Drumul Romaniei spre NATO

Pentru Romania, integrarea in NATO a insemnat de la inceput declansarea unui proces complex in toate domeniile vietii politice, economice, sociale si militare. Acest efort colectiv a schimbat radical statutul Romaniei si i-a asigurat integrarea in comunitatea euroatlantica. Privind retrospectiv, putem spune ca pe parcursul anilor de dupa revolutia din decembrie 1989 se pot observa mai multe linii de continuitate, atat impuse cat si asumate, directii care sunt, de fapt, jaloane pe calea reformei

Dimensiunea politica

In 22 decembrie 1989, o data cu prezentarea Comunicatului catre tara al Frontului Salvarii Nationale, a fost sintetizata noua orientare a politicii Romaniei spre edificarea statului de drept, a economiei de piata si, in general, a valorilor democratice. Consensul politic construit la inceputul anilor '90 a reprezentat fundamentul politicii externe a Romaniei de apropiere de Alianta. Transformarile democratice din acesti ani au vizat dezvoltarea unei strategii de securitate nationala care sa raspunda provocarilor din noul context strategic rezultat din prabusirea fostului bloc al Pactului de la Varsovia.

O data cu declansarea primei crize iugoslave, Romania se confrunta cu un set de riscuri, provenite din spatiul instabil al regiunii balcanice. Aceste noi riscuri de securitate care au afectat majoritatea tarilor europene vor genera noi directii in politica de securitate regionala.

Romania era situata intr-un context strategic caracterizat prin lipsa unor garantii de securitate si, in acelasi timp, in situatia de a identifica si pune in aplicare primii pasi ai dialogului cu NATO, folosind toate oportunitatile care deschideau calea apropierii de Alianta.

De la inceputul anului 1992, NATO va initia noua sa politica de dialog si cooperare cu fostele state membre ale Tratatului de la Varsovia, infiintand Consiliul de Cooperare Nord-Atlantica. Acest element nou in conceputul strategic al NATO va impulsiona transformarile din Romania, efect care se poate observa prin intensificarea reformei in armata, prin dezvoltarea primelor elemente ale controlului civil si democratic asupra fortelor armate, prin promovarea unei noi conceptii privind rolul Romaniei in context regional.

Cele mai importante institutii ale statului au fost implicate atat in dezvoltarea capacitatilor de a interactiona si coopera cu NATO, cat si in dezvoltarea unei noi viziuni privind satisfacerea intereselor nationale legate de asigurarea securitatii pe termen scurt. Procesul politic de democratizare, declansat o data cu primele alegeri libere, va determina un prim set de prioritati in cadrul strategiilor sectoriale guvernamentale. Astfel, toate structurile cu rol in domeniul securitatii, sigurantei si ordinii publice, vor fi supuse controlului democratic parlamentar si vor beneficia de o conducere civila.

Cooperarea cu NATO

Aceasta noua etapa, relevanta pentru drumul parcurs de Romania, isi are inceputul in ianuarie 1994 cand tara noastra semneaza Programul Parteneriatul pentru Pace (PfP). Initiativa lansata de NATO a reprezentat pentru Romania o noua oportunitate in vederea extinderii directiilor de apropiere de Alianta. Acest program viza nu numai cunoasterea reciproca, ci si dezvoltarea increderii intre state, realizarea primelor elemente de interoperabilitate cu structurile NATO si, nu in ultimul rand, derularea unor programe de asistenta in domeniul apararii.

Prin semnarea Documentului de Prezentare, Romania intra intr-o noua faza in care strategia de reforma interna beneficiaza de un sprijin puternic si de noi impulsuri pe linia restructurarii armatei. Bilantul celor 10 ani de prezenta in cadrul PfP este impresionant prin miile de activitati si exercitiile la care Romania participa, precum si prin impactul deosebit in sfera transferului de experienta dinspre Alianta spre structurile nationale.

Parteneriatul pentru Pace a mai avut si o alta menire, aceea de a intari decizia interna ca integrarea in NATO este singura alternativa viabila de securitate a Romaniei. Incepand chiar cu anul 1995, Romania devine cu adevarat o tara candidata la integrarea in structurile euroatlantice. In urmatorii doi ani, va face eforturi deosebite, propunandu-si ca obiectiv invitarea sa in 1997 de a deveni tara membra NATO in primul val de extindere din perioada post-Razboi Rece.

