CATEGORII DOCUMENTE |
Arheologie | Istorie | Personalitati | Stiinte politice |
Consideratii privind macroeconomia Romaniei
In plan macroeconomic, s-a consolidat procesul de stabilizare, in principal prin efortul orientat in domeniul politicilor publice nationale care au beneficiat de sprijinul organismelor financiare internationale, avand ca efect cresterea credibilitatii internationale a tarii si stimularea atactivitatii mediului economic intern pentru comunitatea de afaceri internationala. Macrostabilizarea s-a realizat pe fondul unei cresteri economice reale neintrerupte - uneori cea mai ridicata din zona noastra geografica - si al unui proces dezinflationist sustinut. Fenomenul de recuperare si inscriere in criteriile convergentei nominale si reale a beneficiat de statutul de tara emergenta, mai putin sensibil la socurile asimetrice din economia globala.
Produsul intern brut estimat pentru anul 2007 a fost de 404708,8 milioane lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu 6,0 procente comparativ cu anul 2006. Cresterea economica reala a inregistrat accelerari benefice, sustinute de reforme structurale, initializarea unei convergente sectoriale de tip european, cresterea ponderii sectoarelor de constructii si mai ales servicii.
De altfel, armonizarea structurala a economiei romanesti a insotit in permanenta procesul de pregatire pentru aderare. Modificarile inregistrate dupa anul 2000 sunt semnificative, dar decalajele structurale continua sa se mentina la un nivel ridicat.
Din punct de vedere al formarii produsului intern brut, se remarca aportul pozitiv, la cresterea pe ansamblu al PIB, al activitatilor din servicii si constructii, cele doua ramuri detinand impreuna o pondere de 58,8% in PIB. Valoarea adaugata bruta din sectorul serviciilor a inregistrat o crestere de 7,1%, iar volumul de activitate din sectorul constructiilor s-a situat cu 33,6% peste nivelul anului 2006. Valoarea adaugata bruta din industrie a marcat o crestere de 5,1%, iar agricultura, silvicultura si piscicultura si-a scazut volumul de activitate cu 16,9%. In anul 2007, volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 1,6% fata de anul precedent.
Analiza factorilor care au contribuit la cresterea de 6,0% a produsului intern brut evidentieaza contributia dominanta a serviciilor (+3,5%) si a constructiilor (+2,4%). Industria a contribuit cu numai 1,2%, desi are o pondere de 23,5% in PIB.
In perioada 2000-2007 cresterea economica medie anuala a inregistrat varfuri de 8,5% in 2004 si 7,7% in 2006, cele mai mari contributii la formarea PIB fiind aduse de constructii, servicii si industrie.
Evolutia produsului intern brut din punct de vedere al utilizarii evidentiaza o crestere semnificativa a cererii interne (+13,2%) si, in mod special, a consumului final individual efectiv al gospodariilor populatiei (+10,2%) si a formarii brute de capital fix (+28,9%), net superioare cresterii PIB. Consumul final individual efectiv al gospodariilor populatiei, in anul 2007, a fost influentat, in sens pozitiv, de cresterea volumului de marfuri vandute prin comertul cu amanuntul (+19,3%) si a volumului serviciilor de piata prestate populatiei (+3,7%).
Evolutia formarii brute de capital fix (+28,9%) in anul 2007 a fost determinata de majorarea volumului investitiilor, componenta principala a acestui agregat. Amplificarea procesului investitional a avut loc pe fondul unei contributii echilibrate a componentelor cererii agregate si, pe aceasta baza, dezvoltarea si modernizarea stocului de capital, cu implicatii directe asupra potentialului de crestere. O accelerare mai accentuata au inregistrat investitiile private, atat cele interne, cat si investitiile straine directe.
Investitiile in constructii noi au crescut cu 31,3%, iar cele in utilaje (inclusiv mijloace de transport) au inregistrat o crestere de 26,8% fata de anul 2006.
Formarea bruta de capital fix a inregistrat o crestere de 16,1% in anul 2006, comparativ cu ritmul mediu anual pe intreaga perioada 2001-2006 de 11,1 %, concretizandu-se intr-o contributie la cresterea reala a PIB de 3,7 %, comparativ cu 2,8 % in anul 2005. Investitiile private au inregistrat ritmuri ridicate in 2006, respectiv de 17,5%, reprezentand 70,2% din totalul investitiilor.
