TERORISMUL INTERNAȚIONAL, FORMA DE MANIFESTARE A CONFLICTULUI ASIMETRIC

TERORISMUL INTERNA IONAL, FORMA DE MANIFESTARE A CONFLICTULUI ASIMETRIC

Titlul referatului: INTRE CLISEU I TEROARE.

Nu poate exista justificare pentru terorism. Totusi,() prevenirea pe termen lung a

terorismului trebuie sa includa o intelegere corespunzatoare a radacinilor sale

sociale, economice, politice si religioase. Daca aceste probleme sunt tratate

adecva pot submina serios bazele sprijinului si recrutarii pentru retelele teroriste

Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, nr.1258 / 24.09.2001

privind democratiile fata in fata cu terorismul, pct. 8

INTRE CLI EU I TEROARE.

Terorismul este esentialmente o strategie bazata pe impactul psihologic

Indiferent din ce perspectiva l-am privi si ce ganduri am avea pentru el sau impotriva lui, terorismul-ca forma de manifestare a conflictului asimetric- ramane si va ramane, probabil, mereu, o situatie-limita a comportamentului omenesc, un paradoxal modus vivendi. Autopromovat pe lista problemelor fundamentale ale actualitatii, terorismul continua sa genereze evenimente si evolutii pe cat de tragice pe atat de imprevizibile. Crizele profunde - conflictul israeliano-palestinian, razboaiele din Afganistan si Irak, devastatoarele atentate teroriste din Rusia, Turcia, Spania - si efectele economico-sociale dezastruoase ale acestora probeaza faptul ca sistemul social global se confrunta cu probleme grave. Tendinta de a asocia atat cauzele cat si solutiile acestor probleme fenomenului terorist (asociere neconforma cu realitatea) impune o caracterizare a mecanismelor care favorizeaza transformarea terorismului intr-un passe par tout, impins in fata ori de cate ori rezolvarile intarzie sa apara.In consecin a, vom considera terorismul drept "amenintarea cu violenta sau folosirea violentei in scopuri politice de catre indivizi sau grupuri de indivizi, indiferent daca actioneaza pro sau contra autoritatii guvernamentale existente, cand aceste actiuni au intentia de a soca, intimida, sau consterna un grup-tinta mai larg decat victimele imediate. Terorismul este relationat cu indivizi sau grupuri de indivizi, care urmaresc rasturnarea regimurilor politice, corectarea unor deficiente sociale percepute de gruparile respective sau erodarea ordinii politice internationale

Aparent cuprinzatoare si clara, prezenta definitie (elaborata in 1980), asemeni sutelor

ce au precedat-o sau i-au urmat, prezinta inevitabile lacune si generalizari, daca o supunem unei analize comparative sincronice si diacronice. Un asemenea demers 1◘, aplicat pe 109 definitii date terorismului in diferite perioade, a dus la identificarea unor elemente recurente: violenta, forta - 83,5%; act politic - 65%; teama accent pe teroare - 51%; amenintare - 47%; efecte psihologice si reactii anticipate - 41,5%; discrepanta intre tinte si victime - 37,5%; caracter deliberat, planificat, sistematic, actiune organizata - 32%; metode de lupta, strategii, tactici - 30,5%.

Prin urmare, in conditii favorizante ale mediului actual de securitate si a vulnerabilitatilor institutiilor cu responsabilitati in combaterea acesteia, terorismul prin efectele si consecintele sale pune in pericol insasi existenta valorilor umane universale. Explozia fara precedent a actelor teroriste a impus reactia comunitatii internationale care a declansat lupta cu germenii si vectorii terorismului.

Noua amenintare precum si reactia comunitatii internationale fata de aceasta vor avea implicatii si consecinte majore asupra tuturor domeniilor vietii sociale si mai ales asupra modului in care responsabilii politici vor decide sa fie angajate si intrebuintate capacitatile militare in viitoarele operatiuni de combatere a terorismului. 2

Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, asupra teritoriului SUA, au constituit consacrarea terorismului ca noua forma de razboi neconventional si asimetric.

