar nimeni nu a reusit sa afle programul sau administrativ, elaborat de cei mai buni specialisti externi, asa cum afirmase el insusi intr-o dezbatere televizata. Mesajul "Castigi cu Geoana" a fost atat de abstract incat PSD a trebuit sa revina cu o formula imbunatatita si sa-i dea conotatia de castig material: "locuri de munca mai multe si mai bine platite", care vor asigura "cresterea nivelului de trai de la an la an". Geoana nu a venit cu un "contract" pentru bucuresteni si in lipsa acestuia a tinut toate discutiile in zona guvernarii. Nici "contractul pentru Europa" nu a fost scris temeinic. Mesajul "2007 - oras european" a ramas unul la fel de abstract in lipsa unei expuneri coerente si credibile a pasilor de actiune.

Faptul ca Mircea Geoana a intrat relativ tarziu in cursa s-a vazut mai ales in campania improvizata, nepersonalizata si neconvingatoare. Produsele de advertising, desi bine concepute din punct de vedere tehnic, au fost insuficient diversificate ca mesaj si nu s-a apelat la mijloace neconventionale de comunicare. Prin comparatie, campania lui Traian Basescu a fost mult mai dinamica si a punctat prin utilizarea Internetului, unde a detinut, practice, monopolul. (ANEXA 6)

In ceea ce priveste aparitiile in mass media, perioada 31 mai - 6 iunie a abundant de publicitate electorala a candidatului Aliantei DA. Postul Realitatea TV a difuzat cel mai mare numar de spoturi cu Traian Basescu in decursul intregii campanii, urmat de TVR 2 si Romania 1. Presa scrisa a preluat un numar de 196 de spoturi cu Traian Basescu, a caror difuzare a costat 445 168 $. Cotidianul in care a aparut cu frecventa cea mai ridicata imaginea acestuia a fost "Libertatea"(45 de spoturi). (ANEXA 7)

Basescu nu a ezitat sa anticipeze rezultatul alegerilor si nici sa isi alature semnatura ideilor, programelor si promisiunilor electorale, semn al sigurantei si al increderii in aptitudinile sale de a conduce capitala Romaniei. A jucat cu cartile pe masa si a castigat Totul.

"Va multumesc pentru ca mi-ati dat TOTUL!
Mi-am asumat aceasta imensa raspundere si acum este randul meu sa va dau TOTUL!
Nu va voi dezamagi.'

3. ALEGERI PREZIDENTIALE

3.1. PERIOADA DE PRE-CAMPANIE

Prima luna dupa alegerile locale, Alianta a fost privita drept castigatoare, lucru confirmat de sondaje, care au indicat, pentru prima data, un usor avans al Aliantei in fata PSD-ului. De aceea, nu putini au fost cei care au preconizat victoria Aliantei in alegerile din noiembrie, raportandu-se la ultimele tururi de scrutin, in urma carora, cei ce castigau in vara, ieseau invingatori si toamna.

Desi nu era de asteptat, din partea Aliantei a survenit o perioada de relaxare, lipsa resimtita in peisajul promotional si in aparitiile in mass media. Insa ceea ce a condus spre un pas inapoi, a fost disparitia din prim planul evenimentelor Aliantei a principalului lider al opozitiei, castigatorul Primariei Bucurestiului. Ceea ce au dorit strategii a fost inlocuirea charismaticului Basescu din rolul de "locomotiva" a opozitiei, cu Theodor Stolojan, personaj echilibrat si cerebral, care nu a reusit sa substituie imaginea de forta a predecesorului sau.

Alianta s-a confruntat, pe langa aceasta carenta de popularitate, cu o serie de provocari survenite din partea partidului de guvernamant, care: avea inca o pozitie puternica in sondaje (si care devenea din ce in ce mai solida in urma instituirii "Noului PSD"), folosea in avantaj propiu administratia centrala si partial pe cea locala, domina mass-media si dispunea de resurse materiale net superioare.

Psd-ul parea sa-si fi revenit in urma pierderii fotoliului de primar al capitalei, ba chiar arata ca a invatat din greselile facute. De aceea a apelat la o reforma interna in cadrul partidului, eliminand din functiile de conducere pe asa-numitii "baroni locali", iar acest lucru a avut un impact pozitiv asupra electoratului.

In acest caz. Alianta nu putea sa faca altceva decat sa gaseasca noile teme de atac, pentru a-si recastiga postura de lider. Conform unor sondaje de opinie realizate in vara anului 2004 , doua teme importante pareau sa domine opinia publica:nivelul de trai (saracia) si coruptia; pe locul trei in top, aflandu-se problema locurilor de munca. Asadar, in functie de caracteristicile socio-demografice, dupa criteriul de varsta, principalele probleme care trebuiau rezolvate in Romania erau coruptia si nivelul de trai, in aceasta oridne pentru varstele tinere si in ordine inversa pentru cei mai in varsta. Dupa criteriul regiunii de provenienta, s-a constatat ca in zonele mai dezvoltate (Banat, Crisana, Bucuresti) exista un sentiment mai acut ca principalele probleme sunt saracia si coruptia , in timp ce in celelalte zone acest sentiment era mai difuz, oamenii tinzand sa se refere si la alte probleme (locurile de munca sunt o preocupare mult mai mare in Moldova si Oltenia decat in Banat sau Ardeal). Dupa criteriul rezidentei, saracia si coruptia erau percepute ca problema de egala importanta in mediul urban, in timp ce la tara coruptia era o preocupare sensibil mai mica. Dupa criteriul venitului, cei cu venituri reduse acordau o importanta mai mare saraciei, in timp ce persoanele cu venituri peste medie tindeau sa identifice coruptia drept principala problema a Romaniei. Dupa criteriul optiunii politice, electoratul Aliantei DA si electoratul PUR considerau coruptia drept principala problema ce ar trebui rezolvata, urmata la mica distanta de saracie; electoratul PSD considera saracia principala problema, urmata de problema locurilor de munca; electoratul PRM era in egala masura sensibil la problema saraciei si la cea a coruptiei, iar la mare distanta de primele doua se afla problema locurilor de munca; electoratul nehotarat era sensibil in primul rand la problema saraciei, urmata de cea a coruptiei si se cea a locurilor de munca.

Tinand cont de rezultatul acestui sondaj, specialistii in marketing ai Aliantei au introdus in oferta prezidentiala a lui Traian Basescu aceste teme, in afise, precum si in Platforma Program. (ANEXA 8)

Din punctul de vedere al electoratului Aliantei, acelasi sondaj arata ca acesta este unul predominant urban, de varsta activa (25-55 de ani), cu venituri medii si peste medie, mai curand masculin decat feminin, cu o concentrare mai mare in Ardeal, Banat si Bucuresti.

Doua din sondajele realizate in vara anului 2004 (IRSOP si IMAS) , de dupa alegerile locale, il au in discutie pe Traian Basescu, insa doar din punctul de vedere al increderii publicului.

In sondajul IRSOP, o intrebare referitoare la capacitatea lui Traian Basescu de a fi un presedinte mai bun decat Ion Iliescu primea urmatorul raspuns: 32% considerau ca Traian Basescu ar fi un presedinte mai bun decat Ion Iliescu, 20 % considerau ca ar fi un presedinte la fel de bun ca Ion Iliescu, 42% credeau ca ar fi un presedinte mai slab decat Ion Iliescu, iar 6% nu se pronuntau. Scorurile lui Adrian Nastase erau mai slabe, dar comparabile.

Referitor la imaginea lui Traian Basescu in raport cu cea a lui Theodor Stolojan, in urma aceluiasi sondaj reies urmatoarele: Traian Basescu avea, in iulie, o populariate mai mica decat Theodor Stolojan in randurile publicului educat si o popularitate egala in zona electoratului care a beneficiat de o educatie generala; acelasi lucru s-a putut constata in ceea ce priveste electoratul cu venituri medii si sub medie; electoratul foarte tanar (18-25 de ani) il prefera pe Traian Basescu, iar cel matur (35-55 de ani), pe Theodor Stolojan, iar populatia din Muntenia si Oltenia era de parte primului, in timp ce Ardealul si Moldova l-ar fi ales pe cel de-al doilea.

Sondajul IMAS din luna iulie, i-a alaturat, intamplator (se stie ca in acea perioada candidatul Aliantei DA la presedintie era Theodor Stolojan), pe Traian Basescu si Adrian Nastase, iar concluziile au fost urmatoarele: Traian Basescu se bucura de cea mai mare popularitate dintre toti liderii politici (efectul alegerilor), avand un procent de 51%, fata de 42,5% cat avea Adrian Nastase; publicul femini avea incredere destul de mare in Traian Basescu (48%), desi electoratul sau ramanea unul predominant masculin (prin contrast, Adrian Nastase era apreciat in mod egal de catre barbati si femei); in raport cu Adrian Nastase, Traian Basescu statea mai slab la increderea publicului in varsta (peste 60 de ani), dar recupera la categoria tinerilor (pana in 30 de ani); Traian Basescu avea o problema in randurile electoratului maghiar, dar era tot peste Adrian Nastase (Theodor Stolojan statea aici mult mai bine decat Adrian Nastase).

In urma interpretarii optiunii electoratului din timpul verii, campania electorala se anunta mult mai intersanta, lupta dintre cele doua echipe urma sa fie destul de echilibrata, cu multe rasturnari de situatie (lucru care s-a intamplat si in toamna 2004 - vezi ANEXA 9), iar specialistii in construirea imaginii candidatilor trebuiau sa se intreaca in mijloace neconventionale de atragere a voturilor.

3.2. O schimbare tactica - retragerea lui Stolojan din cursa prezidentiala si de la conducerea PNL

Dupa o vara agitata, si o perioada de precampanie in care sondajele firmelor specializate s-au intrecut in a oferi pronosticuri si a masura popularitatea candidatilor, reiesea clar ca Adrian Nastase luase un avans considerabil fata de candidatul de la acel moment al Aliantei. De aceea, in vederea recastigarii notorietatii in randul electoratului, specialistii in marketing si intreg stafful de campanie al Aliantei Dreptate si Adevar au decis crearea unui eveniment-soc aruncarea in lupta a celui care era singurul capabil sa atenueze diferentele existente, un personaj mai mult charismatic decat cerebral si calculat. Astfel, presedintele PNL Theodor Stolojan si-a anuntat, sambata seara (momentul a fost ales foarte bine, deoarece oamenii se aflau in weekend, iar o asemenea stire le-a starnit interesul sa urmareasca si a doua zi noutatile Aliantei), pe 9 octombrie, retragerea din cursa prezidentiala, invocand motive de sanatate. El a delegat si atributiile de presedinte al PNL vicepresedintelui Calin Popescu Tariceanu, care va fi si co-presedinte al Aliantei PNL-PD.

Textul declaratiei lui Theodor Stolojan (ANEXA 10) a fost unul extrem de emotionant, iar lacrimile noului prezidentiabil au generat o controversa puternica in randurile opiniei publice.

Imediat dupa discursul lui Stolojan, presedintele democrat s-a ridicat in picioare langa fostul lider al PNL, incercand sa spuna cateva cuvinte. Dupa momente de tacere, Basescu si-a acoperit fata cu mana pentru ca incepuse sa planga. (acest gest a fost contestat de unii - care l-au apreciat drept fals si premeditate, si apreciat de altii - care au subliniat latura sensibila, umana a acestuia)

Traian Basescu a vrut apoi sa-l imbratiseze pe fostul co-presedinte al Aliantei Dreptate si Adevar, insa nu a reusit decat sa puna o mana pe umarul fostul sau coleg. Inecat de lacrimi, Basescu a rostit niste multumiri la care, oricum, cei din sala nu mai puteau fi atenti.

Impresionati de izbucnirea emotionala a lui Basescu, multi dintre politicienii prezenti nu si-au putut stapani lacrimile. Consiliera lui Stolojan, Raluca Tatarcan si secretara acestuia, Carmen Rascanu, plangeau in hohote printre ziaristi.

'Stolo, iti multumim pentru tot ce ai facut, pentru dorinta de a da o speranta romanilor intr-o astfel de Romanie', declara Basescu, alaturi de fostul lider al PNL.

In acest timp, asezata pe scaun, langa sotul ei, Elena Stolojan se chinuia sa-si ascunda tristetea in spatele unui zambet rece. Ea nu a mai putut insa sa se abtina cand a auzit discursul lui Basescu. In sala ticsita de oameni, se aflau mai multi liberali si democrati, pe fata carora se putea citi cat de tare i-a marcat acest eveniment. Numai chipul lui Stolojan nu trada nici un sentiment. Avea o privire rece si fixa. Tocmai aceasta atitudine caracteristica a lui Theodor Stolojan l-a plasat in pozitia secunda in cadrul sondajelor, deoarece romanii, din cauza saraciei si a nevoilor pe care le au, isi doresc macar un presedinte empatic, care sa stie sa le zambeasca si sa ii incurajeze si nu unul dur si rigid care sa le sporeasca temerile.

3.3. Campania electorala - alegerea Presedintelui

In urma schimbarilor spectaculoase din strategia electorala a Aliantei D.A., in mare determinate de retragerea brusca a lui Theodor Stolojan din cursa pentru Cotroceni si lansarea lui Traian Basescu in aceasta competitie situatia clasamentului care ii avea protagoniti pe candidatul PSD si pe cel propus de Alianta s-a reechilibrat. Campania electorala pentru alegerile parlamentare si cele prezidentiale a fost destul de anosta in prima faza, dar in ultima parte a campaniei, au avut loc atacuri violente de ambele parti. Astfel, activistii Uniunii PSD+PUR au raspandit materiale calomniatoare la adresa lui Basescu, iar aproape simultan au aparut faimoasele stenograme ale sedintelor forurilor superioare ale PSD care aratau care sunt de fapt sursele si metodele de extindere ale coruptiei de stat. Este de remarcat si faptul ca presedintele tarii la acea ora, Ion Iliescu, a facut campanie electorala pentru PSD si Adrian Nastase, incalcand flagrant prevederile constitutionale. Primul tur al alegerilor generale a fost marcat, dupa opinia fortelor de opozitie si reprezentantilor societatii civile si observatorilor, de o importanta frauda electorala dirijata de oamenii partidului de guvernamant, fapt care a facilitat obtinerea de catre PSD si PUR a catorva procente in plus fata de Alianta D.A., cat si a unui avans asemanator pentru Nastase in fata lui Basescu. Dupa primul tur de scrutin, liderii PSD se vedeau deja castigatorii alegerilor, dar nu a fost decat o bucurie prematura.

3.3.1. Strategii

In linii mari, campania a fost una de tip clasic, Alianta a cerut schimbare, in timp ce PSD a solicitat stabilitate. Mesajele au fost de asemenea aflate in sensuri diametral opuse: rational vs. emotional. Traian Basescu a incercat sa spulbere imaginea politicianului rece, Adrian Nastase, creand un spectacol socant, recurgand nu de putine ori la gafe, care nu au facut altceva decat sa-i sporeasca simpatia si sa-i accentueze latura umana a personalitatii.

Mesajul pozitiv a fost preferat de partidul aflat la putere, care a incercat din rasputeri sa impuna ideea de continuitate si sa evidentieze realizarile din timpul mandatului sau, precum si conexiunea echipei alcatuite din trei generatii de politicieni (Iliescu, Nastase, Geoana). In aceasta situatie, Aliantei nu i-a mai ramas decat optiunea sustinerii unui mesaj negative, criticand atat aspectele economice rezultate in urma guvernarii PSD si a lui Adrian Nastase, scaderea nivelului de trai, cat si gradul de coruptie existent la caea perioada. (ANEXA 11)

Campania electorala pentru alegerile prezidentiale din 2004 a fost catalogata de analistii politici drept cea mai negativa campanie de la Revolutia din 1989. Fireste ca a fost respectata legea audio-vizualului, care nu permite o astfel de strategie, insa echipele de marketing electoral s-au intrecut in a gasi tot felul de mijloace prin care sa submineze adversarul (afise, fluturasi, panouri, discurs, acuzatii soc, dezvaluiri incendiare, etc.). Chiar daca, dintr-un tardiv fair play, candidatii isi cereau scuze pentru anumite acuzatii sau materiale neconventionale, opinia publica, caracterizata de un inalt grad de subiectivism, a fost simtitor influentata (fie in sensul dorit de cel care facea dezvaluirea, fie in sens contrar).

