Cadrul fizico-geografic si economico-social al Uniunii Europene

Cadrul fizico-geografic si economico-social al Uniunii Europene

1. Mediul fizico-geografic si economico-social al Europei

Din perspectiva pozitiei geografice, sistemul economiei mondiale se compune din subsistemele economice continentale. Subsistemul economiei Europei este unul dintre cele mai reprezentative si dinamice subsisteme.

Europa este cel mai mic continent, ocupand o suprafata de 10.170.340 kmp, adica 7,05% din suprafata uscatului mondial. Este situat in emisfera nordica, in zona temperata, oferind un cadru favorabil activitatii umane. Cele mai mari state europene din punct de vedere al suprafetei sunt: Rusia (cel mai mare la nivel mondial), Turcia, Ucraina, Franta, Spania, Suedia, Germania, Finlanda, Norvegia, Polonia, Italia, cu peste 300.000 kmp.fiecare. Uniunea Europeana ocupa 3,23% din suprafata totala a globului si 42,5% din cea a Europei. Cele mai mari state ale uniunii sunt: Franta, Spania (cu peste 500 mii kmp), Suedia (cca. 450 mii kmp) iar cele mai mici sunt: Luxemburg (2.586 kmp), Belgia (30.528 kmp), Malta (316 kmp), Cipru (9.251 kmp), Slovenia (20.256 kmp).   

Cele 46 de tari ale Europei au, sub raportul populatiei, 700,2 mil.locuitori (11,5% din populatia planetei). Cea mai mare tara a continentului este Rusia cu 143,78 mil.locuitori, iar printre cele mai mici se numara Monaco, Andorra, San Marino, Liechtenstein. Tarile Uniunii Europene (27) cumuleaza 500 milioane oameni, adica 7,4% din populatia globului. Uniunea Europeana concentreaza o mare parte din populatia globului, situandu-se pe locul 3 in lume din punct de vedere al numarului de locuitori, dupa China si India. Din punct de vedere demografic, cele mai mari tari ale U.E. sunt: Germania, Marea Britanie, Franta, Italia, Spania, fiecare cu peste 40 mil.locuitori, iar cele mai mici sunt: Malta, Luxemburg, Cipru, Estonia. Numarul populatiei si veniturile medii ale acesteia confera spatiului unic caracterul de piata cu un mare potential de absorbtie; numarul populatiei ofera informatii prin prisma cererii de consum cat si a potentialului productiv (prin populatia activa a uniunii).

Europa este unul dintre cele mai populate continente, densitatea fiind de 68,9 loc./kmp. (mai mare fata de media mondiala - 47 locuitori pe kmp dar sub cea a Chinei - 135 locuitori/kmp, Indiei - 342 locuitori/kmp sau Japoniei - 348 locuitori/kmp); are printre cele mai mari aglomeratii urbane si concentrari teritoriale. Densitatea populatiei in Uniunea europeana este cu mult mai mare decat media continentului, fiind de 105 locuitori/kmp. Exista insa diferente la nivelul densitatilor tarilor membre, astfel: de la Olanda si Belgia cu peste 330 loc./kmp la Finlanda si Suedia sub 20 loc./kmp, Estonia si Letonia sub 37 loc./kmp. Cea mai mare densitate dintre tarile membre o are insa Malta cu 1256,3 loc./kmp (locul 3 in lume, dupa Monaco si Singapore). Valorile indicatorului densitatea populatiei ofera o imagine potentiala asupra gradului de concentrare a tranzactiilor si a sistemelor de distributie utilizate in cadrul acestei piete.

Un alt indicator demografic, cu relevanta asupra sistemului economic, este gradul de urbanizare - Europa are unul dintre cele mai ridicate procente de populatie urbana, intre 70-75%. Cel mai mare grad de urbanizare este in tarile Uniunii Europene, diferentiat intre tarile membre, in unele zone fiind peste 90% - Belgia, Luxemburg, in altele sub 60% - Irlanda, Portugalia, Grecia. Dintre tarile intrate in UE dupa 2004, Malta are un grad de urbanizare de 90,5% iar la extrema cealalta se plaseaza Cipru, Slovenia, Romania sub 60%. Cele mai mari aglomeratii urbane ale uniunii sunt la Paris - 9,6 mil.loc. si Londra - 7,3 mil.loc.