Romania si etapele largirii NATO

Summit-ul NATO de la Madrid din 1997 nu reprezinta pentru Romania si momentul consfintirii unui nou statut international. In ciuda acestei decizii, eforturile de indeplinire a criteriilor pentru integrarea in Alianta vor fi apreciate de statele membre. Evidentierea progresului facut de Romania va duce la noi efecte benefice pentru reforma pe plan intern. Astfel, in acelasi an, va fi lansat Parteneriatul Strategic Romania-SUA, decizie importanta atat in plan bilateral cat si pentru relatia noastra cu comunitatea transatlantica. O data cu lansarea acestui parteneriat, Romania devine, membru de facto al NATO. Acest nou concept avand un rol central in strategia de securitate presupunea cel putin doua aspecte importante. Primul vizeaza internalizarea si asumarea unor obligatii si angajamente aproape similare cu ale unor tari membre NATO. In al doilea rand, Romania sprijinea strategia NATO atat pe linie politica, cat si militara. Statutul de membru de facto va fi afirmat cu putere o data cu declansarea ostilitatilor din provincia sarba Kosovo si derularea evenimentelor asociate interventiei NATO in zona.

Prin contributia sa, Romania isi va demonstra aceasta noua calitate, lucru recunoscut in 1999 in Comunicatul final al summit-ului NATO de la Washington. Nominalizata alaturi de alte state, Romania va beneficia de un nou concept menit sa accelereze reforma interna. Este vorba de Planul de Actiune pentru Aderare, document-cadru in care erau cuprinse obiectivele reformei in domeniul politic, militar, de justitie si de securitate.

Anul 2001 a fost decisiv pentru schimbarea calitativa a Planului National de Aderare prin asumarea unor obiective cu un impact deosebit pentru reforma in armata. Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au reprezentat un moment in care Romania a dat un raspuns clar de solidaritate cu comunitatea internationala, cu Statele Unite ale Americii si coalitia tarilor conduse de ele, cu politica NATO fata de acest eveniment foarte grav.

Romania era astfel mult mai favorabil perceputa de statele NATO, ceea ce a marit considerabil sansele integrarii, ale invitarii tarii noastre alaturi de alte 6 state la summit-ul de la Praga, pentru inceperea negocierilor de aderare.

Rolul Romaniei in NATO

Dezbaterea privind rolul Romaniei in NATO a inceput inainte de deznodamantul fericit de la Praga, insa a fost evidentiat ca o prioritate in cadrul unui eveniment major pentru Romania, vizita presedintelui SUA, George W. Bush, la Bucuresti, imediat dupa summit.

In discursul sau, presedintele american, care anterior definise Romania ca reper-limita al largirii spre Marea Neagra a Aliantei, transmitea Romaniei un semnal clar a ceea ce va fi un element important in noul rol al tarii noastre in Alianta.

Situata la zona de frontiera a NATO, Romania trebuie sa devina un avanpost al Aliantei Nord-Atlantice, si in acelasi timp, un factor de multiplicare a strategiei NATO in regiunea Marii Negre, a Caucazului si in spatiul CSI.

Armata Romaniei, care in 2007 va fi o armata profesionista, interoperabila cu fortele NATO si capabila sa participe la misiuni dintr-un spectru foarte larg, va trebui sa devina, in aceasta regiune, un model de reforma in domeniul militar.

In acelasi timp, exigentele transformarii NATO impun si Romaniei, ca tara membra, identificarea si consolidarea unei specializari de nisa, optiune care va reprezenta, din punct de vedere calitativ, un aport la strategia NATO.

Deciziile de la Praga care vizeaza dezvoltarea acelor capabilitati destinate prevenirii unor noi riscuri si amenintari, cum ar fi terorismul, proliferarea armelor de distrugere in masa si alte riscuri transnationale, sunt o prioritate a reformei sectorului de securitate.

Destinul comun al Romaniei si al Aliantei este edificat nu numai pe baza celor 14 ani de colaborare si dialog cu Alianta, ci si pe unitatea de valori care caracterizeaza spatiul individual de securitate al Europei.

*1990, iulie. Prim-ministrul Romaniei adreseaza, in scris, Secretarului General al NATO, Manfred Wrner, invitatia de a vizita Romania. In scrisoare, propune si acreditarea unui ambasador roman la NATO.

*1990, octombrie. Ambasadorul roman in Belgia este autorizat sa initieze relatii diplomatice cu NATO.

*1990, octombrie. Prim-ministrul roman se intalneste, la Bruxelles, cu Secretarul General al NATO.

*1990, decembrie. Seful Statului Major General roman viziteaza Cartierul General al NATO de la Bruxelles unde se intalneste cu Secretarul general al NATO, cu reprezentatii permanenti militari ai statelor membre NATO.