Campania negativa a PSD s-a concentrat pe lipsa unei echipe a Aliantei DA, in contextul aderarii la Uniunea Europeana de la 1 ianuarie 2007, precum si pe slaba performanta a guvernarii din perioada 1997-2000. De asemenea, strategii angajati de Partidu Social Democrat au incercat sa profite de pe urma gafelor candidatului Traian Basescu, cum ar fi: sustinerea casatoriilor dintre homosexuali, intr-o tara cu traditie ortodoxa sau ignorarea electoratului rural.

O serie de organizatii civile, sub titulatura "Coalitie pentru un Parlament Curat", a distribuit fluturasi continand acuzatii de coruptie la adresa unor candidati pentru Parlament. Din cauza faptului ca cele mai multe nume aflate pe lista apartineau candidatilor propusi de PSD, s-a banuit faptul ca cei care constituiau acea Coalitie nu erau altii decat membrii sau simpatizantii Aliantei, care au apelat la o forma mascata de campanie negativa.

Pe de alta parte, un articol aparut in "Romania Libera" aprecia ca "strategia murdara impotriva candidatului Aliantei D.A. PNL-PD la presedintie, Traian Basescu, a atins, cu cateva zile inaintea alegerilor generale, culmile grotescului. Dupa modelul falsificarii fluturasilor Coalitiei pentru un Parlament Curat, prin care au fost atacati candidatii liberali si democrati la Parlament, Basescu este persiflat si calomniat prin afise electorale contrafacute. Campaniei denigratoare nu-i scapa nici unul dintre afisele electorale pentru alegerile prezidentiale ale sefului pedistilor.

Pe mailurile redactiilor au fost trimise o serie de poze trucate cu sigla Aliantei D.A. si sloganul electoral 'Asa DA presedinte' redand imagini pornografice. Liderul PD este 'taxat' pentru declaratiile sale favorabile homosexualilor si este prezentat ca un gay. Intr-o astfel de ipostaza, imaginea sa este asociata cu a unui vapor care se scufunda, facandu-se astfel trimitere la dosarul 'Flota' cu care Basescu a fost deseori atacat de adversarii sai de la PSD si sugerandu-se ca el a distrus flota romaneasca. Si indemnul presedintelui PD dintr-un film electoral de pe propriul site '28 noiembrie - Ziua Evolutiei' este persiflat, el fiind prezentat intr-o poza ca maimuta sub sloganul 'Va chem la evolutie'."

Dupa exemplul ucrainean, in care liderul opozitiei, Victor Iuscenco, a acuzat fraudarea alegerilor, Traian Basescu a invocat aceeasi problema in urma desfasurarii primului tur al alegerilor prezidentiale. Desi acesta nu afost sustinut de nici unul dintre forurile internationale, iar acuzatiile sale nu au adus nici o dovada concludenta, electoratul a fost vizibil influentat de marturisile sale. Bazandu-se pe vulnerabilitatea populatiei in fata temei coruptiei, consilierii de imagine ai lui Traian Basescu i-au construit campania pentru turul doi al alegerilor prezidentiale plecand de la ideea ca optiunea corecta a tuturor cetatenilor cu drept de vot este cea care poate impiedica furtul. (ANEXA 12)

3.3.2. Elementele campaniei electorale

Produsele de campanie cu care s-a prezentat Traian Basescu in campania prezidentiala au diferit intr-o oarecare masura fata de cele utilizate in campania pentru alegerile locale, in principal pentru ca si contracandidatii au fost diferiti. El a incercat sa renunte la ironiile caracteristice, la produsele colorate si spectaculoase, optand pe sobrietate (ANEXA 13), pe legitimitatea functiei de Presedinte al statului pe care i-o ofera cetatenii in urma acordarii votului de incredere si Legea suprema a tarii - Constitutia Romaniei.

Specialistii au stabilit, in urma sondajelor efectuate, faptul ca Traian Basescu se bucura de sprijinul electoratului din mediul urban, tinerii si zona de mjloc, ignorand pe cat posibil zona rurala, care il prefera pe Nastase. Basescu a ignorat mesajul guvernamental si a preferat unul antisistem, cultivand o apropiere de electoratul extremist al lui Vadim Tudor. Pentru a se asigura de o sustinere cat mai mare din partea diverselor straturi sociale, stafful de campanie al Aliantei a apelat la mesaje diferentiate in functie de profesie si la trimiterea de scrisori personalizate, la nivel national. (ANEXA 14 ). Afisele nu au excelat prin imagini socante, accentul cazand mai mult pe text decat pe fotografie. Produsele promotionale nu au lipsit din campania Aliantei, fiecare dintre acestea avand inscriptionat un mesaj care facea trimitere la utilitatea lui; spre exemplu: pe un sort de bucatarie era scris "O Alianta de bun gust", iar pe o haina de ploaie, "Impermeabili la coruptie" (vezi ANEXA 15)

Desi in crestere fata de campania din 2000, utilizarea Internetului nu a capatat o importanta substantiala. Competitorii politici nu au elaborat strategii speciale pentru aceste medii, astfel incat campaniile prin Internet s-au constituit mai degraba in anexe ale campaniilor destinate mediilor traditionale, capatand in mare masura caracteristica dominanta a acestora: personalizarea accentuata - centrarea aproape exclusiva asupra figurilor predominante, in speta asupra candidatilor prezidentiali, in dauna programelor politice.

Desi dezamagitoare, aceasta abordare este explicabila. Nu atat ponderea relativ mica a electoratului abordabil prin mediile virtuale justifica interesul scazut al staff-urilor de campanie, cat mai ales polarizarea foarte pronuntata a publicului utilizator de Internet. Marea majoritate a acestui public este urban, relativ bine instruit si informat, cu o varsta medie scazuta, cu o conditie materiala de regula buna sau foarte buna - adica tocmai profilul tipic al sustinatorilor variantei de centru-dreapta reprezentata de Alianta D.A. in frunte cu Traian Basescu. Aceasta orientare este evidentiata si de rezultatele numeroaselor sondaje web (unde Alianta D.A. ajungea la peste 90% din intentiile de vot), de numarul mult mai mare de vizitatori ai publicatiilor electronice sustinatoare ale dreptei, de tonul dominant al forumurilor de discutii si multe altele.

Rezultatul net este ca, in cele din urma, campaniile prin Internet nu au avut de fapt menirea sa schimbe cuiva optiunea de vot. Sustinatorii Aliantei erau deja convinsi iar sustinatorii PSD nu prea sunt de gasit pe Internet. Adevarata importanta a Internetului s-a reliefat insa inaintea celui de-al doilea tur de scrutin la prezidentiale, prin radicalizarea sustinatorilor dreptei si mobilizarea acestora la urna de vot.

Propaganda prin Internet difera in multe aspecte de cea desfasurata prin mediile traditionale. Daca in acestea din urma mesajul este de regula 'impachetat' impreuna cu alte materiale informative si, astfel, ajunge aproape inevitabil la consumator, in Web initiativa apartine consumatorului de informatie. Acesta trebuie sa doreasca sa viziteze, de pilda, siturile web ale partidelor sau candidatilor aflati in competitie iar apoi trebuie sa fie atras sa revina.

La acest capitol, victoria Aliantei D.A. a fost categorica, fapt demonstrat de statisticile care au plasat siturile D.A. in fruntea categoriei 'Politica' la clasamentului Trafic.ro. Fara sa exceleze, situl Aliantei D.A. a respectat doar niste reguli elementare. In primul rand a sistematizat pe puncte cateva dintre prioritatile ofertei electorale si le-a incheiat rezumativ prin cateva tinte pentru fiecare domeniu, in vreme ce PSD a expus lucrurile pe larg uitand ca nimeni nu citeste texte lungi on-line. Mai important insa este ca situl Aliantei oferea posibilitatea abonarii la un buletin informativ prin e-mail (newsletter), capabil sa stabileasca o comunicare permanenta si directa cu cei interesati si, in plus, oferea o posibilitate simpla ca un vizitator sa recomande situl unor alti utilizatori de Internet.

In privinta siturilor personale ale candidatilor la presedintie, Traian Basescu si-a spulberat adversarul, ajungand pe primul loc al sectiunii 'Politic' la Trafic.ro. Pe langa informatiile concise si excelent structurate, dincolo de caracterul vioi si tineresc, situl lui Basescu a excelat in interactivitate, constituindu-se intr-un centru de colectare si distributie a 'armamentului' imagistic furnizat de simpatizanti si sustinatori. De aici a pornit cea mai spectaculoasa parte a campaniei electorale pe Internet: 'Guerilla Digitala'.

Insa adevarata miza a campaniei prin Internet s-a aflat departe de zonele oficiale, speculandu-se cateva dintre avantajele pe care Internetul le are fata de mediile traditionale. In primul rand, costurile foarte mici ale publicarii pe web au permis simpatizantilor si sustinatorilor Aliantei D.A. (sau, mai degraba, adversarilor PSD) sa ofere publicului numeroase situri cu caracter pronuntat politic, majoritatea gazduite pe servere din strainatate (pentru a evita eventuale represalii, de genul celor suferite de 'anti-psd'). In plus, absenta restrictiilor cantitative (de pilda spatiu tipografic sau timp de emisie) a permis publicarea unor materiale care, fara a avea neaparat un caracter propagandistic, erau capabile sa influenteze publicul in privinta intentiei de vot si, mai cu seama, in privinta deciziei de a vota.

Printre aceste materiale s-au numarat celebrele stenograme ale sedintelor PSD, in versiune completa, pe care nici o publicatie tiparita n-ar putea sa le publice. De asemenea, o istorie a familiei lui Adrian Nastase a avut astfel sansa sa ajunga la cunostinta publicului. Un viu interes a suscitat printre romanii din strainatate si inregistrarea video a confruntarii televizate dintre candidatii la presedintie inainte turului al doilea, disponibila la randul ei pe cateva situri web.

In plus, unele situri web au publicat variante mult extinse ale colectiei de imagini pentru 'guerilla digitala' in sprijinul lui Basescu, cuprinzand si numeroase imagini si texte care n-ar fi putut fi afisate pe situl oficial al candidatului. Aproape toate aceste situri au publicat trimiteri la listele publicate de 'Coalitia pentru un parlament curat' pe situl oficial contracoruptie.ong.ro.

In fine, o batalie importanta s-a desfasurat prin intermediul mesajelor e-mail, mai cu seama intre cele doua tururi de scrutin. Strategiile celor doua tabere au fost diferite. In vreme ce PSD a optat pentru mesaje bazate pe text, adeptii dreptei au mizat preponderent pe imagini, aprovizionandu-se cu 'munitie' fie din sectiunea speciala a sitului lui Traian Basescu, fie de pe siturile alternative (in principal pentru imaginile mai picante). Fara indoiala ca imaginile s-au dovedit mai convingatoare decat textele raspandite de adeptii lui Nastase.

Este greu de incercat o clasificare a tematicilor care au fost vehiculate intr-o campanie Internet aflata mai mult sub zodia spontaneitatii si improvizatie decat a conceptiei asezate. Exista insa o dominanta centrata pe figura lui Traian Basescu ca intruchipare a fortei binelui intr-o batalie cu fortelor raului, calata pe o imagistica inspirata din gama 'Razboiul stelelor', aspect subliniat inca din apelul la guerilla digitala ('Internauti la arme!') din pagina web a lui Traian Basescu. 'Dreptatea si adevarul fie cu voi' trimite fara indoiala la "Star Wars". De remarcat faptul ca Basescu este perceput ca un luptator solitar, fiind foarte rar insotit de personaje secundare, ceea ce-i intareste statutul eroic, in vreme ce in randul 'fortelor raului' Adrian Nastase este adesea acompaniat de Ion Iliescu, Mircea Geoana sau alte personaje.

Curajoasa si oarecum riscanta a fost suprapunerea imaginii lui Basescu peste celebrul portret al lui Che Guevara. Aceasta alaturare a avut evident scopul de a justifica numele campaniei 'Guerilla digitala', dar trebuia gasita o formula de distantare avand in vedere istoria destul de controversata a revolutionarului sud-american. Ideea de a inlocui 'revolutia' cu 'evolutia' a fost ingenioasa si a generat un slogan mai pasnic - Viva la evolution - care a substituit in mare masura pe Internet formula 'Sa traiti bine'.

O alta directie a guerilei digitale a fost atacul asupra adversarului, perceput mai degraba in intregul PSD decat in persoana lui Adrian Nastase. Calea cea mai simpla s-a dovedit deturnarea afiselor campaniei 'Faptele sunt politica mea' promovata de echipa lui Nastase. O prada foarte usoara pentru sustinatorii dreptei, care n-au avut decat sa parodieze textele originale, furnizand astfel un bogat material sustinatorilor lui Basescu.

O tema aparte a constituit-o chestiunea homosexualitatii, care a insotit din umbra si campania conventionala. Pornita dintr-o presupusa gafa a lui Traian Basescu intr-o emisiune difuzata la MTV si accentuata printr-o interventie intr-un talkshow de pe B1TV, chestiunea homosexualitatii a fost exacerbata de echipa PSD-ului. Rezultatul a fost ca atacul s-a intors impotriva lui Nastase, asupra caruia planau de multa vreme acuze in acest sens. Daca in mediile oficiale tema a fost tabu, in Internet ea a fost intens utilizata. In fine, o tema savuroasa a fost oferita de gafa unui oficial PSD care i-a trimis in Congo pe adeptii Aliantei. Subiectul a fost exploatat in scurte poezioare bazate mai cu seama pe rima Bombo-Congo, ingrediente picante fiind preluate si din tema sexuala a campaniei. Aceste materiale au circulat nu doar prin e-mail ci si sub forma de mesaje SMS.

Strategia video din campania lui Traian Basescu a fost una extrem de reusita, deoarece in diversele spoturi, acesta era prezentat in mijlocul multimii, comunicand cu oamenii (ceea ce il caracterizeaza cel mai bine). De asemenea au fost emise si filmulete in care electoratul era invitat de diverse personalitati cu priza mare la public sa voteze candidatul Aliantei DA (este vorba despre Mircea Dinescu - cunoscut prin nonconformismul sau, Mona Musca - femeia politician care se remarca atat prin gratie si putere totodata).

Intr-un raport de monitorizare a presei din timpul campaniei electorale , perioada 21 octombrie - 28 noiembrie, Agentia de Monitorizare a Presei si Reporteri Fara Frontiere releva ca presa scrisa a fost mai critica fata de candidatul partidului de guvernamant, in timp ce posturile publice de radio si tv au furnizat informatii incomplete, de natura a dezinforma si manipula opinia publica.

Raportul arata ca numarul stirilor tv de natura politica a scazut simtitor in perioada campaniei electorale, acest lucru fiind ingrijorator avand in vedere faptul ca stirile tv reprezinta principala sursa de informatie pentru 73% dintre romani. AMP si RSF si-au exprimat, de asemenea, ingrijorarea fata de semnalele de cenzura si manipulare a stirilor difuzate pe posturile publice de radio si tv, subliniind totodata ca rolul celor doua institutii publice (TVR si SRR) nu este cel de purtator de cuvant al Guvernului, ci de furnizor de informatii complete, impartiale si independente.

