Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu este o institutie comunitara propriu-zisa, ea avand sediul la Strassbourg si functionand pe langa Consiliul Europei. Spre deosebire de celelalte institutii comunitare, CEDO judeca doar cazurile de incalcare a drepturilor omului, cele politice ramanand in sarcina Curtii Europene de Justitie.

Iata doar cateva dintre definitiile atribuite Curtii Europene a Drepturilor Omului, fie de juristi, fie de istorici, fie de clasa politica:

- ,,Tara fagaduintei, unde nu ajungi decat rar, dupa un maraton de procedura" - opinia pledantilor.

- "Singurul organ judiciar autentic, creat de Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale" - opinia juristilor.

- "Prima jurisdictie internationala de protectie a drepturilor fundamentale" - opnia istoricilor.

- "Ultimul bastion al democratiei pe batranul continent, vor afirma oamenii politici" - opinia oamenilor politici.

Nici inexacte, nici exclusive, aceste formule permit in mod sigur definirea Curtii de la Strasbourg, dar nu ne-ar putea face sa uitam faptul ca aceasta din urma ramane adesea ignorata de marele public. Si totusi misiunea pe care i-au incredintat-o statele democratice ale Europei ii priveste pe toti aceia - nationali, straini, apatrizi - care tin de jurisdictia acestor state. In afara de acestia, ea ii intereseaza pe toti oamenii sociali preocupati de a se vedea incarnandu-se anumite valori universale."[1]

De-a lungul timpului, datorita aderarii la CEDO a multor state, atat din Europa cat si din intreaga lume, atributiile sale s-au extins, astfel ca in prezent ea reprezinta peste 800 de milioane de persoane, de la Atlantic la Pacific. Fiind o instanta cu atributii de judecata, CEDO este formata din judecatori, in numar de patruzeci in momentul de fata, impartiti pe patru sectiuni a cate zece judecatori fiecare. Ei sunt alesi de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, pe o perioada de sase ani, avand competente exclusiv juridice.

1. Sistemul de organizare al CEDO

1.1. Judecatorii

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, instituita de Conventia astfel amendata, se compune dintr-un numar de judecatori egal cu acela al statelor contractante. Acestia sunt alesi de catre Adunarea Parlamentara, cu majoritatea voturilor exprimate, de pe lista prezentata de inaltele parti contractante. Listele trebuie sa cuprinda un numar de trei judecatori, dar nu exista nici o restrictie in ceea ce priveste numarul judecatorilor de aceeasi nationalitate. Judecatorii sunt alesi pe o perioada de 6 ani, dar pentru reinnoirea Curtii, mandatul a jumatate din judecatori expira dupa 3 ani. Desemnarea acestor judecatori se va face imediat dupa alegerea lor, prin tragere la sorti, de catre Secretariatul General al Consiliului Europei.

Adunarea Parlamanetara poate, inainte de alegerea noilor judecatori, atribui noilor judecatori mandate cu o durata diferita de cea normala (6 ani). Durata acestor mandate speciale deferite de Adunarea Parlamentara nu poate fi mai mare de 9 ani sau mai mica de 6 ani. Atribuirea acestor mandate se va face prin tragere la sorti efectuata de Secretariatul General al Consiliului Europei. Deoarece Curtea functioneaza pe o baza permanenta,     s-a considerat oportun sa se introduca o limita de varsta, aceasta fiind de 70 de ani. Chiar si dupa implinirea acestei varste sau dupa inlocuirea lor, judecatorii se vor ocupa de cauzele cu care au fost deja sesizati.