*1991, iulie. Secretarul general al NATO, Manfred Wrner, viziteaza Romania.

*1991, octombrie. Presedintele Romaniei trimite secretarului general al NATO un mesaj in care afirma disponibilitatea tarii noastre de a se angaja intr-o cooperare stransa cu NATO, aceasta fiind singura organizatie capabila, din punct de vedere politic si militar, sa asigure stabilitatea si securitatea noilor democratii europene, aflate intr-o stare incipienta.

*1991, decembrie. Ministrul roman al afacerilor externe participa la prima intalnire a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic (NACC). Propune intensificarea cooperarii cu NATO.

*1994, ianuarie. Romania este prima tara post-comunista care se alatura programului Parteneriatului pentru Pace (26 ianuarie 1994); programul individual este semnat in mai 1995.

*1995, octombrie. Romania semneaza "Acordul privind Statutul Fortelor' intre membrii NATO si participantii la PfP.

*1996, mai. Secretarul general al NATO, Javier Solana, efectueaza o vizita in Romania.

iunie. Parlamentul roman adreseaza un apel parlamentelor statelor membre NATO in care solicita sprijin pentru ca Romania sa devina membru NATO. Apelul subliniaza consensul politic intern asupra acestui obiectiv  al politicii externe romanesti.

*1997, februarie. Presedintele roman, Emil Constantinescu, se intalneste, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Javier Solana. Cu acest prilej, subliniaza vointa ferma a Romaniei de a se alatura Aliantei Nord-Atlantice.

*1997, aprilie. Parlamentul roman adopta, in unanimitate, un mesaj adresat celor 16 membri NATO, solicitand sprijin pentru o decizie favorabila Romaniei, cu prilejul summit-ului de la Madrid.

*1997, iulie. In cadrul summit-ului NATO de la Madrid, Republica Ceha, Ungaria si Polonia primesc invitatia de aderare la Alianta. Comunicatul final confirma continuarea procesului de largire; textul nominalizeaza Romania printre statele candidate care au facut progrese semnificative in indeplinirea criteriilor de aderare la NATO.

*1998, aprilie. Secretarul general al NATO, Javier Solana, efectueaza o vizita oficiala in Romania.

*1998, octombrie. Parlamentul roman aproba cererea NATO ca avioanele Aliantei sa utilizeze spatiul aerian al tarii noastre pentru posibile operatiuni militare impotriva Iugoslaviei, numai in "situatii exceptionale si de urgenta'.

*1999, februarie. Militari din Romania si Statele Unite stabilesc un centru de monitorizare a traficului aerian care sa acopere, in afara teritoriului romanesc, ariile invecinate.

*1999, 22 aprilie. Parlamentul autorizeaza avioanele NATO sa utilizeze spatiul aerian romanesc in timpul operatiunilor din Iugoslavia.

*1999, 25 aprilie. Summit-ul NATO de la Washington; NATO prezinta MAP (Membership Action Plan) care pune bazele unui mecanism de pregatire si evaluare individuala a tarilor candidate.

*1999, mai. Reprezentantii guvernului roman si cei ai NATO semneaza un acord referitor la conditiile in care avioanele aliate vor putea utiliza spatiul aerian romanesc.

*1999, 17 iunie. Parlamentul roman aproba, cu majoritate de voturi, cererea presedintelui Emil Constantinescu de a permite tranzitul spre Iugoslavia, via Romania, al contingentelor cehe si poloneze din cadrul trupelor internationale de mentinere a pacii pentru Kosovo (KFOR).

*1999, iulie. Secretarul general al NATO, Javier Solana, viziteaza Romania.

*2000, februarie. Secretarul general al NATO, George Robertson, efectueaza o vizita la Bucuresti.

*2000, iunie. Noul Comandant Suprem al Fortelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, efectueaza o vizita in Romania.

*2001, septembrie. Parlamentul decide, cu o majoritate coplesitoare, participarea Romaniei, ca aliat de facto al NATO, la lupta impotriva terorismului international cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. Romania va asigura acces la spatiul sau aerian, aeroporturi, facilitati terestre si maritime, in cazul in care va exista o cerere NATO in acest sens.

*2001, decembrie. Secretarul general al NATO, Lordul George Robertson, efectueaza o vizita la Bucuresti.

*2002, ianuarie. Comandantul Suprem al Fortelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, face o vizita in Romania si apreciaza progresul realizat in reforma sectorului militar.

*2002, martie. Are loc, la Bucuresti, summit-ul "Primavara noilor aliati' al tarilor candidate la NATO.