In prima saptamana a campaniei electorale, se observa in Raport, cvasidisparitia actorilor politici, atat din stirile TV, cat si din cele radio, indiferent de politica editoriala a posturilor respective. Unele posturi au renuntat cu totul la informatiile ce tineau de sfera politicului. Numarul scazut de stiri politice s-a mentinut pe tot parcursul campaniei. Motivul invocat de radiodifuzori este legislatia electorala, ale carei ambiguitati si caracter restrictiv au creat confuzie, inhiband astfel editorii sa prezinte stiri referitoare la viata politica.

Monitorizarile AMP releva, de asemenea, ca raportul putere-opozitie s-a echilibrat in cadrul stirilor prime-time tv. Acest echilibru se datoreaza legii electorale care impune radiodifuzorilor criterii stricte privind repartizarea timpilor de antena. Continutul stirilor difuzate pe canalul public de televiziune a fost net favorabil partidului de guvernamant. In ceea ce priveste candidatii la Presedintie, monitorizarea AMP a stirilor tv indica faptul ca Adrian Nastase a fost asociat de cele mai multe ori cu actiuni pozitive (10 aparitii), in timp ce Traian Basescu, candidatul opozitiei, este asociat cu cele mai multe actiuni negative (5). Si in jurnalele radio prime-time, candidatul la Presedintie cu cele mai multe actiuni pozitive a fost Adrian Nastase (8 aparitii) - 7 actiuni pozitive au fost asociate lui Adrian Nastase in cadrul stirilor prime-time de la postul public de radio (Radio Romania Actualitati).

In presa scrisa, se mentioneaza in Raport, prezenta actorilor electorali a fost mult mai mare, iar atitudinea jurnalistilor mult mai critica decat in stirile radio si tv. Adrian Nastase a inregistrat un numar superior de actiuni negative si a fost si cel mai criticat (41% tendentiozitate negativa). Agenda evenimentelor a fost mult mai apropiata de realitate, iar cititorii au avut posibilitatea de a-si forma o imagine mult mai completa asupra scenei politice in campania electorala. Acest lucru a mai depins si de orientarea politica a fiecarei publicatii in parte. Totusi, audienta presei scrise este mult mai redusa comparativ cu cea a televiziunilor (8%, comparativ cu 73% televiziunile).
Un alt semnal de alarma a fost tras in urma unui buletin de stiri din data de 30 noiembrie, difuzat de TVR1 si care s-a prezentat sub forma unei campanii deschise, orientate impotriva lui Traian Basescu, dupa ce acesta ceruse anularea alegerilor. Din totalul de 16 stiri ale emisiunii, 15 s-au referit la acest subiect. Dintre aceste 15 stiri, una singura a prezentat punctul de vedere a lui Traian Basescu, toate celelalte persoane prezente sau invocate in program (ziaristi, analisti sau politicieni) au fost unanime in a-l critica pe candidatul opozitiei.

Desi contravine tiparelor unei competitii electorale echitabile si corecte, aproximativ jumatate din exemplarele saptamanalului Academia Catavencu au disparut de la punctele de vanzare in dimineata zilelor de 24 si 25 noiembrie. Redactorul sef al publicatiei, Liviu Mihaiu, a declarat ca oameni cunoscuti ca facand parte din PSD au fost vazuti cumparand toate exemplarele gasite in diverse colturi ale tarii. Conform lui Mihaiu, editia in cauza prezenta articole de investigatie extrem de daunatoare lui Nastase, ansa purtatorul de cuvant al PSD, Titus Corlatean, a negat toate acuzatiile aduse.

In ceea ce priveste publicitatea electorala, stafful de campanie al candidatului Aliantei DA a luat in calcul toate mijloacele mass-media. Cele mai multe spoturi tv au fost difuzate pe TVR 2 (109 de spoturi), TVR 1 (69 de spoturi), National TV (52 de spoturi), PRO TV (51 de spoturi), Antena 1 (34 de spoturi), perioadele de maxima difuzare a lui Traian Basescu diferind de la o televiziune la alta (saptamana 15-21 noiembrie pentru PRO TV si 22-28 noiembrie noiembrie pentru Antena 1, National TV, Prima TV si TVR). La posturile de radio, Romania Actualitati a difuzat 56 de spoturi (perioada 22-28 noiembrie) care transmiteau mesajul candidatului Aliantei, PRO FM-5 , iar Radio21 - 10 (perioada 15-21 noiembrie). In presa scrisa au aparut 1808 spoturi, care au avut un cost total de 1 364 574 $. Dupa o privire in ansamblu se poate constata ca strategii au optat mai mult pentru presa locala, decat pentru cea nationala. Este si normal, tinand cont ca cele 21 de spoturi aparute in "Ziarul de Iasi" - cotidian local - au costat 7218 $, in timp ce acelasi numar de spoturi valoreaza 34 004 $ in "Curentul" sau 51153 $ in "Adevarul". Foarte inspirata a fost alegerea publicatiilor in care au aparut imagini si mesaje ale lui Traian Basescu: de la publicatii cu traditie politica, la cele economice, ghiduri tv sau pentru timp liber, reviste destinate publicului feminin, publicatii cu caracter sportiv, ziare si reviste de scandal, semn ca acestia au vizat acapararea unor grupuri cat mai distincte din punct de vedere social. (vezi ANEXA 16)

3.3.3. Basescu versus Nastase

In ceea ce il priveste pe Traian Basescu, personalitatea sa exploziva, capacitatea extraordinara de comunicator si stilul sau nonconformist i-au dat posibilitatea de a relationa mult mai bine cu societatea, si in special cu cea urbana, desi nici in mediul rural nu este lipsit de popularitate. Ceea ce l-a facut pe Basescu presedinte nu au fost nici programele si nici promisiunile, ci el insusi, dand astfel seama de lucrul pe care multi l-au intuit de mai multa vreme, si anume ca el este mult mai aproape de figura si stilul lui Ion Iliescu decat contracandidatul sau, chiar daca acesta a fost conjunctural sprijint de fostul presedinte al Romaniei. Cine i-a vazut pe Basescu si Iliescu impreuna, detasati si zambitori in calitate de fost si actual presedinte poate sa inteleaga cat de asemanatori politic si uman sunt cei doi. Amandoi sunt genul de oameni bataiosi, care au luptat politic in alegeri, in parlament sau in functii publice folosindu-si exclusiv imaginea si talentul, fara sofisticarii intelectuale.

Spre deosebire de Basescu, si deci si de Iliescu, Adrian Nastase a fost genul de om politic care s-a folosit permanent de sistem, fara sa isi expuna prea mult imaginea. El n-a participat la curse electorale, in afara celor parlamentare unde a fost asigurat de sistemul de liste. Doar in calitate de premier el si-a folosit imaginea, dar atat datelor naturale si a celor impuse de functie aceasta imagine a fost deformata in aceea a personajului distant si deci arogant, a premierului tehnocrat, dar si a presedintelui de partid care trebuie sa impace imagistic coruptia din partid cu modelul de guvernare alert si exthaust Astfel imaginea lui Adrian Nastase ca premier nu s-a mai suprapus peste imaginea lui Adrian Nastase candidatul la functia suprema in stat. 

Lipsa de popularitate a lui Nastase a fost discutata deseori de diversi analisti politici, si stafful sau de campanie, din nefericire, nu a tinut seama de asta, ci a batut moneda tocmai pe genul viguros si cavaleresc, fara sa puna accent pe ceea ce doreau sa aleaga oamenii, in special cu imaginarul urban al tinerilor care tocmai au votat pentru prima data, a tinerilor care asculta Parazitii si n-au niciodata Mozart, a tinerilor care prefera limbajul colorat si a care se identifica mult mai bine cu un Basescu decat cu un Nastase. Aceasta popularitate nu a avut-o Adrian Nastase.

Poate aceasta lipsa de simpatie l-a speriat pe Nastase si a refuzat intalnirile fata in fata cu Basescu. Un articol publicat in "Evenimentul zilei" scria urmatoarele:

Campania electorala din acest an este mai anosta decat cele anterioare, desi miza este mult mai mare. Din 1990 incoace aceasta este singura campanie electorala in care primii doi competitori in alegerile prezidentiale nu participa la o dezbatere fata in fata. O situatie neintalnita nicaieri in lumea democrata. Refuzul lui Adrian Nastase de a da ochii cu Traian Basescu nu face decat sa arate teama primului-ministru de a ramane fara replica intr-o confruntare directa. Asa se face ca intr-o luna de campanie cei doi se vor intalni in total doar de trei ori. Niciodata fata in fata. Prima asa-zisa confruntare, intre cinci candidati si cu timpii masurati de un cronometru conectat parca direct in biroul premierului, a avut deja loc pe 12 noiembrie la ProTV. A doua dezbatere va fi vineri, 19 noiembrie, la Antena 1, in formula de patru, iar ultima pe 26 noiembrie la TVR, unde vor fi prezenti toti cei 12 candidati, ceea ce o va transforma intr-un ghiveci.

Imediat dupa debutul campaniei, pe 28 octombrie, televiziunile s-au grabit sa-si alcatuiasca grila de programe pentru talk-show-urile prezidentiale.[.] "Ne-am aratat disponibilitatea pentru orice dezbatere serioasa, Traian Basescu a cerut de trei luni o dezbatere cu Adrian Nastase, dar acesta a refuzat in mod clar si explicit o confruntare, incercand sa fuga pana in turul doi si preferand intalniri cu mai multi candidati pentru ca dezbaterea sa fie cat mai diluata", spune Ionut Popescu, purtatorul de cuvant al Aliantei PNL-PD.

Dupa nici o saptamana de la inceperea campaniei, intalnirile deja fixate cu Alianta au inceput sa fie contramandate sub diferite motive. Ba ca " programul d-lui Nastase nu permite", ba ca " premierul e plecat in tara la intalniri cu alegatorii", ba ca nu stiu ce emisiune de divertisment a fost mutata exact pe spatiul programat pentru dezbatere. "Un exemplu este Antena 1, de unde am fost sunata ca sa mi se spuna ca emisiunea "Ciao Darwin" s-a mutat de joi pe miercuri, adica exact cand era dezbaterea programata pe 3 noiembrie", declara Adriana Saftoiu, coordonator de departament comunicare publica a Aliantei. ProTV din doua emisiuni a anulat una, pe motiv de program al premierului, iar emisiunea de la Realitatea, fixata pe 17 noiembrie, a fost contramandata din cauza ca nu au putut fi adunati toti candidatii. Mai precis, premierul a refuzat sa vina.

Calendarul stabilit initial cu televiziunile a fost schimbat dupa cum a vrut Adrian Nastase, ne spune Adriana Saftoiu. Emisiunea care fusese programata pe 17 noiembrie la Antena 1 a fost mutata pe 19, in urma unui fax primit de la PSD. Traian Basescu s-a vazut pus in fata faptului implinit si obligat sa-si schimbe programul pentru a putea da ochii cu contracandidatul sau. Gabriela Vranceanu Firea ne-a spus insa ca la finele emisiunii de vineri le va propune lui Nastase si Basescu sa vina la o confruntare in doi pe 26 noiembrie. Numai ca Nastase si-a aranjat pe 26 intalnirea preferata: cea de la TVR cu 12 candidati. "Noi suntem dispusi sa venim si pe 26, chiar daca intalnirile vor fi una dupa alta. TVR sa se inteleaga cu Antena 1 si din punctul nostru de vedere nu e nici o problema", spune Adriana Saftoiu. Adrian Nastase a refuzat sa participe si la dezbaterea ce urma sa fie mediata de Clubul Roman de Presa, programata in zilele de 22 si 24 noiembrie si care ar fi fost transmisa in direct de televiziuni". Nici de data aceasta "programul" lui Adrian Nastase nu a permis o confruntare directa cu Basescu.

'Nu inteleg de ce ar trebui ca eu sa accept ca doar Traian Basescu este important intre toti ceilalti 11 candidati () Nu vad de ce sa joc tenis la perete cu Traian Basescu. Daca alegatorii vor sa vada meciuri K1 sau K2 sa se uite la televizor. Eu nu cred in coride.'
Un membru al staffului lui Adrian Nastase declara ca acesta nu vrea sa participe chiar la orice provocare, de unde "nu pierde si nu castiga nimeni. Nu cred ca Traian Basescu trebuie sa-i faca lui Adrian Nastase strategia. Noi avem o strategie care cuprinde confruntari directe, dar in turul doi. Este o strategie politica de campanie electorala pe care o face echipa lui Adrian Nastase si deci nu Adrian Nastase refuza sau isi programeaza actiunile electorale. Ca peste tot, exista niste strategi care se ocupa de acest lucru. Nu are rost sa-i punem in carca lui Adrian Nastase chiar tot ce se intampla in aceasta campanie. Adrian Nastase este mult mai performant decat Traian Basescu intr-o confruntare directa si asta se va vedea cand este cazul."

Din moment ce o astfel de intalnire nu avusese loc niciodata, ar fi fost greu de preconizat care dintre cei doi ar fi iesit in avantaj. Cert este faptul ca, asa cum afirma si Stelian Tanase, in cadrul aceluiasi articol, strategii PSD au incercat mai degraba sa nu piarda puncte in urma unei dezbateri Basescu - Nastase, punand pe plan secund dorinta electoratului de a-i vedea pe cei doi confruntandu-se.

Si totusi, o astfel de dezbatere a avut loc, pe data de 8 decembrie, cu patru zile inaintea turului al doilea al alegerilor prezidentiale. Gazda emisiunii a fost TVR1, iar moderator Cristian Tudor Popescu.

A fost o dezbatere care a atins cam toate problemele care framanta societatea romaneasca. Nici unul dintre candidati nu s-a ferit sa comenteze chestiunile spinoase. Diferentele principale au aparut atunci cand s-a vorbit despre frauda in alegeri, reclamata de Traian Basescu, si despre cota unica de impozitare.