In aceste conditii actele teroriste sunt de acum inainte considerate "acte de razboi". Ca atare, statutul, perceptia si modul de abordare a acestor acte s-au modificat considerabil. Daca pana in prezent terorismul era considerat ca o forma de conflict de intensitate scazuta, fiind situat la extremitatea inferioara a spectrului unui conflict armat care putea genera un razboi, de acum inainte, fenomenul terorist, in intregul sau, este tratat drept "o noua forma de razboi", capabil sa determine probleme si sa provoace consecinte ca si un razboi clasic. 5

In iunie 1994 un grup de 41 de experti din toate structurile informative si contrainformative ale SUA (si ale altor tari) au elaborat pentru Pentagon un studiu intitulat "Terorismul anului 2000 - previziuni". Studiul avertiza asupra urmatoarelor aspecte in mod deosebit:

- a inceput un nou fel de razboi, atipic, asimetric, mult diferit de cele de pana acum, care presupune o alta abordare, o alta mentalitate, un alt mod de strategie globala, multinationala, multidimensionala pentru a i se face fata;

- este un razboi de lunga durata, dus atat cu metode conventionale, cat si neconventionale, silentios, mediatizat selectiv, bazat pe informatii, cu actiuni purtate in special pe timp de noapte, fara un front precis, cu putine tinte de interes strategic, impotriva unor forte care lupta nerespectand legile razboiului si care afirma ca nu au ce pierde;

- acest tip de razboi se desfasoara pe verticala, in care asimetria de cunostinte, tehnologii, informatii si capacitatea de operationalizare a acestora sunt total diferite;

- cat va dura acest razboi? Cat va fi nevoie!

- cauzele reale si solutiile pentru eliminarea acestora trebuie extrem de bine identificate si alese, deoarece acest tip de razboi va fi lung, acoperit, dificil, metodic, la nivel global, costisitor si cu urmari greu de anticipat;

- inamicul invizibil este terorismul de toate tipurile, si nu lumea islamica;

Studiul facea recomandari si descria noua fizionomie a terorismului in secolul al XXI-lea, indicand:

- trecerea la superterorism (megaterorism) cu folosirea armelor de distrugere in masa (terorism nuclear, chimic si biologic);

- trecerea la terorismul etnico-religios;

- aparitia masiva a fenomenelor din zona gri a terorismului (trafic de droguri, de arme, de persoane, spalare de bani, legatura cu crima organizata pentru sponsorizarea activitatilor teroriste);

- transformarea terorismului intr-o arma strategica;

- selectionarea de tinte la nivel de state, in care SUA figurau pe primul loc.

Studiul prezenta, de asemenea, directiile ulterioare de actiune ale neoterorismului accentuand pe elementele de noutate si inovatie, iar in final recomanda masurile necesare pentru contracararea fenomenului terorist care sunt valabile si astazi.

Ulterior studiului, au avut loc atacuri teroriste care au confirmat escaladarea spre superterorism, iar acum se vorbeste aproape normal despre terorismul nuclear, chimic, biologic, cibernetic (folosirea calculatoarelor si a internetului ca arma) desi consecintele unor astfel de atacuri devastatoare nu le poate evalua nimeni.

Evenimentele din septembrie 2001 au marcat punctul culminant al previziunilor si au demonstrat ca lumea nu este pregatita pentru a face fata noului terorism.

Orientul Mijlociu este de mult timp cea mai activa si periculoasa sursa de terorism a lumii. In ultimii ani tinta predilecta a terorismului au constituit-o in aceasta regiune cetatenii, bunurile si interesele SUA dar si ale statului Israel.

Exista si alte zone cu activitate terorista intensa, precum Algeria, unde organizatiile fundamentaliste islamice folosesc acest procedeu pentru a lupta impotriva guvernului, fenomen ce se manifesta la o scara mai redusa si in Egipt. In Cecenia devastata dupa razboiul impotriva Rusiei, terorismul este utilizat de diversele clanuri razboinice in scopul subminarii guvernului, dar si pentru obtinerea de foloase materiale, in special din rascumpararea ostaticilor - in general cetateni straini cu resurse financiare. Terorismul este prezent si in alte zone geografice, in America Latina, in special sub forma guerilelor urbane sau rurale. In Europa terorismul este activ in mod deosebit in Spania si Irlanda de Nord, dar si in Balcani, in Bosnia-Hertzegovina, Kosovo si sporadic in Turcia si Grecia.

