Societatea civila

Societatea civila

Lipsa / Prezenta societatii civile din viata publica este adesori considerata un indicator in privinta profunzimii procesului de democratizare. Pentru Linz si Stephan, societatea civila este un concept care desemneaza acea arma a societatii, unde indivizii, miscarile si grupurile cu organizare proprie si relativ autonome incearca sa articuleze valori, sa creeze asociatii si solidaritati si sa-si promoveze interesele.

O alta definitie, oferita de Philip Schmitter, considera societatea civila ca fiind un sistem de grupuri intermediare, cu organizare proprie, caracterizate prin urmatoarele trasaturi:

Sunt relativ independente de autoritatile publice

Sunt capabile de a lua hotarari si a actiona in scopul propriilor interese si pasiuni

Nu incearca sa ia locul agentilor statali si sa guverneze intreaga societate

Actioneaza conform unor reguli civile prestabilite care presupun respectul reciproc

Dintre componentele societatii civile fac parte: asociatiile profesionale, sindicatele, miscarile ecologiste, cele care promoveaza interesele civice, miscarile feministe, organizatiile intelectualilor preocupati de viata publica etc. Daca societatea civila duce catre dezvoltarea de organizatii cu ramificatii in profunzimea societatii, gestionand astfel conflictele produse de clivajele din societate, si face legatura dintre exigentele unei societati concurentiale si nevoie de coeziune sociala, atunci ea are un rol pozitiv in procesul de consolidare al democratiei.

Dupa Schmitter, principalele procese prin care societate civila sprijina consolidarea democratiei sunt:

• O mai buna comunicare intre cetateni si guvernanti prin intermediul asociatiilor componente ale societatii civile
• Ezvoltarea de valori civice care sprijina viata comunitara si coeziunea sociala
• Construirea unor potentiali aparatori impotriva tendintelor tiranice
• Societatea civila ofera un mijloc de exprimare si identificare al indivizilor care se simt mai putin instrainati de sistemul socio-politic.

Este posibil ca societatea civila, daca nu se dezvolta astfel, sa impiedice procesul democratic. Acest lucru se intampla daca societatea civila dezvolta grupuri de interese orientate impotriva interesului general al comunitatii, daca fragmenteaza societatea, afectand legitimitatea conducerii democratice, sau daca se modeleaza pe structura clivajelor existente (de ordin rasial, lingvistic, etnic, religios), potentand aceste clivaje.

Dintr-o alta perspectiva, consolidarea unei democratii presupune existenta unui stat coerent, functional, o societate civila puternica, o societate politica autonoma, domnia legii si o societate economica institutionalizata si dezvoltata.

O democratie consolidata este improbabila acolo unde aparatul birocratic de stat este nefunctional, intrucat politicile guvernamentale nu pot fi implementate si sustinute. Economia de piata sprijina consolidarea democratica daca e insotita de reguli si norme care o institutionalizeaza si fac posibila legatura dintre stat si economie.

O democratie fara un stat capabil sa intervina economic pentru a gestiona crizele sociale, nevoile comunitare si a conferi un grad de siguranta cetatenilor este vulnerabila.