Traian Basescu a insistat pe existenta unei fraude majore in procesul electoral din 28 noiembrie 2004, exemplificand cu "miile de autobuze care au functionat si problemele din soft, care ma fac sa cred ca a fost un proces electoral alterat". Basescu a negat ca ar fi facut vreun rau Romaniei, amintind de fraude: "Vreau sa stiti ca procesul electoral a fost profund viciat de fraude si avem toate probele pentru acest lucru. In plus, as vrea sa plecati de la premisa ca problema nu este la cel care reclama hotia, problema este la cel care o face. Problema nu este la cel care reclama un lucru. Problema este daca institutiile statului reactioneaza sau nu". Adrian Nastase s-a aparat si a spus ca procesele-verbale de numarare a voturilor au fost semnate "practic de toti reprezentantii partidelor, inclusiv de reprezentantii Aliantei". Raspunsul lui Traian Basescu a fost ca, in calitate de premier, trebuia sa reactioneze pozitiv, si nu prin injuriile transmise de Miron Mitrea si Dan Nica: "Domnule Adrian Nastase, cand votul unui singur cetatean al Romaniei este stramb, trebuie sa fiti ingrijorat. Vorbiti cu atata usurinta, domnule, au fost cateva. Ei, au fost cateva mii de autobuze, au mai fost cateva mii de-astia care au votat de cateva ori
Pensionarii
Traian Basescu a incercat, inca de la debutul emisiunii, sa atinga problema pensionarilor. El a spus ca pensionarii nu mai fac fata cresterilor de preturi. Liderul Aliantei a afirmat ca guvernul condus de Adrian Nastase nu a facut nimic pentru recorelarea pensiilor, desi exista o lege votata inca din 1999. Nastase a recunoscut ca sunt intirzieri in recorelarea pensiilor, justificandu-se ca n-au fost intotdeauna resurse. El a precizat ca recorelarea trebuia facuta inca din 1997-2000. Nastase a spus ca singurii care pot sa spuna daca sunt multumiti de pensii sunt chiar pensionarii, "care stiu bine, pot sa-si compare pensiile acum si cu pensiile care le-au avut inainte de 2000 si vor judeca

Cota unica de impozitare

O clara divergenta a fost sesizata in privinta introducerii cotei unice de impozitare, sustinuta de Traian Basescu, si a unui impozit progresiv, propunerea Uniunii PSD+PUR. Si in acest punct Basescu a atacat, spunand ca finantistii guvernului Nastase ("nu trebuie sa-l luam pe Tanasescu drept oracolul din finantele romanesti") nu iau in seama ca, pana acum, incasarile la buget au fost sub 16%, iar cota unica de impozitare n-ar face decat sa stimuleze tinerii care isi doresc un al doilea loc de munca. "In al doilea rand, as atrage atentia ca o astfel de solutie scoate munca la negru la suprafata pentru ca devine convenabil pentru patron sa plateasca". Adrian Nastase s-a aratat impotriva cotei unice de impozitare, considerand-o "un experiment, o aventura", un risc pentru incasari bugetare diminuate: "Propunerea Aliantei pune pe acelasi plan impozitarea pentru saraci si pentru bogati, in care, in mod evident, nu ar castiga decat aproximativ 1% dintre romani, cei care au veniturile mai ridicate

Coruptia

Traian Basescu a legat coruptia de modul in care guvernarea PSD a facut iertari si reesalonari de datorii. El a adus in atentie situatia de la RAFO, unde "s-au scos 18 mii de miliarde dintr-un foc". Interesant a fost ca tema coruptiei a fost destul de putin dezbatuta. Traian Basescu a sugerat doar ca Adrian Nastase, daca ajunge la Cotroceni, ar putea sa-si ia consilieri pe "un Oprisan, Mischie sau Cozmanca". La fel de interesant este ca Adrian Nastase a fost destul de descumpanit si derutat cand Traian Basescu l-a intrebat "care ar fi efectele pentru o tara, daca presedintele Romaniei ar fi santajabil? Candidatul Uniunii PSD+PUR a spus ca "el nu este santajabil. De aceea, nu ne putem permite un presedinte care sa faca doar scandaluri, care sa genereze crize. Avem nevoie de liniste, avem nevoie de responsabilitate

Relatia cu celelalte partide

Adrian Nastase s-a prezentat ca un lider al unui partid care deja a avut negocieri pentru formarea unei majoritati parlamentare, negocieri incununate de succes, in opinia premierului. El a spus ca exista deja o majoritate formata in parlament, PSD sprijinindu-se pe PUR, UDMR si pe reprezentantii minoritatilor nationale. Traian Basescu l-a intrebat cand a negociat cu cei 18 reprezentanti ai minoritatilor nationale si de ce a tinut secret acest lucru, iar Nastase a sustinut ca "am negociat foarte rapid cu cei 18. Deci avem majoritatea". Cu PRM, Adrian Nastase a precizat ca nu va face nici o alianta. Ba, mai mult, pentru un numar din "Romania Mare", unde ii erau aduse acuzatii de homosexualitate, Adrian Nastase a facut plangere penala. El a recunoscut ca, inainte de publicarea acelui articol, a vorbit totusi la telefon cu Vadim Tudor, rugandu-l sa nu se retraga din cursa prezidentiala: "Eu cred ca am procedat corect din punctul de vedere al sistemului democratic, al respectului pentru oamenii care vor sa voteze o anumita idee, nu excesele de limbaj si nu aceste murdarii

In replica Traian Basescu a anuntat ca Alianta D.A. nu a facut si nu va face nici un fel de negocieri inainte de 12 decembrie, dar ca este convins ca se va putea baza pe o majoritate parlamentara. El a evitat sa se pronunte cu privire la colaborarea cu PRM, spunand numai ca doreste sa fie un presedinte al tuturor romanilor. "Pentru mine nu sunt cetateni ai Aliantei, cetateni ai PSD, cetateni ai Romaniei Mari sau cetateni maghiari sau tigani. Sunt cetateni romani si, in calitate de presedinte, voi fi presedintele tuturor romanilor. Va asigur ca nu ma deranjeaza nici un vot de la PSD. Orice vot de la PSD in favoarea lui Traian Basescu va fi un vot pentru democratie. Nu am retineri ce romani il voteaza pe Traian Basescu". Candidatul Aliantei D.A. a mai spus ca putem asista la surprize din partea PUR: "Eu va asigur ca punctele de vedere ale partidelor se vor exprima in functie de primul-ministru desemnat. Daca va fi desemnat Calin Popescu-Tariceanu, o sa vedeti cum se schimba punctele de vedere, inclusiv la PUR

Desi emisiunea a inceput intr-un tipar rigid, moderatorul facand eforturi sa o mentina in desfasuratorul convenit, s-a dovedit in curand ca acest lucru nu este posibil. Asa incat, a fost loc de cateva momente care au avut impact la public si care pot fi considerate ca memorabile. Traian Basescu este protagonistul lor, Adrian Nastase neavand nici o iesire demna de retinut.

Secventa oglinzii

"Mai , ce blestem o fi pe poporul asta de a ajuns pana la urma sa aleaga intre doi fosti comunisti? Intre Adrian Nastase si Traian Basescu. In 15 ani, nu a aparut unul sa vina din lumea asta, sa nu fi fost tarat de naravurile comunismului, sa nu fi fost afectat de nimic. Ce blestem o fi? Pe cuvantul meu, imi pare rau. Pe urma ma tot uitam asa, uneori, in oglinda, ma uitam la mine, zic " Ma, tu ai respect pentru poporul roman, Basescule". Zic " Am"() Poate ca era momentul ca in fata romanilor sa vina un alt tip de candidat decat noi doi. E adevarat, eu n-am trait din munca politica, dar am fost membru de partid. Marea drama insa nu este ca am fost membru de partid () Drama este ca nu avem voie sa ramanem tot cu mentalitatea aia si dupa 15 ani de cand nu mai e comunism in Romania. Iar tu ma convingi in fiecare zi ca nu esti capabil sa intelegi ca institutiile astea trebuie sa functioneze singure". Acesta a fost momentul considerat absolut de toti analistii ca fiind punctul cheie al intregii emisiunii. Similar intr-un fel cu lacrimile de la retragerea lui Stolojan, dar cu un impact mult mai mare. Momentul a lasat impresia de mare sinceritate si putere de introspectie, fiind in plus, o tema extrem de sensibila pentru o parte a electoratului. "Basescu a iesit favorizat pentru publicul pe care mizeaza si vrea sa-l mobilizeze la vot, sa-l recupereze. A fost bine gandit si apreciat de publicul urban, care are memoria anilor de dupa 90, al un public care apreciaza sinceritatea si asteapta pozitii lucide. A montat emotional foarte bine o situatie care e cumva legata de asteptarile acestui public", spune Cristian Preda. Este foarte putin probabil ca episodul sa fi fost spontan, dar el a fost bine calculat si mai ales bine jucat. Totul a fost accentuat de exprimarea la persoana a doua in ultima parte a confesiunii si in dialogul scurt care a urmat, fapt care a marit tenta de sinceritate a confesiunii. "Basescu a marcat un punct important pentru ca a dat impresia ca este foarte sincer, ceea ce este exceptional in politica romaneasca", este de parere Alina Mungiu Pippidi. In mod evident momentul este unul memorabil, poate si datorita reactiei slabe a lui Adrian Nastase, care a fost luat pe nepregatite, neavand practic replica.

Asumarea trecutului

"Eu mi-am servit tara. Toata cariera este legata de servit tara, acolo unde a trebuit sa mi-o servesc: la bordul navelor, in zone de razboi, in incendii, in furtuna. Am adus acasa titeiul de care avea nevoie tara () Deci, sunt un om care are o meserie grea, aspra. Mi-am servit-o si la post, la Anvers, unde i-am facut prima legatura port-conteiner intre Constanta si Statele Unite pe nave romanesti. Mi-am servit-o si ca ministru, atat cat am putut, atat cat am inteles la vremea respectiva". Unul dintre momentele in care s-a vazut diferenta intre modul in care fiecare candidat se raporteaza la propriul trecut. Daca Traian Basescu a vorbit despre sine incepand cu perioada de dinainte de 1990, pe ideea ca si atunci si-a servit tara, Adrian Nastase s-a referit doar la perioada de dupa revolutie, cand a devenit ministru de externe.

Discutia nu s-a oprit insa aici, Nastase a incercat sa-l ironizeze pe adversarul sau cu "activitatea de la Anvers", neindraznind insa sa puncteze pe chestiunea presupusei relatii cu securitatea a lui Traian Basescu. Reactia deschisa a lui Basescu "sa vorbim daca vreti si despre Anvers", i-a taiat insa pofta de a mai lungi subiectul, realizand probabil ca o dezbatere asupra trecutului nu i-ar fi fost favorabila. Era putin probabil ca Basescu sa nu vina cu materialele din presa in care aparuse interviul din 1989 in care Nastase facea apologia lui Ceausescu. Ceea ce a putut retine publicul a fost ca in timp ce unul este dispus sa-si asume trecutul, celalalt cauta sa-l mascheze.

Homosexualitatea
Tema homosexualitatii a aparut de doua ori in emisiune si cu siguranta a atras atentia publicului, mai ales ca in mediul rural nu este exlus ca el sa fi constituit o noutate. Cristian Tudor Popescu a citat din "Romania Mare" textul de pe prima pagina a revistei: "Adrian Nastase, un bolnav periculos, protagonist al mai multor casete video, in care apare participant activ, de fapt pasiv, la orgii homosexuale- una e filmata la un club de pederasti din Anglia, unde Bombonel se harjoneste cu mai mai multi habdralai, toti in pielea goala, dar el consuma cocaina". Adrian Nastase a avut un moment evident de crispare, accentuat de faptul ca ajutorul i-a venit din partea lui Traian Basescu " Cred ca reluarea unui asemenea text" Dovedindu-se un getleman, care nu profita de ocazie pentru a-si lovi adversarul sub centura, Basescu a marcat puncte importante.

Nastase a raspuns neconvingator la intrebarea cum de a mai putut conversa cu Vadim dupa asemenea calomnii, mai mult, cerandu-i sa nu se retraga din cursa. Telespectatorii vor ramane cel putin cu impresia ca Nastase are ceva de ascuns pe aceasta tema, si in tot cazul cu aceea ca este dispus la compromisuri de neacceptat pentru a mai castiga cateva voturi.

In oglinda, a fost reactia lui Basescu "Cum calificati momentul in care dumneavoastra ati declarat public ca 20% din acest popor sunt homosexuali, 1 din 5 romani sunt homosexuali". Fara nici e ezitare, Basescu a raspuns scurt " Eroare". Desi subiectul putea in mod cert sa il devantajeze, data fiind amploarea care i s-a dat si modul in care a fost speculat de PSD, recunoasterea deschisa a greselii a fost extrem de inspirata.

Abordarea populara pe care a avut-o Basescu a scos in evidenta nota de "artificial" caracteristica lui Nastase care a dat impresia ca este mai mult un actor decat personalitatea coerenta pe care a construit-o pana acum. De data aceasta a parut mai putin increzator si mai putin clar atunci cand a incercat sa-si expuna argumentele. Basescu a "punctat" si prin ironiile pe care le-a aruncat in interventiile sale. Basescu a dat impresia ca este in tema cu raspunsurile pe care le-a avut de dat. A facut si el cateva greseli: problema numarului homosexualilor din Romania sau faptul ca a uitat de ministerul apararii.

De fapt el a facut impresie la nivelul telespectatorului obisnuit care, oricum, nu prea pune accent pe aceste amanunte. Nastase a parut obosit si mai putin energic, iar costumul sau inchis la toti nasturii l-a facut sa arate ca o persoana care vrea sa evite sa dea raspunsuri, ori care ascunde ceva sau ca nu manifesta nici un pic de deschidere. Basescu a avut si cateva impulsuri care i-au dat aerul ca "nu are ce pierde" in dezbatere. De aceea Nastase a parut mult mai nervos si mai stanjenit. Atunci cand cel care are datoria sa vorbeasca este retinut, partenerul de dialog are un avantaj, iar Basescu a folosit foarte bine acest avantaj. A existat o nuanta aparte si in stilul abordat de Nastase, ide a consilierilor sai din Statele Unite. Calmul pe care il afisa nu era deloc binevoitor, dand senzatia unui om distant. Basescu a fost mai relaxat. si a folosit expresii faciale care au efect la telespectatorul obisnuit.

Numerosii critici si analisti politici au afirmat ca, in urma acelei emisiuni, au primit si raspunsul la intrebarea "de ce il evita Nastase pe Basescu?".(ANEXA 17)

Cert este faptul ca, aceasta ultima dezbatere a rezumat tot ceea ce s-a petrecut in campania electorala din 2004, adica echilibrul dintre actiunea politica, discursul politic si campania de imagine. Nu este deloc neintemeiata afirmatia ca, prestanta electorala a castigatorului a reusit sa atraga o popularitate a intregii Aliante, acest lucru fiind realizabil datorita scenaristilor, regizorilor, figurantilor, care au sustinut actorul principal.

CONCLUZII

Nu exista nici un dubiu ca traim intr-o lume in care totul are o valoare si un pret, iar toate actiunile noastre se bazeaza pe a vinde sau a cumpara ceva, fie ca e vorba despre apa minerala, o echipa de fotbal, un loc intr-un partid politic sau o idee geniala a unui inventator. Piata ofertelor a ajuns, insa, a fi suprasaturata de tot felul de produse, unele dintre ele fiind chiar similare, dar apartinand unor marci diferite. Si atunci, in vederea cuceririi autonomiei pe un segment de piata, toate firmele, corporatiile, incearca sa isi creeze un brand. Acesta trebuie sa fie cu adevarat unic, chiar daca produsul pe care doreste sa-l vand nu aduce nimic nou. Ceea ce conteaza foarte mult pentru omul de astazi este ambalajul, "firma" produsului, daca intra sau nu in "trend"-ul momentului si daca achizitionarea lui ii aduce aprecierea celor din jur. Asadar, se cumpara mai degraba o marca, decat un bun de consum, se cumpara o imagine "cool" si nu "un old fashion style". Marketingul a ajuns o necesitate in toate domeniile vietei cotidiene, plecand de la cel economic, social, cultural si incheind cu cel politic. Peste tot este nevoie de o strategie de cucerire a pietei, de impresionare a cumparatorului, de obtinere a puterii supreme intr-un anumit domeniu.

Politica nu face nota dicordanta, din contra, din ce in ce mai mult s-a observat nevoia unor specialisti care sa anticipeze reactiile publicului, sa creeze politicienii pe care electoratul doreste sa ii legitimeze. Este clar ca brand-urile comerciale au evoluat in intelegerea lor mult mai repede decat brand-urile de personalitati, brand-urile politice sau brandurile organizatiilor non-guvernamentale. Ideea de a extinde conceptul de brand este relativ recenta. Branding-ul politic se bazeaza pe oameni si pe personalitatea acestora, de aceea este mai greu de controlat decat branding-ul comercial.