In Afganistan se constata ca situatia ramane instabila cu toate eforturile Coalitiei de a sprijini Statul Afgan Islamic de Tranzitie (TISA), elemente ostile cautand adapost in zone izolate de unde actioneaza in scopul intretinerii starii de instabilitate si pentru discreditarea eforturilor ISAF si ale coalitiei internationale. Se apreciaza ca formarea unei aliante in organizatia Hezb-e-Islami (HIG) si reprezentanti ai regimului taliban si ai organizatiei Al-Qaeda au modificat climatul politic si militar din Afganistan. Reprezentantii Al-Qaeda si elementele talibane fac apel la sentimentele religioase pentru a-si atrage noi adepti in timp ce HIG exploateaza sentimentele patriotice ale populatiei afgane. Cresterea complexitatii atacurilor asupra ISAF si a fortelor coalitiei interna ionale, cat si asupra unor persoane sau institutii pe teritoriul afgan, indica faptul ca reteaua Al-Qaeda dispune inca de un suport logistic ridicat, recruteaza noi membri din randul tinerilor ce au fost antrenati in taberele Al-Qaeda pe timpul regimului taliban si-i implica in actiuni teroriste locale.

Prin dimensiunile si formele sale de manifestare, terorismul a devenit una din calamitatile cele mai teribile, din ce in ce mai active si mai amenintatoare ale comunitatii internationale. Spre sfarsitul secolului al XX-lea, in conceptia unor analisti, terorismul international era socotit o forma de conflict de intensitate scazuta, aflat sub pragul de violenta a operatiunilor militare specifice razboiului, dar reprezentand mult mai mult decat simplele acte sporadice si izolate de violenta. Si acestea pentru ca, dincolo de "perfectionarea" mijloacelor si a metodelor de razboi terorist utilizate de diverse grupari izolate, in sustinerea terorismului international s-au implicat si unele state, ceea ce afecteaza si mai mult pacea si securitatea lumii.

In afara de formele sale specifice, practicate in timp de pace, terorismul apare si in conflictele armate, cu efecte catastrofale pentru populatiile civile. Terorismul contemporan a devenit un flagel mondial si poate fi considerat chiar provocarea fundamentala a acestui inceput de mileniu. Prabusirea comunismului ca sistem mondial a reconfigurat spatiul geopolitic, provocand explozia nationalismelor si a puseelor etnice acumulate in anii dictaturii, indeosebi cu fostele state multinationale care au cunoscut o implozie gestionata, (fosta Iugoslavie) prin mijloacele terorii si violentei. Statul nu mai detine, in acest context, monopolul exclusiv al armelor de distrugere in masa, care au proliferat si au scapat de sub control. Accesul la acestea devine facil, iar o data cu globalizarea comunicatiilor si a informatiilor, terorismul beneficiaza din plin de aceste efecte.

Daca in trecut terorismul era in general mentinut, mai mult sau mai putin sub control, in secolul al XX-lea el a suferit un proces de internationalizare, favorizat fiind de explozia informationala, de mijloacele oferite atat de cuceririle stiintei si tehnologiile noi, cat si de sprijinul direct sau indirect al unor state interesate. Pe masura trecerii in secolul al XXI-lea s-au putut constata efecte tot mai primejdioase ale terorismului, alimentat mai ales de fundamentalismul islamic si de conflictul mentinut intre palestinieni si tarile arabe care-i sustin si statul Israel, sprijinit de SUA si de toate tarile democrate.

Putem afirma, fara sa gresim, ca terorismul este o amenintare omniprezenta si necesita un raspuns oportun si omnipotent. Aceasta amenintare vizeaza in principiu, valorile democratice si deci, reclama un raspuns in respectul acestor valori.

Privit la inceput ca infractiune, terorismul incadrat mai apoi in sistemul actiunilor politice da sansa unei clarificari in judecarea actelor de acest tip. Definitia clausewitziana potrivit careia razboiul este continuarea politicii prin alte mijloace ramane valabila. Avand determinare politica, terorismul este un razboi si anume un razboi asimetric 4, un razboi de un tip deosebit, necunoscut pana acum. Este un razboi care se caracterizeaza prin:

lipsa unui teatru anume, mai exact extinderea teatrului de confruntare la nivelul intregii planete;

ciberspatialitate

marea diversitate a actiunilor;

folosirea omului ca arma, ca mijloc de lupta;

lipsa de coordonare strategica, unitara;

intempestivitate

surprindere

mentinerea initiativei strategice prin actiuni surprinzato-are, desfasurate rapid, oriunde si oricand.

"Mai intai, daca un astfel de razboi exista, acesta este de cu totul alta natura decat cele pe care le cunoastem noi pana in prezent, cu doi adversari sau blocuri bine identificate care se infrunta dupa reguli bine cunoscute, in mod esential cu forte militare, oameni si material. Avem aici, pe de o parte o coalitie care tinde putin cate putin sa devina universala (ceea ce constituie o configuratie inedita), si pe de alta parte un individ sau grup inca neidentificat cu claritate, si o entitate multiforma, terorismul care actioneaza cu mijloace nonmilitare si dupa forme fara precedent.

Acest razboi este deteritorializat. Notiunea de teritoriu, chiar si de stat, era fundamentala in conflictele trecutului; fiecare protagonist se identifica cu un teritoriu unde se implantau grosurile fortelor militare; se cautau cucerirea de teritorii sau apararea de teritorii. Aici (este vorba de atacurile din 11 septembrie 2001) a fost vizat teritoriul american, dar nu pentru a fi cucerit (cel mult s-a conturat "pedepsirea" pentru felul sau de a fi). Cat despre riposta americana, aceasta isi defineste cu greu tintele, teritoriul pe care sa-l loveasca, caci adversarul este deteritorializat; ().

Acest razboi este asimetric. Deja am subliniat asimetria culturala, care opune iluminatii care nu au nici un fel de teama de moarte (dimpotriva, isi fac un titlu de glorie din a muri cum se vede in Sri Lanka sau Palestina), occidentalilor care cauta, din contra sa radieze moartea si mai ales moartea violenta, din peisajul lor mintal. Asimetria se observa si in mijloacele folosite: avioane civile, dirijate contra unor turnuri civile, fata de portavioane sau rachete care, in pofida numarului lor si al nivelului tehnologic, sunt putin adaptate unui conflict asimetric; singure fortele speciale, mijloacele de informatii si politia teritoriala, ca si embargourile financiare sunt de natura sa aduca un pic de simetrie in aceste mijloace si, deci, sa aduca oarecare succese" 2◘

Razboiul terorist va fi permanent si pretutindeni, lupta impotriva terorismului capata noi dimensiuni si noi tipuri de abordari atat in plan militar, cat si in plan politic, diplomatic, cultural, psihologic si informational.

"Actele de razboi produse la 11 septembrie 2001 contra Statelor Unite au depasit terorismul obisnuit. O veritabila reflectie strategica si militara trebuie sa fie angajata pentru a determina ce mijloace si ce strategii sunt necesare democratiilor noastre pentru a contracara in mod eficient aceasta amenintare. Lupta impotriva terorismului international nu este numai o problema de securitate interioara care afecteaza anumite tari, ci ea constituie o veritabila provocare strategica lansata impotriva democratiilor si valorilor noastre spune un general francez 3◘. Este limpede ca problema combaterii terorismului cere altfel de solutii decat cele de pana acum. Este vorba de alta conceptie, de o altfel de reactie, de o altfel de strategie. Terorismul a devenit o amenintare foarte grava ale carei consecinte pot degenera in monstruozitati.

"Folosirea fortei trebuie sa urmareasca o logica de finalitate (). Astazi strategia militara trebuie sa fie conceputa si apreciata dupa noi modele. Este vorba de a combina, in totalitatea teatrelor de operatii si potrivit unui ritm impus de adversar, actiuni de natura foarte diversa, fizice si altele, realizate de formatii articulate si angajate sub forma de "vectori operationali" dimensionati si ajustati potrivit obiectivelor selectionate si efectivelor dorite" 3◘ arata acelasi general.

In ansamblu prevenirea si combaterea terorismului se realizeaza de regula prin patru actiuni: de prevedere (previziunea), prevenire, descurajare si interventie.

Prevederea urmareste sa anticipeze desfasurarea actiunilor terorist-diversioniste, obiectivele cele mai probabil vizate, perioada de timp in care se pot materializa implicatiile si masurile complete, avand totodata in vedere atat posibilitatile proprii, cat si pe cele ale adversarului.

Prevenirea actelor teroriste are o paleta larga si diversificata de actiuni si se realizeaza in plan politic, diplomatic, juridic, moral si propagandistic atat la nivel national, cat si international.

Interventia (riposta) este forma de actiune violenta executata de fortele destinate combaterii actelor teroriste folosind mijloace si metode variate in timp foarte scurt.