Europa este unul cele mai dezvoltate continente din punct de vedere al economiei. In ansamblu, tarile Europei sunt industrializate, cu agricultura de tip intensiv, diversificata retea a cailor de comunicatie, prin relatii economice multiple si dinamice atat la nivel intracontinental cat si in afara continentului. Exista insa diferentieri pronuntate, vestul continentului inregistrand un avans considerabil fata de tarile ex-comuniste din partea centrala si de est. Aceste diferente sunt vizibile in nivelul PIB, PNB, Venit National, Indice al Dezvoltarii Umane. Economiile cele mai avansate sunt cele ale Uniunii Europene desi, odata cu ultimele doua valuri de aderare, gradul de eterogenitate a crescut. In afara acestui sistem, relevante sunt exemplele unor tari dezvoltate care nu apartin UE - Elvetia, Norvegia, reprezentative la nivel mondial.   

2. Mediul fizico-geografic si economico-social al Uniunii Europene

Din 1958 si pana in 1995, Comunitatea Europeana (C.E.E.) si apoi Uniunea Europeana au trecut de la 6 la 15 state, in urma a 4 extinderi succesive (1973, 1981, 1986, 1995). Odata cu intrarea a 10 tari noi (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, Malta, Cipru), numarul de aderenti la U.E. a crescut la 25, la 1 mai 2004 si la 27, la 1 ian.2007 (prin intrarea Romaniei si Bulgariei). Aceasta extindere constituie o transformare majora a contextului european si mondial, punand o serie de probleme politice, institutionale, financiare, socio-economice.

Cei 15 membri ai Uniunii Europene, pana in mai 2004, au fost: Belgia, Olanda, Luxemburg, Franta, Italia, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Finlanda, Danemarca, Spania, Portugalia, Austria, Grecia.

Analizand comparativ cateva date de identificare a contextului comunitar observam

Daca suprafata celor 15 tari UE era de 3.240.000 km aceasta a crescut pentru cei 25 de membri la 3.978.571 km, crestere cu 23%

Daca populatia celor 15 tari UE era de 379,4 milioane locuitori, a crescut la 455 mil.locuitori, cu 20%

PIB-ul celor 15 tari membre era de 8.826 miliarde euro, ajungand la 9.225 miliarde euro, in crestere doar cu 4,5%

PIB/locuitor in cele 15 tari membre era de 23.380 euro, scazand la 23.190 euro.

Rata somajului era de 7,6% pentru cei 15 membri iar pentru cei 10 aderenti 13,1%.

In sinteza, indicatorii demografici relevanti se prezinta astfel (Enciclopedia statelor lumii, 2003):

In ceea ce priveste produsul intern brut, in anul 2002 (cele 15 state) acesta situa Uniunea pe locul 2 dupa S.U.A., circa 90% din PIB-ul SUA si pe locul 3 din punt de vedere al PIB-ului pe locuitor (dupa SUA si Japonia). Piata unica europeana este o piata atractiva, atractivitatea sa crescand pe fondul cresterii PIB, crestere la care, cel mai mult a contribuit consumul privat, participand cu 58% la formarea sa, investitiile cu 21% din PIB si consumul public cu 21% din PIB. Exista insa diferente de la o tara la alta, astfel, in Marea Britanie, Italia, Franta, consumul privat este principala componenta in crestere din cadrul PIB, in Germania, Luxemburg, Finlanda - balanta comertului exterior.

Din punct de vedere al gradului de dezvoltare economica, tarile Uniunii Europene se incadreaza, conform clasificarii Bancii Mondiale, in categoria tarilor cu venituri ridicate, cu un PIB/loc. de peste 9.266 $. Cele mai bune rezultate din totalul de 9.508 miliarde dolari, la nivelul anului 2002, le-au obtinut: Germania 24%, Franta si Marea Britanie cu cate 16%, Italia 15%. In anul 2002, PIB-ul mediu pe locuitor a fost de 26.600 . Peste media comunitara s-au situat: Luxemburg 44.000, Irlanda 30.500, Belgia si Danemarca cu cate 29.000, Austria 27.700, Olanda 26.900. Sub media comunitara s-au aflat celelalte, dintre care pe ultimele locuri: Spania 20.700, Grecia 19.000, Portugalia 18.000. Luand in considerare cele 10 tari intrate in 2004 in UE, PIB-ul pe locuitor, in medie este de 11.258 niveluri superioare inregistrand Slovenia 18.000, Malta 17.000, Cehia 15.300, Cipru, Ungaria, Slovacia. Niveluri inferioare mediei au obtinut Estonia, Polonia, pe ultimele locuri fiind Lituania 8.400 $ si Letonia 8.300