E relativ usor sa controlam standardul produselor si practic imposibil, sa controlam mintea si sufletul unei personalitati politice. Ceea ce conteaza foarte mult este capacitatea de disimulare a personajului, de puterea lui de a juca un rol, al carui scenariu i-l scrie specialistul in marketing, pentra ca, in cel mai fericit caz, politicanul sa ajunga sa se identifice cu cel pe care il interpreteaza. In branding-ul politic este foarte greu sa se aplice retete, desi sunt valabile multe reguli din zona comerciala. Si aceasta tocmai pentru ca natura umana poate bate orice retorica de brand, orice pozitionare si orice set de reguli. Importanta este si segmentarea pietei, trebuie sa stii cui te adresezi. Asa cum nu te poti duce sa prezinti un curs de electronica, la niste studenti de la litere, tot asa in cadrul demersului marketingului este nesesara respectarea notiunii de "grup tinta". Nu conteaza daca produsul este suspect, ciudat sau inutil, daca unora provoaca repulsie sau ii neaga existanta in acel domeniu, si nici daca cel care il vinde este amator sau profesionist. Singurul lucru care conteaza cu adevarat este sa se gaseasca suficienti sustinatori care sa incerce produsul , sa il aprecieze si sa il cumpere in continuare.

Pentru a avea un produs comercial, oamenii dau bani, iar pentru a avea un presedinte, dau voturi. Conditiile in care evolueaza o marca politica, spre deosebire de una comerciala, sunt determinate de "moneda" cu care se platesc produsele politice. In politica, "puterea de cumparare" -votul, este uniform distribuita in randurile populatiei: un om - un vot. In consecinta, profitul dorit de politicieni se identifica total cu "volumul vanzarilor" si "cota de piata". Daca pentru o companie este onorabil sa se numere intre primii actori de pe piata, pentru un candidat la presedintie, acest lucru este dezastruos. Nu este suficient sa fie intre primii, el trebuie sa fie chiar primul

Avand drept scop final castigarea puterii, personalitatile politice au inceput si la noi sa constientizeze necesitatea angajarii unor specialisti in comunicare si marketing, in vederea crearii unei imagini cat mai favorabile, care sa le asigure succesul.

In momentul de fata, votantul este considerat din punctul de vedere al unui specialist in comunicare politica, un simplu element al unei mase supusa impresiilor si emotiilor de moment, astfel incat ignoranta este principalul sau atribut. Cu toate acestea, nu poate fi negata importanta socializarii in mediul politic. Este de asteptat ca un electorat abia iesit dintr-o dictatura veche de cincizeci de ani sa nu reactioneze in acelasi ca un electorat educat intr-o democratie consolidata.

Si acest lucru se intampla la noi, pentru ca, desi am recunoascut importanta marketingului in politica, s-a apelat in cele mai multe cazuri (si ma refer aici la candidatii cu reale sanse de castig) la specialisti straini, mai ales americani, care au utilizat metode si tehnici care nu s-au pretat la situatia locala sau nu au fost receptate cum ar fi trebuit de electorat. Este pacat ca o societate atat de inventiva si de capabila precum cea romana, care exceleaza in majoritatea domeniilor de activitate, nu reuseste sa se impuna si pe piata marketerilor politici. Si poate ca nu aici este de fapt problema, ci in faptul ca actorii politici, tipic romanilor, nu acorda suficient credit autohtonilor, preferand branduri din import. Insa, asa cum firme de consultanta in marketingul comercial 100% romanesti s-au impus in fata celor straine, probabil ca, in cativa ani si marketingul politic va beneficia de profesionisti romani.

Este nevoie de oameni care sa conduca advertisingul, publicitatea, afacerile publice, lobby-ul spre noi dimensiuni, sa apropie omul politic de opinia publica, sa treaca peste barierele impuse de mass-media si peste dorinta acesteia de a manipula, pentru a crea o imagine reala, obiectiva a viitorului lider. Sa stie sa profite de punctele tari ale acestuia si sa le anihileze pe cele slabe. De asemenea, pe toata perioada campaniei de promovare, omul politic este o "prada" pentru contracandidati, care ii pandesc greselile pentru a le specula in avantajul lor, pentru presa care, facandu-se purtatorul de cuvant al opiniei publice, doreste sa aduca la cunostinta alegatorilor cele mai noi si mai senzationale informatii personale despre candidat si familia acestuia. In aceste conditii, imagemaker-ul trebuie sa intuiasca mereu posibilele teme de atac din partea adversarilor, trebuie sa-l pregateasca mereu pe candidat pentru aparitii neasteptate in public, sa-i supravegheze in permanenta gesturile, cuvintele, actiunile, ba chiar sa ii indice atitudinile pe care ar trebui sa le manifeste in legatura cu un anumit subiect.

Designerul campaniei de marketing are misiunea de a pune in relatie cei trei actanti ai vietii politice: publicul, mass-media (ca intermediar al mesajului si a imaginii) si politicianul. Comunicarea dintre acestia trebuie sa ia o forma dialogala, care sa puna in joc argumente rationale. Cetateanul nu trebuie sa aiba impresia ca este doar simplu spectator la jocul politic, de aceea, acestuia trebuie sa i se creeze impresia de participare si mai mult, de "winner". Relatia dintre omul politic si alegator este una de negociere; primul propune solutii salvatoare, iar cel de-al doilea ii da putere, prin acordarea votului de incredere, sa le aplice. Negocierea presupune o cunoastere, memorie, ordine comparativa a faptelor, ideilor, deciziilor, pe care le poseda in egala masura si electoratul. In calitatea lor de co-locutori intr-un dialog politic, candidatii si electoratul ar trebui sa se ordoneze intr-o relatie  pe orizontala, in care nu exista sef si subalterni.

Pe langa capacitatile de creare a mesajului politic, de promovare a sloganului, a afiselor electorale, de elaborare a discursurilor, specialistul in marketing trebuie sa fie capabil sa distribuie toate aceste elemente care contribuie la formarea imaginii personalitatii politice. In acelasi fel in care produsele comerciale ajung fizic la cumparator, prin canalele clasice de distributie, tot asa, in plan electoral, se distribuie o idee, o anumita fotografie, un serviciu ipotetic, pe care candidatul l-ar presta daca ar fi ales. Asadar, distributia este un aspect al promovarii, care se realizeaza prin intalnirile cu alegatorii, scrisorile catre acestia, brosurile prin care candidatul-produs se face cunoscut.

Campania de marketing politic trebuie desfasurata intr-un mod ofensiv, dinamic, folosindu-se pe cat posibil intreaga paleta a mijloacelor promotionale, dar fara a crea discrepante intre personalitatea candidatului, modul in care acesta este perceput de media si de electorat, pe de o parte, si modul de proiectare si punere in aplicare a strategiei de campanie, pe de alta parte.

Pentru a fi demni de incredere, politicienii trebuie sa fie previzibili. Oamenii trebuie sa fie convinsi ca, intr-o anumita situatie, personajul politic va reactiona exact asa cum se asteptau si ca, daca vor 'imparti aceeasi banca' cu acesta, vor avea doar de castigat. In aceste conditii, incoerenta devine cel mai sigur indiciu ca un actor politic nu este previzibil si, in consecinta, nu este demn de incredere, iar marketerii stiu acest lucru si urmaresc mereu mentinerea unei coerente in atitudinea clientului lor.

Publicitatea online este un alt domeniu care urmeaza o linie ascendenta si in Romania. Desi in marile agentii de pe piata autohtona exista inca destula inertie in privinta eficientei canalelor media online, odata cu anul 2004, multi dintre specialistii in media-buying din agentiile de publicitate si din shop-urile de media si-au schimbat atitudinea. Pe langa avantajul ca poate arata un profil al publicului mult mai bine definit decat multe din media traditionale, new media prezinta un alt atu incontestabil clientilor de publicitate: un instrument de masurare a traficului (audientei) care nu da gres. Spre deosebire de sistemul de evaluare a audientei si ratingului in televiziune, bazat pe peoplemetre si pe esantioane de populatie, traficul online se masoara mult mai exact si, foarte important, in timp real. Site-urile de statistici online afiseaza chiar grafice cu evolutia numarului de vizitatori si de afisari pe luni, pe zile si chiar pe ore ale zilei.

Nu intamplator am adus discutia de anul electoral 2004, an in care publicitatea pe Internet a capatat o amploare deosebita, mai ales prin campania electorala a candidatului Aliantei DA, strategie abordata atat la alegerile locale, cat si la cele prezidentiale.

Anul 2004 a fost anul in care BRANDUL Basescu a triumfat, datorita charismei si contextului in care acesta a evoluat. Din perspectiva consultantului de brand, Basescu a fost un brand de incredere, fiindca el nu s-a duplicat, nu si-a falsificat in nici un fel identitatea prin discursul pe care l-a sustinut. Chiar daca a placut sau chiar daca nu a placut, chiar daca am fost de acord sau chiar daca nu am fost de acord cu discursul lui, nu se poate sa nu se aprecieze suprapunerea imaginii brandului Basescu peste identitatea lui Traian Basescu, ataat ca om, ca lider al opozitiei de la acea perioada sau candidat la cele doua functii: primar general al capitalei sau presedinte de stat. Probabil ca a fost cel mai bine pozitionat, cel mai clar, brand politic al acelui moment. un brand puternic si consistent, cu un grup loial si cu o imensa simpatie in randul electoratului.

In campania electorala pentru alegerile parlamentare din 2004 sau alegerile pentru functia de primar al Capitalei, a fost socanta diferenta intre spiritul curajos si tacticile de guerilla ale Aliantei si aproape lipsa oricarei reactii din partea PSD - o lunga perioada de timp - urmata de un atac virulent pe ultima suta de metri, (ultima saptamana, ultimele doup saptamani), mai ales ca, acest pas agresiv nu prinde foarte bine pe mentalul romanesc. PSD-ul a avut un orgoliu nemasurat si nu a fost capabil, ca si adversarul sau, sa recunoasca faptul ca nimeni nu-i perfect, ca a mai si gresit, dar ca a invatat din greselile sale. Ideea este ca, in branding important este sa acumulezi tot timpul ceva, nu sa distrugi. Un exemplu elocvent al acestei situatii este Mircea Geoana, care a fost gresit consiliat in timpul campaniei. Desi este un om capabil de opinii interesante, de idei interesante si de o forma eleganta de a relationa cu oamenii. Este clar ca el a intrat intr-un rol care nu era al lui si asta l-a costat foarte mult, fiindca nu a fost credibil.

Indreptandu-ne atentia pe alegerile prezidetiale, intrarea lui Basescu in cursa electorala este cea mai buna mutare facuta de Opozitie dupa constituirea Aliantei. Nu calittile liderului democrat au contat in acel moment si cu atat mai putin imaginea sa de prezidentiabil, ci faptul ca Basescu avea resursele necesare pentru a mobiliza electoratul nehotarat. De asemenea, un alt lucru extrem de bine gandit de strategii Aliantei nu tine neaparat de imaginea in sine a primarului de atunci al Capitalei, ci de "proviziile" strategice aproape intacte ale Aliantei. PNL si PD nu si-au anuntat programul comun de guvernare, nu au nominalizat nici un premier si nu si-au risipit argumentele in luptele din precampanie. In plus, fuziunea PD cu PNL a fost utilizata pentru un plus de credibilitate. Prin comparatie, PSD "obosise". Teoretic, Adrian Nastase nu mai avea de oferit surprize majore pentru electorat. Schimbarile din forurile de conducere au fost operate, oferta prezentata, iar premierul anuntat. Tot ce putea face era pastrarea liniei frontului si a procentelor in sondaje, in timp ce Alianta intrase deja in ofensiva. A contat mai putin cine a avut sau nu dreptate, deoarece dinamismul si prospetimea prestatiei electorale au fost cele care au influentat opinia publica. Iar la acest capitol PNL si PD, in frunte cu Basescu, au avut un avantaj net. Impresia generala pe care au lasat-o cele doua strategii campanie electorala desfasurata in anul 2004 a fost aceea a unui PSD greoi care a stat mai mult in defensiva si a unei Aliante agile care a fost cel putin pe contraatac, daca nu pe ofensiva.

Din punct de vedere al strategiilor abordate, am luat parte, probabil, la cea mai interesanta si mai corecta (tehnic vorbind) campanie de marketing electoral desfasurata in Romania de dupa 1989. Desigur, ne aflam abia la inceputul unei lungi calatorii spre dobandirea profesionalismului in marketingul politic si spre utilizarea comunicarii politice la cele mai inalte standarde. Insa, nevoia de transparenta, de rationalitate, de competenta, de coerenta, de adaptare la agenda opiniei publice imi dau convingerea ca vom beneficia peste putin timp de serviciile specializate ale unei branse pe cale de aparitie. designerii brandului numit "presedinte".

BIBLIOGRAFIE

1. Arendt, Hannah, Crizele republicii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999
2. Arsith, Mirela, Semiotica discursului politic, editura Stefan Lupascu, Iasi, 2005
3. Bardan, Alexandra , Marketing politic in Romania, Editura Tritonic, Bucuresti, 2001
4. Bertho-Lavenir, Catherine, La democratie et les medias au 20 e siecle, Editura Armand Colin, Paris, 2000
5. Beciu, Camelia, Comunicarea politica, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2002
6. Bratucu, Gabriel, Marketing electoral, Editura Aula, Brasov, 1998
7. Bratucu ,Gabriel, Marketing politic, Editura Transilvania, Brasov, 1995
8. Carpinschi, Anton, Bocancea , Cristian, Stiinta politicului, vol.I, Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 1998
9. Coulomb - Gully, Marlene, La democratie mise en scene: Television et elections, Editura CNRS Editions Paris 2001
10. Charaudeau, Patrick, Talk-showul, despre libertatea cuvantului ca mit, Editura Polirom, Iasi, 2005
11. Chelaru, Razvan, Teodorescu, Bogdan, Marketing politic si electoral, Editura Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Bucuresti, 2001
12. Chiriac, Constantin, Strategii si tactici de marketing electoral, editura Junimea, Iasi, 2002
13. Dobrescu, Paul, Mass media: puterea fara contraputere, Editura BIC All, Bucuresti, 2002
14. Dorna, Alexandre, Fundamentele psihologiei politice, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2004
15. Dragan, Ioan, Constructia simbolica a campului electoral, Editura Institutul European, Iasi, 1998
16. Frigioiu, Nicolae, Imaginea publica a liderilor si institutiilor politice, Comunicare.ro, Bucuresti, 2004
17. Ghiglione, Rodolphe, Discours politique et television: La verite de l heure, Editura Presses Universitaires de France, Paris, 1998
18. Haines, Rosemarie, Televiziunea si reconfigurarea politicului, Editura Polirom, Iasi, 2002
19. Kotler, Philip, Principiile marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1998
20. Kotler, Philip, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997
21. Kotler, Philip, Marketing de la A la Z, Editura Codecs, Bucuresti, 2004
22. Lecomte, Patrick, Comunicare, televiziune si democratie, Editura Tritonic, Bucuresti, 2004
23. Maarek, Philippe, Communication et marketing de l homme politique, Editura Litec, Paris, 2001
24. Marga, Delia, Repere in analiza discursului politic, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, 2004
25. Marinescu, Valentina, Mass media si schimbarea politica in Romania, Editura Tritonic, Bucuresti, 2004
26. Morris, Dick, Noul Principe - Machiavelli in secolul al XXI-lea, Editura Ziua, Bucuresti, 2003
27. Miron, Dorina, Rolul mediilor de comunicare in alegerile prezidentiale din Romania din 1996, Editura Fundatia Culturala Libra, Bucuresti, 1998
28. Miclescu, Cornel, Cotroceni. Gara pentru doi: politici electorale comparate in campaniile pentru alegeri, Editura BIC All, Bucuresti, 2002
29. Nedelcu, Mioara, Oferta politica, Editura TipoMoldova, Iasi, 2003
30. Nita, Mircea - Aurel, Marketing si management electoral, Editura Universitats XXI, Iasi, 2000
31. Pripp, Cristina, Marketingul politic, Editura Nemira, Bucuresti, 2002
32. Pop, Doru, Mass media si politica, Editura Institutul European, Iasi, 2000
33. Pop, Lia, Discurs politic si comunicare, Editura Universitatii, Oradea, 2004
34. Popa, Teodor, Marketing electoral - tehnici de atragere a votului, Oradea, 2000
35. Rotaru, Raluca, La sociologie des campagnes electorales presidentielles en Roumanie (1990-2000), Editura Premier, Ploiesti, 2001
36. Roventa-Frumusani, Daniela, Argumentarea - modele si strategii, Editura "ALL", Bucuresti, 2000
37. Roventa-Frumusani , Daniela, Semiotica, societate, cultura, Institutul European, Iasi, 1999
38. Sartori, Giovani, Homo videns-imbecilizare prin televiziune si post gandire, Editura Humanitas, Bucuresti, 2005
39. Saftoiu, Claudiu, Jurnalismul politic: manipularea politicienilor prin mass media, manipularea mass-media de catre politicieni, Editura Trei, Bucuresti, 2003
40. Saftoiu, Claudiu, Chiritoiu, Vera, Demeter, Nicholas, Chiritoiu, Bogdan, Pregatirea echipelor judetene de campanie pentru alegerile parlamentare si prezidentiale 2004, Institutul National Democrat, 2004
41. Salavastru, Constantin, Rhetorique et politique: le pouvoir du discours et le discours du pouvoir, Editura L'Harmattan, Paris, 2004
42. Salavastru, Constantin, Teoria si practica argumentarii, Editura Polirom, Iasi, 2003
43. Salavastru, Constantin, Discursul puterii, Editura Institutul European, Iasi, 1999
44. Schwarz, Gheorghe, Politica si presa, Editura Institutul European, 2001
45. Stanciulescu, Traian, La inceput a fost semnul, Editura Performantica, iasi, 2004
46. Stoiciu, Andrei, Comunicarea politica: Cum se vand idei si oameni, Editura Humanitas, Bucuresti, 2000
47. Stoiciu, Andrei, Enigmes de la seduction politique, Editura Humanitas, Libra, Montreal, Bucuresti, 2000
48. Tanasa, Ionut, Comunicare politica in integrare europeana, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2003
49. Teodorescu, Bogdan, Sultanescu, Dan (coord.), 12/XII: Revolutia Portocalie in Romania, Editura Institutul Pro, Bucuresti, 2005
50. Teodorescu, Gheorghe, Putere, autoritate si comunicare politica, Editura Nemira, Bucuresti, 2000
51. Thoveron, Gabriel, Comunicarea politica azi, Editura Antet, Bucuresti, 1996
52. Zaharia, Razvan, Marketing social-politic, Editura Uranus, Bucuresti, 2001
53. Zaharia, Razvan, Strategii si tactici de marketing electoral, Editura Academia de Studii Economice, Bucuresti, 1996

Pagini web

• www.ipp.ro/aleg.php?cod=show_raport&raport=raport_presa&table=presa2004g&an=2004g
• www.unibuc.ro/Books/psihologie/rascanu
• www.markmedia.ro
• www.obiectivbr.ro/date/2004_10_03/politica/stiri/politica3.htm
• Romania Libera, 24 Noiembrie 2004, "Campania anti-Basescu, pe culmile grotescului" Apud. www.9am.ro/revistapresei/Politica/630/Campania-anti-Basescu-pe-culmile-grotescului
• www.politic.ro
• www.basescu.ro

Articole din presa

• Evenimentul Zilei,  18 Noiembrie 2004, Andreea Pora, Sabina Fati, "Nastase fuge de Basescu"
• Evenimentul Zilei,   10 Decembrie 2004, Ovidiu Simonca, "Dezbatere cu invingator: Traian Basescu"
• Ziua,  09 Decembrie 2004, Anca HRIBAN, "Radioul si televiziunea publice acuzate ca dezinformeaza"

ANEXE

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

Singur fac mult. Cu un consiliu fac totul!

Am inceput sa muncesc pentru Bucuresti acum peste 1000 de zile - si nopti. Nu sint povesti! Sint zile si nopti petrecute pe proiecte. Proiecte capitale, demarate cu greu. Proiecte cu finantari externe, cu credite rambursabile pe termen lung si mai ales nerambursabile. In valoare de peste 500 milioane Euro. De la Banca Europeana de Investitii si Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare.

Proiecte din care ar putea creste orasul. Proiecte blocate cu cinism. Proiecte pe care le cunosc bine. Care acum stau si carora pot sa le dau drumul! Trebuie.

'Va multumesc pentru ca mi-ati dat TOTUL!
Mi-am asumat aceasta imensa raspundere si acum este rindul meu sa va dau TOTUL!
Nu va voi dezamagi.'

ANEXA 4

ANEXA 5

ANEXA 6

ANEXA 7

Raport difuzare publicitate la tv pentru partidul/candidatul ALIANTA PD-PNL(DREPTATE SI ADEVAR) grupata pe posturi

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul Antena 1 grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul B1TV grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul National TV grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul Prima TV grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul ProTV grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul Realitatea TV grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul Romania 1 grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul TVR 2 grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la radio pentru partidul/candidatul ALIANTA PD-PNL(DREPTATE SI ADEVAR) grupata pe posturi

Raport difuzare publicitate la radio pentru postul Radio 21 grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la radio pentru postul Romania Actualitati grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la radio pentru postul Total grupata pe saptamani

Raport publicitate in presa scrisa pentru partidul/candidatul ALIANTA PD-PNL(DREPTATE SI ADEVAR) grupata pe publicatii

ANEXA 8

Basescu Presedinte: un altfel de presedinte

Sase, Basescu!

- Basescu Presedinte inseamna un presedinte-jucator, un presedinte implicat, nu un spectator bine intentionat

- Basescu Presedinte reprezinta permanent oamenii in relatia cu institutiile statului. E garantul ca institutiile vor lucra in interesul cetateanului

- Basescu Presedinte garanteaza mobilizarea natiunii - exact asa cum a reusit cu bucurestenii, pentru realizarea celor mai importante obiective de politica interna si internationala

- Basescu Presedinte garanteaza independenta Justitiei si neutralitatea acesteia in raport cu politicul

- Basescu Presedinte face ca toate institutiile statului sa functioneze 24 de ore din 24 conform legii

- Basescu Presedinte este un adversar neimpacat al coruptiei la nivel inalt

O altfel de institutie prezidentiala

Un presedinte-jucator, nu spectator!

Basescu Presedinte nu este al nu stiu catelea ocupant al fotoliului prezidential, un presedinte mascota cuibarit la Cotroceni. Nu este un inlocuitor al lui Ion Iliescu. Dimpotriva. Basescu reformeaza din temelii institutia prezidentiala, conform prevederilor constitutionale. Si face ca institutia Presedintiei sa lucreze zi de zi pentru tara.

O altfel de politica externa

Pentru 22 de milioane, cu 22 de milioane

Basescu Presedinte inseamna sa fim respectati in afara tarii pentru ce suntem si pentru ce facem. Sa intram in lume prin munca si nu prin asa-zise relatii. Sa nu fim doar acceptati, ci chemati alaturi ca niste parteneri de incredere. Sa nu facem din integrarea europeana un simplu prilej de spectacol politic si aranjamente de culise!
Cu Basescu Presedinte, integrarea in Europa si intrarea noastra in lume se va face pentru 22 de milioane de romani, cu 22 de milioane de romani.

O altfel de Justitie

Coruptia: peste bord!

Basescu Presedinte o spune de pe acum: toti cei care vor sa cumpere tacerea Justitiei cu bani sunt aruncati peste bord fara drept de apel! Suprematia legilor in viata tarii este sfanta!

Toti cei care au transformat Justitia intr-o unealta in lupta politica sau o carpa de sters mizeriile pe care le fac ei in goana dupa bani si dupa putere sunt aruncati peste bord fara drept de apel!

Basescu Presedinte garanteaza independenta Justitiei si neutralitatea acesteia in raport cu politicul. Vegheaza ca oamenii competenti, responsabili, ca Stolojan, sa fie respectati si nu santajati. Si face ca drepturile si libertatile cetatenilor sa fie respectate pe deplin.

Un alt fel de nivel de trai

Bine ai venit, bunastare!

Cine vrea sa fie presedinte al Romaniei are nu numai putere, ci si extrem de multa responsabilitate fata de cei care ii dau votul.

Basescu nu vrea sa fie doar un portavoce de sezon care constata ca tara are probleme, asa cum au facut presedintii de pana acum. Ci le rezolva cu manecile suflecate.
Basescu Presedinte lucreaza cot la cot cu Guvernul pentru eliminarea saraciei, si pentru rezolvarea tuturor problemelor care au facut ca bunastarea sa fie exilata din viata celor multi. E vremea ca bunastarea sa isi faca din nou loc in viata noastra.
Pentru ca Basescu nu va avea liniste pana cand toti romanii nu vor trai bine

Un alt fel de a fi roman

Sa fii mandru ca esti roman

Basescu Presedinte le reda demnitatea romanilor. Le reda respectul pentru propriile simboluri. Le reda emotia de a privi cu mandrie la steagul tarii lor.
Romania pe care o ai in inima ta si de care esti mandru va putea fi aratata fara rusine tuturor.

O altfel de evolutie

Toate panzele sus!

Basescu presedinte te cheama alaturi de el pentru recucerirea bunastarii si a demnitatii. Idealurile nobile ale revolutiei s-au inecat intr-o tranzitie maloasa care a durat peste un deceniu. E vremea sa ridicam ancora din marea saraciei si a minciunii. Si sa scoatem Romania la liman, cu toate panzele sus, cu toate motoarele pornite. E o evolutie necesara si binemeritata.

ANEXA 9

Sondaje preelectorale[6]

Ultimul sondaj CURS dat publicitatii pe 6 septembrie arata ca daca duminica viitoare ar avea loc alegerile, rezultatele la nivel national ar fi urmatoarele:

Daca la nivel national Adrian Nastase si PSD se regasesc pe primul loc in optiunea de vot, in Bucuresti Theodor Stolojan si Alianta D.A. devin favorite.

Potrivit datelor rezultate din sondajul de opinie INSOMAR (realizat in perioada 22-25 septembrie, cu o luna de zile inainte de declansarea campaniei electorale) se observa o ingustare a spatiului de confruntare politica prin concentrarea atentiei opiniei publice exclusiv asupra a doi combatanti: Uniunea Nationala PSD+PUR si Alianta PNL-PD, si candidatii acestora la presedintie

Studiul a fost efectuat de INSOMAR pe un esantion de 1.114 persoane, fiind reprezentativ pentru populatia Romaniei cu varsta de peste 18 ani. Interviurile au fost realizate in 50 de localitati urbane si 53 rurale din cele 40 de judete si in cele sase sectoare ale municipiului Bucuresti. Eroarea maxima admisa pentru rezultatele obtinute este de 3 la suta.

Intentiile de vot ale electoratului, potrivit unui sondaj INSOMAR realizat in 4 si 5 octombrie la comanda cotidianului 'Ziua' si efectuat imediat dupa ce Theodor Stolojan si-a anuntat retragerea din competitia electorala pentru Presedintia Romaniei, erau urmatoarele.

Cercetarea sociologica a fost facuta prin tehnica denumita CATI-System (Computer Assisted Telephone Interview), furnizand o informatie-tendinta, avand drept suport raspunsurile subiectilor intervievati telefonic din mediul urban. Potrivit INSOMAR, metoda folosita oferea posibilitatea furnizarii unor informatii 'la cald', dupa evenimente de importanta majora pentru comunitate, dar are si o marja destul de mare de eroare, in cazul de fata de +/- 5 la suta.

Sondajul a fost efectuat pe 914 subiecti selectati aleatoriu din populatia urbana care detine un post telefonic fix la domiciliu, in esantion fiind incluse 57 de orase din toate judetele tarii.

●Potrivit unui sondaj de opinie, realizat de Institutul de Studii Sociale, dat publicitatii pe 17 octombrie, Adrian Nastase se afla in fruntea preferintelor electorale, fiind despartit de principalul sau contracandidat, Traian Basescu, de numai 10 procente

Studiul a fost realizat de Institutul de Studii Sociale in perioada 7-10 octombrie 2004 si a fost comandat de cotidianul Ziarul. Volumul esantionului a cuprins 1081 de persoane selectionate, in principal, de pe listele electorale de la alegerile din iunie 2004, eroarea limita fiind de 3 la suta.

Trei procente desparteau Uniunea Nationala PSD+PUR de Alianta D.A. PNL-PD si cinci procente candidatii acestora la presedintie, cu doua zile inaintea declansarii campaniei electorale, releva un sondaj de opinie Omnibus realizat de CURS in perioada 14-20 octombrie. Procentul de electorat care nu ar vota sau este nehotarat era inca foarte mare (29% la alegerile prezidentiale si 35% la parlamentare).

Sondajul este reprezentativ la nivel national, cu o marja maxima de eroare de +/-3% la o probabilitate de 0,95. Volumul esantionului a fost de 1050 de persoane in varsta de 18 ani si peste. Culegerea datelor s-a realizat in perioada 14-20 octombrie 2004. Interviurile au fost realizate la domiciliul subiectilor

● Adrian Nastase si Uniunea Nationala PSD+PUR conduceau detasat in optiunile electorale ale romanilor, conform rezultatelor unui sondaj 'Eu cu cine votez?' realizat de Institutul Roman de Cercetari Economico-Sociale si Sondaje (IRECSON), in perioada 16-21 noiembrie.

Fata de sondajul precedent, realizat de IRECSON la inceperea campaniei electorale, Uniunea Nationala PSD+PUR inregistreaza o crestere de 2,52 la suta, iar Alianta D.A. PNL-PD o scadere de 5,01 la suta. La prezidentiale, Adrian Nastase are un plus de 3,72 la suta, in timp ce Traian Basescu are un minus de 5,17 la suta. Potrivit aceluiasi sondaj, prezenta la vot era estimata la 88,84 la suta.

Sondajul IRECSON a fost realizat la nivel national, pe un esantion reprezentativ de 4.000 de persoane, marja de eroare fiind de +/- 1,5 la suta.

ANEXA 10

ANEXA

Declaratia de retragere a lui Theodor Stolojan din cursa prezidentiala si de la conducerea PNL[7], facuta publica simbata seara, pe 9 octombrie, la sediul Aliantei D.A. PNL-PD

 'Acum patru ani am intrat in politica pentru a-mi pune la dispozitia romanilor experienta. Am crezut sincer ca Romania trebuie condusa de oameni care pun mai presus interesele celor multi. Am ales Partidul National Liberal (PNL) pentru ca era un partid care are curajul sa porneasca la un drum nou, un drum nebatatorit in Romania, care lasa in spate trecutul si propunea o viziune moderna de dezvoltare a tarii noastre.

Acum am certitudinea, o data in plus, ca in 2000 am luat cea mai buna decizie. In acesti patru ani am reusit sa facem din PNL o forta. Impreuna cu Partidul Democrat (PD), poate aduce in viata politica, economica si sociala a Romaniei acea schimbare asteptata de 14 ani. Cred cu tarie ca Alianta Dreptate si Adevar (D.A.) PNL-PD intruchipeaza la acest moment sansa pe care Romania o are pentru o viata mai buna.

In noiembrie 2004 Romania se va afla la o mare rascruce: va merge inainte sau va continua cu cei care sunt acum. Toata viata mea am muncit cu dorinta de a nu gresi, de a face bine. Cred ca mi-am facut datoria fata de tara atat ca cetatean cat si ca prim-ministru, presedinte al PNL si copresedinte al Aliantei Dreptate si Adevar.

Din pacate drumul meu spre cursa prezidentiala se incheie aici. A fost un drum de uzura, de mare efort, care a meritat fiecare clipa. Din pacate, a lasat urme adanci.