Durata mandatului judecatorilor se socoteste de la data alegerii sale. In cazul inlocuirii unui judecator al carui mandat nu a expirat, judecatorul ales spre a-l inlocui pe cel in cauza va duce la bun sfarsit mandatul celui pe care-l inlocuieste si abia dupa expirarea mandatului succesorului sau va incepe calcului mandatului sau. Dupa alegere, in cadrul primei sedinte a Curtii, tinuta in plen, la care asista, judecatorii sunt obligati sa depuna juramantul[2] sau sa faca declaratia solemna, care va fi consemnata intr-un proces verbal. In textul juramantului sunt cuprinse principiile de baza ale exercitarii functiei de judecator: independenta, impartialitate, integritate, confidentialitate. Judecatorii isi exercita activitatea cu titlu individual si nu reprezinta nici un stat. Ei nu pot exercita vreo activitate incompatibila cu obligatiile lor de independenta sau impartialitate sau cu disponibilitatea ceruta de o activitate exercitate pe timp complet. Pentru aceasta, judecatorii sunt obligati sa declare Presedintelui Curtii orice activitate suplimentara exercitata de acestia. In cadrul Curtii, judecatorii au un anumit rang. Cel mai inalt rang este cel de Presedinte al Curtii, urmat de vicepresedintii Curtii. Daca vicepresedintii sunt alesi in functie la aceeasi data, acestia capata un rang potrivit functiei de judecator. Criteriul principal dupa care acestia capata un rang este durata functiei, iar in subsidiar, varsta.

Incetarea functiei de judecator se poate face in doua modalitati. Prima dintre acestea ar fi demisia[4], care va trebui sa fie adresata presedintelui Curtii care o va transmite Secretarului General al Consiliului Europei. Demisia unui judecator aduce dupa sine o ,,vacanta de post". A doua modalitate de incetare a functiei de judecator este revocarea. Inainte de a se lua o decizie in privinta revocarii unui judecator, acesta va trebui sa fie audiat de Curtea reunita in plen. Revocarea se va face doar cu acordul a doua treimi din numarul judecatorilor alesi. Procedura de revocare poate fi initiata de orice judecator care considera ca unul dintre colegii sai nu mai indeplineste conditiile necesare pentru a exercita aceasta functie.

Conform art. 51 din Conventie ,,judecatorii se bucura, pe timpul executarii functiilor lor, de privilegiile si imunitatile prevazute de art. 40 din Statutul Consiliului Europei". Dintre privilegiile si imunitatile conferite de art. 40 amintim imunitatile de jurisdictie in ceea ce priveste cerintele, insusirile sau actele ce emana de la ei, in indeplinirea functiilor, imunitati ce continua sa le fie acordate si dupa incetarea mandatului si imunitatile de arestare sau de detentie si de retinere a bagajelor lor personale;

Toate privilegiile si imunitatile le sunt acordate in scopul asigurarii exercitarii functiilor lor in deplina independenta. Ridicarea imunitatilor se va face de catre Curtea reunita in plen. Prin urmare, cel mai inalt rang in cadrul Curtii il detine presedintele acesteia. Acesta este ales de plenul Curtii prin vot secret, cu majoritatea absoluta a celor prezenti. Presedintele este ales pe o perioada de 3 ani, fara a depasi insa, durata mandatului sau, putand fi reales. Daca presedintele se retrage inainte de expirarea mandatului sau, plenul Curtii alege un succesor pe perioada ramasa pana la indeplinirea mandatului. O data cu alegerea presedintelui, plenul Curtii va alege si pe cei doi vicepresedinti si pe presedintii sectiilor, in aceleasi conditii ca si pe presedintele Curtii.

Presedintele Curtii indeplineste functii reprezentative si de conducere. Acesta reprezinta Curtea asigurandu-l relatiile cu autoritatile Consiliului Europei, conduce lucrarile si serviciile Curtii si prezideaza sedintele plenare ale Curtii, sedintele Marii Camere si ale colegiului compus din 5 judecatori. Presedintele este asistat de cei 2 vicepresedinti care il vor inlocui in cazurile in care acesta este impiedicat sa-si exercite functiile, se afla in vacanta sau la cererea expresa a acestuia. Vicepresedintii Curtii indeplinesc si functia de presedinti de sectie, prezidand sedintele sectiilor si a camerelor din care fac parte.

1.2. Grefa [5]

Serviciile administrative ale Curtii si de asistenta juridica sunt asigurate de catre Grefa. Grefa este compusa din grefe de sectie, in numar egal cu numarul sectiilor Curtii. Grefierii de sectie pot fi secondati de un grefier adjunct de sectie iar intreaga grefa este condusa de catre grefier.     ,,Curtea reunita in plen isi alege grefierul. Candidatii trebuie sa se bucure de cea mai inalta consideratie morala si sa posede, pe langa experienta, cunostintele juridice, administrative si lingvistice necesare exercitarii functiei.