Un alt indicator necesar aprecierii nivelului de dezvoltare economica este PIB calculat in functie de paritatea puterii de cumparare. Conform datelor furnizate de Banca Mondiala, media mondiala a acestui indicator era in 1999 de 22.815 , avand in unele tari membre UE valorile: Belgia 25.710, Danemarca 25.600, Austria 24.600, Olanda 24.410, Germania 23.510, etc..Spania 17.850, Portugalia 15.860, Grecia 15.800. In anul 2000 din primele 10 pozitii la nivel mondial, trei erau ocupate cu tari din UE: Luxemburg 45.470 (locul I in ierarhia mondiala), Belgia 27.470 (locul IX), Danemarca 27.250 (locul X)

Uniunea Europeana este, in prezent, principala putere comerciala a lumii. In anul 2002 celor 15 tari comunitare le reveneau 39% din exporturile mondiale de bunuri si 37,5% din ansamblul importurilor de bunuri la nivel mondial; pentru sectorul tertiar situatia uniunii este si mai buna - 43,8% din exporturi, respectiv 42,8% din importurile mondiale.

Participarea tarilor uniunii cei 15) la comertul international de bunuri si servicii se prezenta, la nivelul anului 2002, astfel

- bunuri -

- servicii -

La nivelul anului 2002, volumul exporturilor de marfuri pentru cele 15 tari membre UE era de 2.441 miliarde dolari, reprezentand 39,1% din exporturile mondiale si de 2.438 miliarde dolari, adica 37,5% din total mondial. In comertul mondial cu servicii tarile membre UE au cumulat 43,8% din volumul valoric al exporturilor (673 mld.dolari) si 42,8% din volumul valoric al importurilor (651 mld.dolari). Intre primii 10 exportatori mondiali s-au pozitionat 6 tari comunitare: Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Olanda, Belgia, detinand impreuna aprox.30% din exporturile mondiale. In domeniul tranzactiilor cu servicii, la fel, 6 tari din UE s-au aflat intre primele 10 la nivel mondial, astfel: Marea Britanie, Germania, Franta, Spania, Italia, Olanda, revenindu-le 34,5% din exportul total de servicii. La importurile de servicii intre primele 10 la nivel mondial se aflau: Germania, Marea Britanie, Franta, Italia, Olanda, Belgia impreuna cu Luxemburg realizand 30,8% din total importuri.

In ceea ce priveste gradul de internationalizare a activitatii economice, reflectata prin indicatorul investitii straine directe (ISD), Uniunea Europeana este atat o destinatie importanta a ISD dar si o sursa de investitii straine directe, acestea particpand, in anul 2001, in procent de 21% la formarea PIB comunitar.   

Luand in calcul ansamblul comunitatii europene si schimburile comerciale intra-comunitare, exporturile intra-comunitare au fost de 51,25%, importurile intracomunitare de 61,88%. Se observa deci, multiplicarea tranzactiilor intra-comunitare, asa-numitul proces de intra-comunizare, evident prin cresterea ponderii acestuia de la 29% in 1958 la peste 61% in anul 2002 (intre cei 15). In structura, cea mai mare pondere o ocupa, pentru segmentul exporturi, produsele manufacturate 80,5%, cele de baza avand o pondere de 16,2%, din care produsele alimentare 72%.

Ponderea tranzactiilor intra-comunitare, se prezenta, in anul 2002 astfel:

Piata Uniunii Europene este considerata prima piata integrata a lumii, tipul cel mai avansat la nivel mondial.

Luand in considerare triada - SUA, UE, Japonia, zona Pietei unice europene este cea mai importanta piata pe plan mondial.

In sinteza, comparativ cu cei doi poli de putere economica mondiala, situatia se prezenta, in anul 2003 (15 membri), astfel