Starea mea de sanatate ma opreste din acest drum.

Problemele de sanatate cu care ma confrunt pot fi remediate acum. Daca nu ma concentrez acum asupra lor, risca sa se agraveze iremediabil.

Renunt la cursa prezidentiala cu regret. Am facut o constructie solida, functionala, care nu se bazeaza doar pe un om sau altul.

Le multumesc colegilor mei din PNL care au fost alaturi de mine in aceasta perioada si care au muncit pentru cel mai important poriect politic romanesc post-decembrist.

Sunt sigur ca Alianta va castiga alegerile.

Le multumesc inca o data colegilor din PD, fara de care nu puteam construi Alianta Dreptate si Adevar.

Ii multumesc lui Traian Basescu, presedintele PD si copresedintele Aliantei Dreptate si Adevar, care mi-a dovedit ca este un adevarat prieten, pe care te poti baza in cele mai grele momente, si pe care il pretuiesc in mod deosebit. Pentru mine, Traian Basescu este si ramane, inainte de toate, un prieten de nadejde si un om de mare caracter.

Pentru aceasta si pentru colaborarea pe care am avut-o in ultimii patru ani, voua, reprezentantilor mass-media, va multumesc.

Multumesc milioanelor de romani, care mi-au aratat sprijinul si increderea lor. Va cer iertare dar cred ca prin ceea ce am facut pana acum nu v-am dezamagit.

Doresc sa va mai spun ca am delegat atributiile de presedinte al PNL, in conformitate cu prevederile statutului, domnului Calin Popescu Tariceanu, vicepresedinte al PNL, si sigur ca va indeplini si atributiile de copresedinte al Aliantei D.A PNL-PD.'

ANEXA 11

Le plac tepele?

Noi zicem ca foarte mult.
O dovedesc: Revolutia, Teroristii, Mineriadele. Pierderi incalculabile.
Bancorex, Banca Agricola, Tutunul Romanesc, Letea, MTC, C.R. Petrol,
RAFO Onesti etc. in total:150 de miliarde de dolari.
Tu nu poti sa-i numeri. Pentru ei nu mai conteaza.
Nu mai conteaza ca ne-au jefuit pe toti de bunastare si demnitate.
In 14 ani, cea mai mare fapta a PSD a fost sa arate cat de mult ii plac tepele.
Cu si fara Nastase.

Nu-i lasa nesatisfacuti!
Da-le tu una buna care sa-i usture.
Arde-i la vot!


Adrian Nastase zice ca faptele sunt politica lui, si ne arata niste cifre pe hartie. Dupa ele se pare ca traim mai bine.
Dar Nastase ascunde celelalte cifre. Acele cifre strigatoare la cer care vorbesc despre mizeria in care traim. Adrian Nastase nu a avut curajul si demnitatea sa va arate tot adevarul.
Alianta D.A. PNL-PD va reaminteste acum care e adevarata fata a Romaniei, dupa 4 ani de guvernare Adrian Nastase.

Disperat ca pierde puterea, Nastase+PSD a dat cea mai groasa teapa tarii: prin Ordonanta de urgenta 101 din 16.11.2004, a scutit societatea privata RAFO Onesti de o datorie de 21 de mii de miliarde de lei. Numim aceasta manevra "JAFO" Onesti.
Fiecare angajat din Romania este jefuit astfel de 4 milioane de lei. E cea mai mare talharie pe care Nastase+PSD o face acum, inainte de a-si lua ramas bun de la guvernare.
Ca sa fie ultima teapa, fa dreptate.

Da-le si tu o teapa care sa ii usture: arde-i la vot!

Ce se putea cumpara cu 1 milion de lei in 2000	Ce se poate cumpara cu 1 milion de lei in 2004
143 kg faina alba	57 kg faina alba
57 l ulei	25 l ulei
26 kg carne de porc	6 kg carne de porc
716 kw/ora	274 kw/ora
Romania se afla, in acest an, pe primul loc in topul coruptiei din randul statelor europene, atat membre ale UE, cat si candidate.
Nastase+PSD face totul ca sa castige alegerile. Iti arunca praf in ochi si te pacaleste cu tot ce are la indemana. Stiai ca bugetul ajutoarelor sociale era de 333 miliarde lei in 2003? Ei bine, pentru ca are nevoie de votul tau, in 2004 l-a crescut la 3400 miliarde, adica cu 1000%. Iar in 2005 ar vrea sa il scada iar, cu o cincime! Deschide ochii! E timpul sa fii respectat. Nu te lasa pacalit de o bruma de bani care oricum nu iti ajunge! Vorbele dulci nu tin de foame. Ia-le banii si voteaza pentru tine, nu pentru ei. Rastoarna situatia in favoarea ta!

ANEXA 12

ANALIZA SEMIOTICA A AFISULUI POLITIC

Intelegerea afisului politic (imbinare de text si imagine) reprezinta intelegerea semiozei, a actiunii de "cooperare intre subiecte", adica intre "semn, obiectul sau si interpretul sau" (Traian. D. Stanciulescu - La inceput a fost semnul, Ed. Performantica, Iasi, 2004, p. 76)

Definitia data de Th. A. Sebeok semiozei, ca si "capacitate biologica propriu-zisa care sta la baza productiei si intelegerii semnelor, de la semnale psihologice simple pana la acelea ce reveleaza un simbolism la o inalta complexitate, reprezentarea find o utilizare deliberata a semnelor pentru a cerceta, clasifica si, in consecinta, a cunoaste universul", se poate aplica si in intelegerea mesajului transmis de afisul ales de mine pentr a-l analiza cu ajutorul modelului hexadic.

Pentru a putea raspunde intrebarii formulate de H. Laswell: "cine, ce, cui, de ce si pe ce canal comunica", trebuie urmat primul pas al metodei hexadice, adica analiza structurala.

Cercetand contextul, ca parametru structural al "situatiei de comunicare" se poate observa ca, din punct de vedere al macrocontextului, afisul prezentat a vrut sa-si atinga obiectivele- adica stimularea electoratului de a se prezenta la urne si de a-si exprima corect votul, avand in vedere ca in urma primului tur s-a vehiculat ideea fraudarii alegerilor.

Referitor la microcontext, conditiile spatiale sunt reprezentate atat de panourile publicitare , cat si de fluturasii distribuiti in cutiile postale ale alegatorilor. Din punct de vedere temporal, acestea au putut fi remarcate intre cele doua tururi de scrutin (1-11 decembrie).

Traian Basescu, emitentul mesajului doreste sa transmita (prin intermediul fotografiei) imaginea unui barbat tanar, matur, sanatos(nu trebuie uitat faptul ca acesta a devenit candidat la Presedintia Romaniei, din partea Aliantei DA, in urma retragerii din cursa electorala, pe motive de sanatate, a lui Theodor Stolojan). In ceea ce priveste caracteristicele psihologice, Traian Basescu a dorit sa apara ca un om abil, care poate face fata unei competitii deosebit de solicitante, dovedindu-si in repetate randuri inteligenta, fluenta, flexibilitatea, personalitatea extrem de puternica si complexa, in cadrul numeroaselor interviuri, dar si prin surprinderea acestor atribute cu ajutorul fotografiilor. Motivatia sa este "dreptatea" care trebuie sa se faca, incepandu-se cu votul corect al cetatenilor.

Traian Basescu nu incearca sa surprinda precum principalul sau contracandidat, Adrian Nastase- PSD-, o imagine de "Don Juan" sau de "Cavaler" imbracat mereu la costum, cu un aer elegant, ce vrea sa faca referire la un mediu aristocrat, de o sobrietate exagerata, cu o educatie aleasa, mandrindu-se cu statutul pe care il detine. Dimpotriva, candidatul Aliantei DA este imbracat elegant (camasa si cravata), dar are un aer degajat (lipsa sacoului), semn ca el, ca om educat, provenind dintr-o familie cu trei copii, cu studii universitare, fost capitan de nava, poate sa coboare din "jilt" si sa renunte la eticheta pe care i-ar conferi-o functia de presedinte, sa se amestece printre oamenii de rand si sa lupte pentru ei si interesele lor.

Din punct de vedere al continutului comunicarii, obiectivul este acela de a-i face pe oameni sa constientizeze ca pot face singuri dreptate, prin a evita greselile si fraudele comise in primul tur. Continutul este inovativ prin formularea: "Nu pot ei fura Cat puteti voi vota!" , facand apel la emotivitatea populatiei: "Esti indignat?!".

Mijloacele de codificare a mesajului, din afisul prezentat, sunt numeroase si variate. Acesta este scris, limbajul este denotativ si uzeaza de rima pentru a capata melodicitate. Canalele utilizate pentru prezentarea mesajului sunt panourile publicitare si serviciul postal. Blocajele cu care se poate confrunta ar fi erorile serviciului de curierat al Postei Romane si ocuparea panourilor de catre adversari(lucru care s-a si intamplat, in anumite judete existand doar bannere si afise ale candidatului PSD; un alt exemplu ar fi diferenta de marime a spatiului pus la dispozitie celor doi principali adversari in lupta electorala pentru a-si expune afisele). Un caz particular, petrecut in municipiul Iasi, a fost distribuirea de fluturasi falsi in numele membrilor Partidului National Liberal.

Receptorul mesajului este reprezentat de electoratul caruia i se adreseaza candidatul. In partea de inceput a mesajului, Basescu se adreseaza fiecarui om in parte, utilizand persoana a II-a singular a verbelor: "esti(indignat)" , "iesi(la vot)", "fa-ti(dreptate)", pentru ca, dupa ce a captat atentia fiecarei persoane indignate, in parte,      care simte ca i s-au inselat asteptarile si i s-a luat dreptul la un vot corect, sa le incadreze intr-o categorie a celor care pot schimba necinstea in dreptate. Basescu are convingerea ca cei care au aceste idealuri sunt mult mai numerosi decat restul, si afirma: "Nu pot fura ei Cat puteti voi vota!"

Deschiderea bratelor si a palmelor, zambetul larg si privirea direct catre obiectiv intaresc ideea ca Traian Basescu se adreseaza tuturor, ca el este capabil sa asculte, sa inteleaga, sa gaseasca solutii, sa apere si sa reprezinte poporul in totalitatea sa, el insusi integrandu-se, ca element constitutiv, in randul celor care doresc "Sa fie dreptate!".

Scopul mesajului este dublu, si anume: de a indemna alegatorii sa mearga la urne,pentru ca doar asa vor putea sa impiedice fraudele (daca ne referim la cele petrecute in primul tur - exercitarea dreptului de vot, garantat de Constitutie, dar de mai multe ori, de catre aceeasi persoana, in localitati diferite) si apoi acela de a intari ceea ce candidatul Aliantei a sustinut pe parcursul intregii campanii, ca el este acela care va face sa triumfe "Dreptatea si Adevarul" ("BASESCU Presedinte").

Intentiile urmarite(acelea care apeleaza atat la sentimente- "esti indignat?!", la aspectul material -"nu pot ei fura", cat si la cele ideologice - "sa fie dreptate!") au atins finalitatile dorite, in sensul ca oamenii au iesit la vot, asa cum li s-a cerut si, mai mult, au votat cu cel care i-a indemnat sa o faca:

In ceea ce priveste dinamica situatiei de comunicare, putem observa, intr-o prima etapa a analizei functionale, ca personalitatea emitentului, natura continutului si contextul au fost corelate in deplina armonie. Aceasta afirmatie provine din faptul ca Traian Basescu a uimit prin franchetea cu care a spus lucrurilor pe nume("nu pot ei fura"), nu s-a sfiit sa-si manifeste emotiile in public - zambetul din fotografie (sa nu uitam si de lacrimile din momentul in care Theodor Stolojan a anuntat ca se retrage din cursa electorala), privirea blanda si vestimentatia sa, care il prezinta ca pe un candidat ce nu pune accent exagerat pe aspectul fizic, dar care compenseaza prin alte calitati. Prin imaginea pe care a surprins-o, cat si prin textul pe care l-a alaturat, Basescu a reusit sa coreleze personalitatea sa, ca emitent, cu cea a receptorului.

Continutul mesajului pe care doreste sa il transmita Traian Basescu- de a evita alte posibile furturi electorale - este adecvat atat contextului in care este emis, precum si finalitatilor urmarite: victoria dreptatii prin alegerea lui "Basescu Presedinte".

Referitor la relatia dintre mijloacele utilizate si receptori, aceasta este deosebit de stransa. Bazandu-ne pe clasificarea tipurilor de afise oferita de G. Thoveron, cel prezentat de mine infatiseaza un candidat in postura "Frontal-EU", care are initiativa in discutia cu receptorul. Aceasta atitudine degaja siguranta, indrazneala. Privirea ii este directa, gesturile ferme, hotarate, care indica satisfactie maxima. Decorul este redus la o suprafata uniforma, abstracta si de o nuanta care impresioneaza puternic privirea trecatorului (observam o aura creata in jurul fotografiei, asemeni unei icoane, semn ca el este "cel ales" pentru a candida, deci el este cel care trebuie votat pentru a deveni presedinte). Are alaturi si un slogan, care intregeste ideea subliniata de pozitia frontala. Imaginea se adreseaza direct destinatarului si indeplineste o functie de implicare.

Tinand cont ca toate aparitiile media, toate interviurile acordate jurnalistilor, toate intalnirile directe cu electoratul , dar mai ales afisele electorale utilizate in vederea prezentarii si sustinerii candidatului Traian Basescu, au avut continuitate, desi s-au raportat mereu la situatia prezenta pe scena politica in acel moment, putem afirma ca pasii ce trebuiau indepliniti in etapa optimizarii/stimularii situatiei de comunicare (evaluarea si estimarea eficientei fiecarui parametru structural-functional; stimularea/ optimizarea fiecarui parametru in parte, prin proceduri specifice; redefinirea situatiei de comunicare in intregimea sa, prin corelatii functionale sugerate de parametrii deja optimizati) au fost urmariti indeaproape.

Tinand cont de toate elementele care au alcatuit continutul mesajului transmis de acest afis, dar si de finalitatea pe care a avut-o cursa electorala din anul 2004 - castigarea alegerilor de candidatul Aliantei PNL-PD- pot afirma ca acestea au respectat canoanele analizei hexadice si au ajuns acolo unde trebuia: in mintea alegatorului, din ce in ce mai expert in critici si analize in ceea ce ii priveste pe actorii scenei politice romanesti.

ANEXA 13

ANEXA 14

Analiza retoricii unei SCRISORI PERSONALIZATE

O categorie mai putin intalnita in ultimele campanii desfasurate in Romania o reprezinta cea a scrisorii personalizate, trimisa de candidat(sau in numele acestuia), catre alegator. Un exemplu reprezentativ este o scrisoare primita in data de 25 noiembrie 2004 (cu trei zile inaintea primului tur de scrutin) de la candidatul Aliantei DA - PNL-PD la Presedintie. Trebuie de mentionat ca in aceste ultime doua zile de campanie, alegatorii nu isi definitiveaza optiunile, ci isi consolideaza ideea prezentarii sau nu la urne.

Asadar, unul dintre principalele scopuri ale acestei metode de comunicare politica este acela de a atrage o parte a populatiei - respectiv cadrele didactice - de partea emitentului. In ceea ce priveste legitimarea prin discurs aceasta urmareste intelegerea mesajului transmis, care determina aparitia unei alte conditii - convingerea , ce se poate manifesta ca adeziune sau , in cazul deplinei legitimari, ca actiune.

Faptul ca pe plic este trecut numele si adresa destinatarului suscita interes din partea cititorului (desi este clar ca nu domnul Basescu a fost cel care a scris randurile care urmeaza a fi lecturate, este flatanta ideea de a primi o scrisoare de la un viitor prim reprezentant al Romaniei).