*2002, aprilie. Reuniunea NAC - Romania. Sunt analizate ultimele progrese ale Romaniei in indeplinirea obiectivelor Planului National Anual de Aderare la NATO, ciclul III.

*2002, aprilie. Intalnirea dintre presedintele Ion Iliescu si secretatul general NATO, Lordul George Robertson, la Bruxelles.

*2002, mai. Reuniunea ministeriala EAPC, Reykjavik.

*2002, 21 noiembrie. Summit-ul NATO de la Praga. Romania este invitata sa inceapa convorbirile de aderare.

*2002, 22 noiembrie. Reuniunea ministeriala EAPC, Praga.

*2002, 13 decembrie. Se desfasoara, la Bruxelles, prima runda a convorbirilor de aderare a Romaniei la NATO.

*2003, 9 ianuarie. Are loc, la Bruxelles, a doua runda a convorbirilor de aderare a Romaniei la NATO.

* 2003, 18 februarie. Are loc, la Bruxelles, reuniunea SPC(R) + Romania Este luat in discutie calendarul Romaniei pentru finalizarea reformelor.

*2003, 3 martie. Secretarul general al NATO, lordul George Robertson, efectueaza o vizita in Romania.

*2003, 21 martie. Ministrul roman al afacerilor externe trimite secretarului general NATO o scrisoare care confirma vointa si capacitatea Romaniei de a indeplini obligatiile si angajamentele de a deveni membru cu drepturi depline al NATO. La aceasta scrisoare este anexat calendarul Romaniei de finalizare a reformelor.

*2003, 26 martie. Ministrul roman al afacerilor externe participa, la Bruxelles, la Ceremonia de semnare a protocoalelor de aderare.

*2003, 4-5 aprilie. Are loc, la Snagov, reuniunea informala a primilor ministri din cele sapte state invitate sa adere la NATO.

*2003, 8 mai. Ratificarea protocoalelor de aderare de catre Congresul SUA.

*2003, 19 mai. Vizita adjunctului secretarului apararii al SUA, Paul Wolfowitz, in Romania.

*2003, 20-22 mai. Reuniunea la nivelul presedintilor parlamentelor din statele membre ale Grupului Vilnius si din tarile membre NATO.

*2003, 1-3 iulie. Conferinta finala de planificare a Exercitiului NATO / PfP DACIA - 2003, axat pe domeniul protectiei civile.

*2003, 4-5 august. Vizita oficiala in Romania a Comandantului Suprem al Fortelor Aliate din Europa, generalul James L. Jones.

*2003, 8-9 octombrie. Reuniunea informala a ministrilor apararii din statele membre si invitate de la Colorado Springs. Se desfasoara exercitiul - seminar "Dynamic Response' cu evaluarea modului de luare a deciziei la nivelul ministrilor apararii in dislocarea rapida de forte ca raspuns la o amenintare la adresa securitatii colective a NATO.

*2003, 20-22 octombrie. Primele consultari oficiale cu NATO privind oferta de forte pe baza dezvoltarii Propunerilor de Forte ale Romaniei marcheaza debutul implicarii efective a tarii noastre in procesul de planificare al Aliantei. Romania isi asuma cu acest prilej o contributie detaliata si dezvoltata pana in 2012.

*2003, noiembrie. Este transmis la NATO Planul National de aderare, din cadrul ciclului V si ultimul al MAP.

*2003, 18 noiembrie. Reuniunea SPC(R) cu Romania, ultima de acest tip in care tara noastra are calitatea de stat invitat.

*2004, ianuarie-februarie. Rotirea contingentelor nationale dislocate in Irak si Afganistan. Primul batalion participant la Enduring Freedom ("Scorpionii rosii') este dislocat pentru a inlocui contingentul romanesc din sectorul britanic din Irak.

*2004, 26 februarie. Parlamentul Romaniei adopta in sedinta solemna a Camerei Deputatilor si Senatului, Legea de aderare a Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord.

*2004, 1 martie. Presedintele Romaniei, Ion Iliescu, promulga Legea nr. 22/2004 de aderare a Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord. Secretarul General al NATO transmite scrisoarea oficiala, in numele statelor parte la Tratatul Atlanticului de Nord, continand invitatia de aderare a Romaniei la Tratat.

*2004, 2 martie. Hotararea Parlamentului de a suplimenta participarea in Afghanistan cu 9 militari pentru Echipa de Reconstructie din Kunduz si un pluton de informatii pentru ISAF.

*2004, 2 aprilie. Bruxelles. Ceremonia de ridicare a steagurilor celor sapte noi state membre ale Aliantei in prezenta Secretarului General al NATO.