Grefierul este ales pentru o perioada de 5 ani si poate fi reales. El nu poate fi indepartat din functiile sale decat daca judecatorii reuniti in sesiunea plenara decid, cu majoritate de 2/3 din numarul judecatorilor alesi in functie, daca cel in cauza a incetat sa faca fata conditiilor cerute. El trebuie sa fie audiat in prealabil de Curtea intrunita in plen si orice judecator poate declansa procedura de revocare. Acesta este ales pe o perioada de 5 ani, fiind reeligibil iar procedura de alegere si revocare este similara cu cea intalnita in cazul judecatorilor. In aceleasi conditii vor fi alesi si doi grefieri adjuncti, fiind insa consultat, in prealabil, grefierul. Grefierul raspunde de organizarea si functionarea Grefei, de paza arhivelor Curtii si serveste drept intermediar pentru comunicarile adresate Curtii. Membrii Curtii pot fi asistati de doi consultanti care vor fi numiti de Secretarul General al Consiliului Europei, cu acordul presedintelui Curtii sau al grefierului si vor trebui sa aiba calificarea ceruta, ca si experienta practica necesara indeplinirii sarcinilor ce le vor fi incredintate de catre judecatori.

2. Functionarea Curtii Europene a Drepturilor Omului [6]

Sediul Curtii este fixat la Strasbourg, care este si sediul Consiliului Europei. Curtea poate totusi, atunci cand socoteste ca este util, sa-si exercite functiile in alte locuri de pe teritoriul statelor membre ale Consiliului Europei. Curtea poate decide, in orice stadiu al instructiei unei cereri, ca unul sau mai multi dintre membrii sai sa procedeze la o ancheta sau sa indeplineasca orice alta sarcina in alte locuri.

Pe baza convocarii de catre presedintele sau, Curtea se reuneste in sesiune plenara ori de cate ori acest lucru este cerut de functiunile care ii incumba in virtutea Conventiei si a Regulamentului. Presedintele procedeaza la o atare convocare daca minimum 1/3 din membrii o cer, insa macar o data pe an pentru examinarea unor probleme administrative. Cvorumul de 2/3 din judecatorii alesi este necesar pentru functionarea Curtii reunite in plen iar daca nu se intruneste cvorumul, presedintele amana sedinta. Marea Camera, camerele si comitetele isi desfasoara activitatea in permanenta dar cu toate acestea, pe baza propunerii presedintelui sau, Curtea hotaraste in fiecare an perioadele de sesiune. In afara acestor perioade, Marea Camera si camerele pot fi convocate de catre presedintele lor in caz de urgente.

Curtea delibereaza in camera Consiliului iar deliberarile sale raman secrete doar judecatorii luind parte la deliberari. Sunt prezenti in camera Consiliului grefierul sau persoana desemnata pentru a-l inlocui, precum si ceilalti agenti ai grefei si interpretii, a caror asistenta apare ca fiind necesara. Nici o alta persoana nu poate fi admisa decat in baza unei decizii speciale a Curtii si inainte de orice votare cu privire la o problema supusa Curtii, presedintele ii invita pe judecatori sa-si exprime opinia. Deciziile Curtii sunt luate cu majoritatea voturilor judecatorilor prezenti iar in caz de egalitate de voturi, se repeta votarea, iar daca exista din nou egalitate votul presedintelui este preponderent. Deciziile si hotararile Marii Camere si ale camerelor sunt adoptate cu majoritatea judecatorilor prezenti. Nu se admit abtineri in cazul voturilor definitive care privesc admisibilitatea sau fondul unei cauze.

3. Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului

Desfasurarea normala a procedurii intr-o cauza care ajunge la o judecata asupra fondului va fi, in cele mai numeroase cazuri urmatoarea:

- introducerea plangerii;

- contacte preliminare cu grefa Curtii;

- inregistrarea plangerii;

- repartizarea catre o camera a plangerii;

- desemnarea unui judecator - raportor de catre camera;

- examinarea de catre un comitet de 3 membri;

- comunicarea plangerii catre Guvernul respectiv;

- depunerea observatiilor si stabilirea faptelor;

- audierea;

- decizia data de camera asupra admisibilitatii;

- posibilitatea de negociere, in vederea unei reglementari pe cale amiabila;

- hotararea Curtii.