Odata desfacut plicul, s-a descoperit o coala alba si nu portocalie, dupa cum ne obisnuisera strategii Aliantei, semn ca acum accentul se pune pe mesajul transmis de continut si nu pe sensibilizarea privirii alegatorului.

Textul are o lungime de 35 de randuri - nici prea mult , pentru a nu plictisi, dar nici prea putin, pentru a nu parea de o seriozitate indoielnica - si este orgaizat in 9 alineate, ceea ce il face mai usor de lecturat.

Formula de adresare are rol de a capta atentia cititorului prin faptul ca emitentul nu i se adreseaza pe nume (lucru pe care oricine il poate afla usor), ci dupa functia pe care o detine ("Stimate domnule invatator"), semn ca cineva s-a interesat in mod expres despre el si doreste sa ii cunoasca si sa ii satisfaca dorintele. Formula este una de politete, prin alaturarea adjectivului "Stimate", dovedind inca de la inceput faptul ca el, destinatarul, este cel care conteaza, interesele lui sunt cele care il preocupa pe candidat.

Cuvintele cheie intalnite de 13 ori in textul scrisorii sunt "Educatie" si "Invatamant", lucru care il intereseaza si il afecteaza in mod direct pe destinatar, iar pe analist, convingandu-l ca publicul-tinta al acestui mesaj il reprezinta cadrele didactice.

Emitentul nu ezita sa beneficieze de avantajele oferite de amplitudinea angajamentului problematic, prin diversitatea problemelor pe care le dezbate, construind un discurs adaptat preocuparilor, cerintelor si necesitatilor categoriei de destinatar vizate. El incepe prin furnizarea unei imagini de ansamblu asupra situatiei Invatamantului din ultimii patru ani, fapt care ii permite sa beneficieze de un alt avantaj si anume, critica guvernarii PSD, in ceea ce priveste capitolul Educatie romaneasca.

Traian Basescu incepe prin a afirma ca este constient de "responsabilitatea" pe care si-o asuma prin candidatura la Presedintia Romaniei. Ceea ce reprezinta faptul ca tot ceea ce va urma sa comunice este trecut prin filtrul responsabilitatii si al constiintei, adica nu va incerca sa faca afirmatii, promisiuni fara un suport material sau spiritual realizabil.

Recunoaste faptul ca un presedinte poate face o tara amortita si deznadajduita "sa functioneze", ba chiar mai mult, sa devina "performanta".

Dupa aceasta introducere generala, Traian Basescu se apropie de interesul cititorului printr-o prima aducere in discutie a situatiei Educatiei si Invatamantului, pe care le urca pe o treapta inalta intre prioritatile nationale.

Urmeaza , la sfarsitul acestui prim alineat, singura cerinta directa a candidatului ce reiese din scrisoare: " Pentru aceasta am nevoie de ajutorul dumneavoastra". Acum se remarca una dintre trasaturile care individualizeaza discursul politic, si anume caracterul imperativ al acestuia: candidatul doreste sa il determine pe receptor sa actioneze conform spuselor sale. Amplasarea acesteia la inceput este in beneficiul emitentului, deoarece odata cu aprofundarea lecturii, in mintea cititorului se va atenua impactul cerintei si, pana la sfarsit, aceasta va capata o alta nuanta: de a-l face pe alegator sa se simta important si implicat (indirect) in rezolvarea problemelor existente. Adica, "eu", candidatul, "infaptuiesc acest lucru" pentru dumneavoastra, dar "cu ajutorul dumneavoastra" . Se stabileste astfel o conexiune, un parteneriat intre alegator si candidat.

Utilizand caracterul polemic al discursului politic, prin care probeaza ca el este cel ce merita sa castige, pentru a starni inversunarea cititorului fata de guvernarea din ultimii 4 ani (a PSD-ului), care reprezinta si principala adversara in aceasta lupta electorala, sunt reamintite inconvenientele oricarui cadru didactic: "scolile insalubre, materialul didactic depasit, reforma incoerenta, salariile ridicole." Trebuie mentionat faptul ca aceste nemultumiri sunt reale, deloc exagerate, recunsocute chiar si de simpatizantii guvernarii 2000-2004.

Fraza de incheiere a celui de-al doilea paragraf inglobeaza conceptia general valabila a romanilor si nu numai, si anume: atunci cand ceva      nemultumeste in sistemul de guvernare, dam vina pe conducere, si mai exact , pe presedinte (desi, de multe ori, functiile pe care i le atribuim nu fac parte din pachetul de sarcini pe care are obligatia sa si le asume si sa le indeplineasca).

Pentru a incita si mai mult spiritul cadrului didactic, i se spune ca invatamantul nu a beneficiat de atentia cuvenita si ca "un guvern poate gasi resursele nesesare", doar "daca doreste cu adevarat".

Facand apel la una dintre libertatile discursului politic, si anume deschiderea procedurala, emitentul doreste sa atinga scopurile pe care si le-a propus: de a informa - prin descriptia sistemului educational, de a explica - faptele, prin evaluarea activitatii adversarilor, argumente care accentueaza latura negativa a guvernarii lor si de a capta adeziunea publicului tinta - prezentand necesitatea schimbarii starii de fapt.

Urmeaza un exemplu elocvent in ceea ce priveste situatia precara a sistemului de invatamant din Romania, si anume: comparatia cu Bulgaria, care desi este o tara "mai modesta decat a noastra", aloca invatamantului 6-7 % din PIB. Si asta pentru ca a realizat, inca "din urma cu 10 ani", importanta sistemului educational intr-o societate moderna.

Exemplul este cu atat mai realist in masura in care dintre cele 12 state ale Europei Centrale si de Est, care ar fi trebuit sa fie toate membre      ale Uniunii Europene incepand cu luna mai a anului 2004, numai Bulgaria si Romania mai au, la ora actuala, aderarea, ca prim obiectiv(prima avand avans in ceea ce priveste diversele probleme negociate pentru dobandirea acquisului comunitar ).

Prezentarea acestei exemplificari, provine din nevoia de credibilitate pe care trebuie sa o induca destinatarului - procentul are acest rol de a asigura ca ceea ce spune este veridic; credibilitatea unui discurs fiind adesea diminuata de lipsa unor astfel de estimari reale sau de prezenta promisiunilor utopice.

Este stiut ca, din cauza "saraciei lucii" in care se "zbate" sistemul nostru, din ce in ce mai putini tineri opteaza pentru a deveni dascali, de aceea nivelul de performante al activitatii acestora este scazut, iar a fi "invatator in Romania este motiv de compatimire." Daca cei cu adevarat capabili ar fi atrasi prin reforme viabile, in concordanta cu necesitatile sistemului de      invatamant din Romania, "asa ceva nu se va mai intampla!".

Raportandu-ne la "auditoriul" pe care il vizeaza aceasta epistola, si al conceptiei lui Perelman si Olbrechts-Tyeca referitoare la mecanismul care determina adeziunea pe temeiuri discursive, acesta este persuasiunea, deoarece adeziunea tine tine de un auditoriu particular si este obtinuta prin exploatarea particularitatilor acestuia.

Trecand de la comparatia realist-pragmatica dintre statutul invatatorului bulgar si cel roman, Traian Basescu ajunge la utilizarea de epitete si de metafore, aratandu-si admiratia pentru loialitatea celui care a stiut sa      "reziste" neajunsurilor si sa isi continue cu "pasiune", "onoranta" activitate.

Rasplatind aceste presupuse - pana la urma - eforturi si realizari, prin nimic altceva decat prin promisiuni electorale, Traian Basescu recurge la inca o metafora (abil utilizata, provenita dintr-o poveste foarte indragita de elevii din clasele I- IV), Educatia ca "cenusareasa" a bugetelor de stat.

Continuand in acelasi stil in care a compus si textele pentru afisele de pe panourile electorale, candidatul Aliantei doreste sa elimine haosul din invatamant, iar "banii Educatiei sa nu mai fie furati". El vede in sine si in Alianta pe care o reprezinta singurii tamaduitori ai acestui sistem care, desi "bolnav" , nu incearca sa renunte la functiile pe care le are de indeplinit.

Traian Basescu isi insuseste responsabilitatea de a "schimba regulile acestui joc" (aceasta metafora nu are rolul de a minimiza atributele sistemului educativ, ci , pe acelea referitoare la solutiile impotriva crizei in care se gaseste), transformand "aerul toxic" intr-unul "cat mai sanatos"(ne gandim atat la conditiile din scoli, cat si la cei care au ajuns sa profeseze in cadrul educational, fara a avea pregatirea necesara, din lipsa de cadre specializate-mai ales in mediul rural).

Transmiterea directa a continutului mesajului sau, adica schimbarea conditiilor existente in sistemul educational, sustinuta prin argumente - bazate pe evocarea      faptelor eronate ale opozitiei, dar si pe exemple sustinute de trairi ale receptorului("pasiune", "sentiment al datoriei") - , face ca sensul si semnificatia pe care le vehiculeaza sa ajunga ca atare la destinatar.

Insa toate aceste posibile implicatii ale sale nu pot prinde contur decat in ideea unei stranse cooperari intre Presedinte si Primul-Ministru, cele doua institutii ale statului care pun in miscare intregul sistem de guvernare, solutionand gravele probleme cu care tara se confrunta, lucru cu care Traian Basescu este in deplin acord, fiind increzator in reusita parteneriatului cu Calin Popescu Tariceanu(primul-ministru desemnat de Alianta).

Ultimul paragraf, si cel mai scurt, are rolul de a intari (si mai mult, de a asigura) tot ce a transmis de-a lungul intregii epistole, si anume ca "veti gasi in mine un sustinator al Educatiei si Invatamantului".

Formula de incheiere vrea sa sugereze faptul ca cele afirmate nu reprezinta vorbe in vant ("cu sinceritate"), candidatul avand incredere in ceea ce poate face pentru a imbunatati situatia actuala si nu ezita in a alatura semnatura sa, dand scrisorii un aer personal.

Bazandu-ma pe tipologia candidatilor propusa de R.G.Schwartzenberg in "Statul spectacol", pot aprecia, dupa contextul in care a fost lansata candidatura domnului Traian Basescu, ca acesta putea fi inclus in categoria "common-man"-ului (el fiind nevoit sa iasa in prim plan, desi nu avusese, initial, aceasta intentie), dar , devenind, odata cu demersul campaniei electorale, un adevarat "erou" , care isi propune sa fie, dupa cum insusi a afirmat : "un altfel de presedinte, cu care noi, romanii, nu suntem obisnuiti" .

Din informatiile pe care le detin reiese faptul ca scrisori similare au primit majoritatea intelectualilor si, in urma statisticilor efectuate dupa alegeri, tot acestia au fost acei care au acordat Aliantei si candidatului ei la Presedintie, votul lor de incredere.

Faptul ca pe parcursul intregii epistole predomina folosirea verbelor la timpurile prezent si viitor, sugereaza ca Traian Basescu are incredere ca ceea ce se va schimba acum, odata cu alegerile, va avea efectele preconizate de el in viitor. El, alegatorul, reprezinta prezentul(prin dreptul de a vota), in timp ce el, candidatul, semnifica viitorul celor care l-au ales.

ANEXA 15

     

ANEXA 16

MONITORIZAREA PRESEI IN CAMPANIA ELECTORALA

Raport difuzare publicitate la tv pentru partidul/candidatul ALIANTA PD-PNL (DREPTATE SI ADEVAR) grupata pe posturi

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul Antena 1 grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul National TV grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul Prima TV grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul ProTV grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul Realitatea TV grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la tv pentru postul TVR 1 grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la radio pentru partidul/candidatul ALIANTA PD-PNL(DREPTATE SI ADEVAR) grupata pe posturi

Raport difuzare publicitate la radio pentru postul Radio 21 grupata pe saptamani

Raport difuzare publicitate la radio pentru postul Romania Actualitati grupata pe saptamani

Raport publicitate in presa scrisa pentru partidul/candidatul ALIANTA PD-PNL (DREPTATE SI ADEVAR) grupata pe publicatii

ANEXA 17

Opinii in legatura cu prestatia celor doi contracandidati

Alexandru Darie - regizor:

'Adrian Nastase a aratat niste gesturi extraordinar de sugestive, care tradeaza nesiguranta. Nastase a oferit un discurs foarte complicat, cu fraze foarte lungi, de multe ori monotone in exprimare. Domnul Basescu, care, asa cum este si continutul ideilor sale, a abordat un ton foarte direct. Nota 9 pentru domnul Basescu si nota 6 pentru domnul Nastase.'

Aurora Liiceanu - psiholog

'Mi s-a mai parut ca daca domnul Adrian Nastase a ramas rezervat si nu i-a intins mana. A fost un moment in care domnul Traian Basescu a fost cooperant si i-a intins mana, cand a aparut, sau cel putin mie mi s-a parut, ca a avut o atitudine de rezerva fata de ceea ce a prezentat Cristian Tudor Popescu, (..) un inceput de protest mi s-a parut in gestul pe care l-a avut, ceea ce mi se pare ca a fost o atitudine de colegialitate, amiabila. La intrebarea referitoare la servirea tarii, Traian Basescu a luat-o inainte de 90, spunand ca, doar e un om matur, ce a facut pana acum, pe cand Adrian Nastase a luat-o fix de la ministru de Externe. Pentru ca a fost cel mai dinamic, mai flexibil, mai empatic, mai putin distant, si mai simplu, cu un mesaj mai simplu si mai centrat pe raspunsul care este asteptat de la el. Eu notez cu 8 pe Traian Basescu si cu 6 pe Adrian Nastase.'

Stelian Tanase - analist politic

'O greseala a domnului Adrian Nastase, este aceea cand ne-a spus despre autostrada lui Gheorghiu Dej. Gheorghiu Dej nu a construit nici o autostrada. Peticul acela de autostrada de 100 de kilometri este construit de Ceausescu. Pentru un prim-ministru e destul de serios. Adrian Nastase a afirmat ferm - am negociat, am ajuns sa avem o majoritate, oricum o situatie mai buna decat opozitia, pentru ca am stabilit cu PUR si UDMR o baza de guvernare. Ce se intelege de aici? Votati-ma ca sa nu fie o coabitare, si, deci, conflicte. Pozitia lui Traian Basescu a fost opusa - nu negociem cu nimeni pana cand nu se fac alegeri prezidentiale, pentru ca atunci avem ce sa discutam. Notele mele sunt identice cu ale doamnei Liiceanu: 8 pentru Traian Basescu, 6 pentru Adrian Nastase.'

Mircea Mihaies, scriitor: "Traian Basescu a fost superior de la inceput pana la sfarsit. A fost mult mai relaxat, parea sa fie omul care nu tine neaparat sa dobandeasca puterea. A fost extrem de elegant in cel putin doua imprejurari. Prima oara, cand Cristian Tudor Popescu a dat acel citat infam din revista "Romania Mare". A doua oara, atunci cand au vorbit despre apartenenta lor la comunism. Erau imprejurari in care Traian Basescu "i-a ridicat mingea la fileu lui Adrian Nastase", ceea ce oponentul sau n-a facut-o. Adrian Nastase mi s-a parut extrem de incrancenat si de crispat, intr-un fel inspaimantat ca va pierde poate chiar mai mult decat suntem in momentul acesta dispusi sa acceptam.

Maria Rose Mociornita - specialiat in imagine

'Ceea ce mi-a placut la domnul Basescu este ca a facut un lucru care i-a castigat multe puncte, a spus pur si simplu "Am gresit si nu mai stiu!". Faptul ca a spus nu stiu mi s-a parut ca l-a facut prietenul tuturor. Notele mele sunt 8 pentru domnul Basescu , si 6 pentru domnul Nastase.'

Scor final: Traian Basescu - 33 ; Adrian Nastase - 24