Stocul de investitii straine directe a ajuns la 30,9 mld. euro, cresterea puternica fiind inregistrata in ultimii ani. Sporirea increderii investitorilor straini in mediul de afaceri din Romania s-a concretizat in reinvestirea unei parti importante din profit in economia romaneasca (1,5 mld. euro in anul 2004, 1,2 mld. euro in anul 2005 si 2,0 mld. euro in anul 2006).
In perioada 2001-2006 procesul de crestere a fost insotit si de o imbunatatire a intensivitatii utilizarii factorilor de productie, atat din punct de vedere fizic cat mai ales al productivitatii muncii.
Analiza factorilor care au contribuit la cresterea de 6,0% a produsului intern brut evidentiaza, din punct de vedere al utilizarii PIB, contributia semnificativa a consumului final individual efectiv al gospodariilor populatiei (+8,0%), explicata atat prin ponderea mare a acestei componente in utilizarea PIB (77,0%), cat si prin
majorarea volumului sau, comparativ cu anul 2006. Formarea bruta de capital fix a contribuit cu 7,4% la cresterea produsului intern brut.
Desi exporturile au evoluat intr-un ritm mai mare decat dublul cresterii economice, tendintele de modernizare au accelerat evolutia importurilor, cu efect asupra cresterii deficitului de cont curent de la 3,7% in PIB in anul 2000, la 10,3% in anul 2006. Cresterea volumului importurilor de bunuri si servicii (+26,1%) a devansat-o pe cea a exporturilor de bunuri si servicii (+8,7%), ceea ce a condus la majorarea deficitului balantei comerciale si de plati ale Romaniei. Astfel, in anul 2007 deficitul balantei de plati a fost, in termeni reali, cu 72,4% mai mare fata de anul 2006.
Deficitul de cont curent al Romaniei este determinat intr-o proportie considerabila de catre deficitul comercial si este insotit de un deficit al bugetului general consolidat situat relativ aproape de limita superioara a criteriului de la Maastricht.
In structura exportului se remarca performantele calitative, manifestate prin cresterea mai accelerata a exportului de produse provenite din industriile de medie-inalta tehnologie, cu complexitate si valoare adaugata mai mare. Aceste tendinte evidentiaza, totodata, cresterea gradului de adaptare a produselor romanesti de export la conjunctura pietelor externe si valorificarea din ce in ce mai buna a produselor romanesti la export.
Nivelul ridicat al importurilor indica un grad inca redus de adaptare a ofertei nationale la cerintele pietei interne, sustinut de cresterea cererii de materii prime, energie si bunuri de capital, in general, de mare complexitate.
Rata de investire in economie a crescut de la 18,9% in 2000, la 24,6% in 2006, aceasta si inclinatia spre consum a populatiei determinand o reducere de mica anvergura a ponderii economisirii in PIB, de la 13,8% in 2000, la 12,1% in 2006.
Restructurarea resurselor de investitie, cu prioritate din surse private, a dus la scaderea substantiala a ponderii datoriei publice totale - interne si externe - in PIB, de la 32,1% in 2000, la 17,4% in 2006.
Bugetul general consolidat, dupa deficitele de peste 3% in anii 2000-2001, s-a incheiat in ultima perioada cu deficite, dar sub acest prag, reflectand in mod cumulat efectele unei mai bune colectari ale veniturilor si a cresterii bazei de impozitare, dar si un management mai putin perforant al cheltuielilor pentru actiunile economice.
Conduita politicii monetare axate pe obiectivul dezinflatiei, preluand responsabilitatile de minimizare a socului liberalizarii complete a contului de capital si al convertibilitatii totale a monedei nationale, precum si modificarea strategiei acesteia de la tintirea agregatelor monetare la tintirea directa a inflatiei, la care trebuie adaugate fenomenele de contaminare regionala si statutul de tara emergenta, a imprimat o apreciere generala a monedei nationale, intrerupta numai in anii 2002 si 2003. Interventiile pe piata monetara pentru controlul lichiditatii, combinate cu performantele dezinflatiei si modificarea strategiei acesteia au permis o constanta crestere a rezervei valutare a tarii, de la 2,7 miliarde euro in anul 2000, la 21,3 miliarde euro in 2006; a sporit si numarul de luni de importuri de bunuri si servicii acoperite de aceasta rezerva, de la 2,1 in 2000 la 5,9 in 2006, ajungandu-se la nivelul confortabil necesar de protejare a nivelului leului de eventualele socuri externe.