Principalele amenintari de natura terorista in cadrul razboiului terorist-antiterorist se contureaza a fi in continuare urmatoarele:

- posibilitatea folosirii de catre organizatii, grupari sau persoane teroriste a armelor de distrugere in masa;

- pregatirea si efectuarea unor posibile atacuri asupra bazelor nucleare ale tarilor care poseda astfel de mijloace, precum si asupra intreprinderilor chimice, laboratoarelor biologice, etc. pentru a procura armament nuclear, chimic si biologic, sau pentru a detona astfel de arme si a produce catastrofe spectaculoase;

- proliferarea actiunilor punitive sau de razbunare impotriva tarilor care fac parte din coalitia antiterorista;

- continuarea asasinatelor si actiunile de natura terorista, proliferarea crimei organizate, a traficului de droguri si carne vie;

- crearea de diversiuni pentru a provoca nesiguranta, tensiuni, instabilitati si chiar riposte violente pentru a adanci starea de anomie a sistemelor sociale;

- continuarea si chiar intensificarea atacurilor cu bombe, explozivi plastici si alte mijloace asupra populatiei in zone aglomerate;

- cresterea actiunilor teroriste de sorginte etnica pentru distrugerea ideii de convietuire si cultivarea individualismului feroce, purificarea etnica si separatismul;

- actiuni de natura terorista in ciberspatiu in vederea crearii de perturbatii in comunicatii, distrugerea sistemelor de comanda si control, a sistemelor bancare, virusarea bazelor de date, crearea unei stari de haos generalizat in sistemele de informatii. 7

Acestea ar fi principalele repere ale spatiului amenintarilor de tip terorist. Spectrul amenintarilor este mult mai larg. Pe unele le putem anticipa, pe altele nu. Este posibil dupa unele informatii ca, in timp scurt, terorismul sa recurga la un nou tip de arma pe care o putem numi arma genetica.

"Bush a declarat in fata adunarii generale a Natiunilor Unite ca instigatorii atentatelor din 11 septembrie asupra Statelor Unite pregatesc alte operatiuni susceptibile de a atinge orice tara. Ei cauta, a spus el, arme nucleare, chimice si biologice si nu vor ezita sa le foloseasca. Lumea intreaga este confruntata cu cea mai oribila dintre perspective; acesti teroristi sunt in cautare de arme de distrugere in masa pentru a transforma ura lor in holocaust. Ne asteptam sa recurga la arme chimice, biologice si nucleare de indata ce vor fi in masura sa o faca a precizat presedintele american". 5◘

Din analiza situatiei actuale, precum si din evaluarea si prognosticarea ei pe termen scurt, rezulta ca si in Romania este posibila conturarea si manifestarea unor amenintari de natura terorista, directe sau mijlocite la adresa tarii, a unor institutii romanesti, organizatii si cetateni romani precum si la adresa unor persoane, grupuri, institutii internationale sau a diferitelor state, (ambasade, reprezentante, firme, consulate, misiuni, turisti, delegatii etc.) care se afla temporar sau permanent pe teritoriul tarii noastre. Aceste amenintari pot sa constituie elemente ale razboiului terorist care se apreciaza ca a fost declansat in toata lumea. Implicarea Romaniei in "razboiul contra terorismului" si participarea cu efective militare la desfasurarea operatiilor propriu-zise pot constitui motive plauzibile pentru alegerea de catre teroristi a unor tinte din interiorul sau, interiorul tarii, care sa afecteze interesele noastre nationale. In acest context se impun masuri si actiuni specifice de prevenire, contracarare si protectie antiterorista de importanta strategica . 1

Prin amploarea si implicatiile pe termen mediu si lung, ca si prin impactul psihologic asupra factorilor politici din intreaga lume, fenomenul terorist actual isi consolideaza pozitia de noua forma de razboi neconventional si asimetric. Spectrul razboiului, la randul sau, se largeste prin includerea acestei forme de conflict. Totu i, in cazul terorismului vorbim despre o coliziune intre o for a activa i o masa inerta, incapabila de lupta, sau care, de i s-ar putea pregati pentru lupta, nu este avizata. Cuvantul care defineste procesele razboiului este lupta. Esenta terorismului este negarea luptei,

intrucat tintele sunt atacate in maniere ce exclud posibilitatea autoapararii. "In alta ordine de

idei, teroristii nu au calitatea de combatanti, nici legali, nici ilegali, ei nefiind in slujba unui

anume stat". 3

In concluzie, terorismul este, in mare parte, o consecin a a discrepantelor dintre societatile moderne si cele care au ramas la un nivel rudimentar. De aici decurg toate neintelegerile din care iau nastere intentiile de pedepsire si razbunare, precum si dorinta teroristilor de a-i judeca pe toti intr-un singur mod. De aceea, terorismul are, inainte de toate, un caracter a- moral, este inteligen a umana pusa in slujba realizarii unor scopuri prin specularea slabiciunilor mecanismelor social-acceptate. Terorismul este astfel, in mare parte, o consecinta. Este pretutindeni si nicaieri, supermobil, transnational, nu este un stat anume, o natiune, o ideologie sau o religie. Din nefericire, terorismul a devenit un pol al noii ordini mondiale i nici un stat nu mai poate fi socotit invulnerabil.

Totodata, a a cum am eviden iat mai sus,terorismul are ca unica ratiune ocolirea luptei egale, actionarea in afara si impotriva regulilor in asa fel incat sa se poata depasi superioritatea adversarului. Se pare ca singura regula dupa care actioneaza teroristul, singura lege pe care o respecta, este legea evolutiei biologice - legea junglei: supravietuirea celui mai adaptat. Cu alte cuvinte, daca nu poti invinge majoritatea, fie i te alaturi, fie o sabotezi in unicul mod posibil: prin ignorarea regulilor jocului - de aici asimetria.

Inchei aceasta lucrare prin citatul lui Francis Fukuyama, care are menirea de a ingloba tema expusa i dezbatuta de-alungul acesui referat-terorismul ca forma de manifestare a conflictului asimetric: "Experienta ne spune ca, daca oamenii nu pot lupta pentru o cauza dreapta pentru ca acea cauza a iesit invingatoare intr-o lupta anterioara, atunci ei vor lupta impotriva acelei cauze juste."

BIBLIOGRAFIE

Col.dr. Coscodaru, Ion, Neoterorismul si implicatiile acestuia asupra actiunilor militare, in Sesiunea anuala de comunicari stiintifice "Vectori ai amenintarilor la adresa securitatii nationale in noul context geopolitic si geostrategic", vol.III, Bucuresti, Serviciul de Protectie si Paza, 2004

Gl.dr. Popescu, Mihail, Implicatii ale terorismului asupra actiunilor militare, Bucuresti, Revista de Stiinte Militare nr.1/2002, p.9.

Ionel Closca- editor,coeditori: Constantin Vlad, Ion Suceava; Dreptul International Umanitar la Inceputul Secolului XXI,: Bucuresti, Asociatia Romana de Drept Umanitar, 2003, p. 83.

Dr. Naghi, Gabriel, dr. Toma, Gheorghe, Ora care a schimbat lumea. Asimetria inceputului de secol, Bucuresti, Editura Presa Nationala, 2004, p.67.

Dr. Paul, Vasile, dr. Coscodaru, Ion, Centrele de putere ale lumii, Bucuresti, 2003

Simileanu, Vasile; Asimetria fenomenului terorist, Bucuresti, Editura Top Form, 2003,92.

Strategia combaterii terorismului si diversiunii, Editura M.I., 1996, p.125.

Terorismul. Istoric, forme, combatere, Bucuresti, Editura Omega, 2001, p.37.

Boaz Ganor, 2001, 2

SURSE WEB:   

◘Alex P. Schmidt si Albert I. Jongman in lucrarea Terorismul Politic, apud Ganor, Boaz; Defining Terrorism: Is One Man's Terrorist Another Man's Freedom Fighter?, 2001,p. 2 https://www.ict.org.il/inter_ter/intnl_terror_frame.htm

◘De Saint-Germain, Paul-Ivan, fost director al F.R.S., De nouvelles formes de guerre?, 26.09.2001, www.fr.strategie.org.

◘La guerre contre le terrorisme, de Christian Delange, general (r.) de corp de armata, 18.09.2001, www.fr.strategie.org.

◘Ibidem

◘Mikkelsen, Randal, Le terrorisme de demain risque d'etre nucleaire dit Bush a L'OIVU https://fr.news.yahoo.com/01111/85/28tpx.html