Evolutia productivitatii muncii si a cursului de schimb a determinat o mai accelerata crestere a PIB/loc, exprimat prin paritatea puterii de cumparare standard fata de PIB/loc nominal. In anul 2006, PIB/loc (PPS) a ajuns la 8800 euro, fata de 5000 euro in 2000.
In ceea ce priveste evolutia sectorului privat in economie, in perioada 2001-2006 ponderea valorii adaugate brute create de acest sector s-a majorat, de la 65,6% in anul 2000 la 69,8% in anul 2006. Semnificativa este majorarea in industrie, unde sectorul privat a creat 82,7% din valoarea adaugata, fata de 68,4% in 2000. Cea mai redusa pondere o are sectorul privat in sectorul serviciilor, fiind de 70,5% in timp ce in constructii intreaga valoare adaugata este creata de sectorul privat, iar in agricultura aproape in totalitate (99,6%).
In cadrul procesului de ameliorare a dezechilibrelor este de remarcat permanenta reducere a inflatiei, concomitent cu imbunatatirea ocuparii.
Pe parcursul anului 2006 rata actualizata a inflatiei s-a mentinut pe un trend descendent. La sfarsitul anului 2007 rata inflatiei a ajuns la 6,5% dupa ce in anul anterior atinsese recorsul de 4,8%.
Accentuarea procesului de dezinflatie se datoreaza in primul rand efectelor favorabile ale combinatiei de politici monetare si fiscale care au fost implementate, imbunatatirii asteptarilor pietei cu privire la sustenabilitatea tendintei de dezinflatie si cresterii gradului de competitie in sectorul de retail.
Ritmul de crestere a preturilor administrate a fost mai temperat iar preturile volatile din sectorul agricol au ajutat suplimentar pe fondul inregistrarii unei deflatii la nivelul grupei marfurilor alimentare. De altfel, in luna august 2006, pentru prima data dupa 1990, inflatia lunara a inregistrat o scadere cu 0,07%.
Gradul de ocupare al fortei de munca a fost afectat de restructurarea si modernizarea economiei. Din punct de vedere structural, in ultimii 4-5 ani s-au manifestat urmatoarele tendinte: scaderea ocuparii fortei de munca in agricultura si industria extractiva; cresterea ocuparii in servicii; mentinerea ponderii in industria prelucratoare si in sectorul de energie electrica, termica, gaze si apa.
Evolutia principalilor indicatori macroeconomici in perioada 2000-2006 este prezentata in tabelul urmator.
Indicatorul | |||||||
1. Produsul intern brut - mil. lei | |||||||
- mld. euroa) din care: | |||||||
- indusrieb) |
| ||||||
- agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatare forestierab) | |||||||
- constructiib) | |||||||
- serviciib) | |||||||
2. Consumul individual efectiv al gospodariilor | |||||||
3. Consumul colectiv efectiv al administratiei publice | |||||||
4. Formarea bruta de capital fix | |||||||
- rata investitie (% in PIB) | |||||||
5. Export de bunuri - mil. euro (%) | |||||||
6. Import bunuri (CIF) - mil. euro (%) |
| ||||||
7. Import bunuri (FOB) - mil. euro (%) | |||||||
8. Soldul balantei comerciale - mil. euro (FOB-FOB) (FOB-CIF) | |||||||
9. Indicele preturilor de consum (dec. fata de dec. an anterior) - % | |||||||
10. Cursul de schimb (medie anuala) - lei euro | |||||||
11. Nr. mediu salariatic) - mii. pers. | |||||||
12. Numarul de someri (la sfarsitul anului) - mii pers. - rata somajului - % | |||||||
13. Ponderea sectorului privat in PIB - % |
a) Calculat prin raportarea produsului intern brut in preturi curente la cursul de schimb mediu al pietei valutare
b) Valoarea adaugata bruta
c) Reprezinta numarul de salariati din sectorul civil, conform Balantei fortei de munca
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 787
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved