De la sociologia partidelor politice la "revizuirea" marxismului. Directii de cercetare

De la sociologia partidelor politice la "revizuirea" marxismului. Directii de cercetare

Este recunoscut pentru cercetarea sa in sfera partidelor politice de masa, pentru critica sa (vezi si Pareto si Mosca) privind marxismul si social-democratia timpului sau

Reia si dezvolta teoriile lui Mosca incercand sa verifice daca organizarea si structurile organizate sunt la originea si se constituie cauza nasterii , cresterii si dezvoltarii structurilor puterii oligarhice, chiar si in partidele revolutionare de stanga care-si propun neutralizarea oricarei forme de inegalitate

Ipoteza centrala a cercetarilor sale este : nasterea si supravietuirea structurilor oligarhice sunt independente de modul de productie al unei societati date, de nivelul conflictelor de clasa, de natura si de compozitia aparatului de stat.

analizeaza insasi organizarea politica a unei clase, bazandu-se pe considerentul ca in interiorul unei organizatii exista o structura care favorizeaza aparitia oligarhiei ("patul germinativ"); si la nivelul clasei conducatoare exista statusuri de leaderi de rang superior, care formeaza o elita a elitelor

el nu rejecteaza complet doctrina lui Marx, datorita conceptiei economice a istoriei (inegalitatea) care explica; considera ca exista o confruntare de forte si tendinte care sunt corelate cu natura individului, cu natura luptei politice si cu natura organizatiilor, conchizand astfel ca democratia conduce la oligarhie (este acea forma de guvernamant in care puterea apartine celor putini. Exercitata in mod direct sau prin influenta (prin subordonarea decidentilor), puterea politica este apanajul unui grup restrans de indivizi,potenti din punct de vedere economic sau militar. Un sistem oligarhic are o structura piramidala, construita pe relatii clientelare si pe nepotism. El este un sistem de oligopol in care un numar redus de "familii" controleaza, direct sau indirect, aparatul de stat, economia, mass-media si dezbaterea publica. Intr-un sistem oligarhic, granita dintre politica si economie este neclara, difuza, uneori chiar inexistenta. Definit ca "dominare politica a bogatilor" (Aristotel), sistemul oligarhic se caracterizeaza prin coruptie endemica si economie subterana.

Realizeaza studii aprofundate pe structurile si tendintele diferitelor partide social-democratice din Europa; conchide ca: partidele conservatoare precum si partidele social democrate, se particularizeaza prin caracterul aristocratic si oligarhic

Publica in 1911 Sociologia partidelor politice in democratia moderna unde subliniaza urmatoarele tendinte explicativ conceptuale.

- in fiecare organ al unei comunitati nascute din diviziunea muncii, din momentul in care exista un interes propriu, un interes in sine si pentru sine se profileaza tendinta oligarhica

- Anumite structuri sociale care se diferentiaza conform functiilor pe care le indeplinesc, tind sa se uneasca creand organe care reprezinta interesele lor particulare : conceptul promovat in acest caz fiind cel de deviere in functie de primele scopuri

- in procesul de organizare un interes particular devine un scop in sine cu subscopurile si interesele proprii astfel incat, aceasta forma de organizare se va separa de clasa pe care o reprezinta: conceptul promovat in acest caz: abandonul proiectului revolutionar

concepte promovate de catre Robert Michels

1. "Patul germinativ" al tendintelor oligarhice.

Conform lui Michels democratia nu poate exista fara organizare

pentru obtinerea revendicarilor economice, politice sau pentru afirmarea unei noi ideologii se necesita organizare si cristalizarea unei vointe comune ; prin organizare indivizii se solidarizeaza, isi canalizeaza energiile

forta clasei muncitoare este proportionala cu capacitatea conducatorilor sai de a organiza si coordona actiunile acesteia

in teorie, democratia ca autoguvernare a maselor este un vis generos,utopic; in practica, self government-ul este imposibil de aplicat datorita aparitiei "statului major oligarhic"

masele pot fi usor manipulate,, masa sugestionata este tumultoasa, irezistibila, fara discernamant, actioneaza ca o forta primara, supraindividuala si conformanta" ( vezi si Ortega y Gasset - daca zaharul este alb si sarea este dulce- asocierile logicii simpliste a maselor)

lmultimea anihileaza individul, personalitatea lui si sentimentul sau de responsabilitate; astfel se contureaza nevoia de a delega competenta, un grup de indivizi asigurand reprezentarea vointei masei (masa nu isi poate afirma altfel suveranitatea)

l in faza initiala leaderul este slujitorul masei, treptat acest lucru dispare si apare clasa politicienilor profesionisti, a tehnicienilor din politica

lstructurarea organizationala conduce inevitabil la specializarea tehnica a unor indivizi care devin leaderii organizatiei; leaderii - organele executive ale vointei colective - ajung sa se autonomizeze de mase, fara a mai fi controlate de catre acestea

Comentarii:

lorice forma de organizare ajunge la un cert moment la oligarhie (la nivelul unui partid, organizatie profesionala, sindicat etc. exista o minoritate conducatoare si o majoritate condusa)

lcontrolul maselor asupra leaderilor este invers proportional cu marimea organizatiei

lWeber afirma ca diviziunea atributiilor in partidele sau organizatiile muncitoresti a lui Michels este un reflex al diviziunii capitaliste a muncii care se intrepatrunde cu modul de organizare al proletariatului: consecinta este un corp unitar de functionari de partid, organizati ca un corpus social care conduce respectivul partid

lMichels puncteaza ideea conform careia marea masa de militanti isi pierde suveranitatea asupra conducatorilor partidului in momentul gestului electoral individual, puterea alegatorilor asupra alesilor limitandu-se in acest punct.

lMichels observa paradoxul din partidele democratice: partidele lupta pentru inlaturarea structurilor oligarhice, dar in momentul in care acestea detin puterea se produce in fapt o inlocuire a unei oligarhii cu o alta; Acest paradox este explicat de catre Michels prin prisma naturii umane si mai putin prin dimensiunea economica ( Marx)

2. Resorturile psihosociale ale segregarilor intraorganizationale.

Michels cerceteaza procesul de segregare a oligarhiei de partid in cadrul unei miscari de masa luand in consideratie cauzele de ordin psihologic

lvotarea leaderilor, deci delegarea competentelor creeaza in plan mintal o "indreptatire morala a delegarii"

lcei care sunt delegati si apoi alesi au tendinta de a perpetua aceasta stare de fapt: acest lucru devine un mecanism firesc: leaderii considera reinnoirea mandatului un drept ce li se cuvine iar votantii accepta aceasta stare de fapt din ratiuni necesare bunei functionari a partidului

lLeaderii recurg deseori la metode insidioase pentru a-si mentine statusul dobandit: demisia in numele demnitatii "pentru binele partidului" este o traducere a unui santaj in scopul consolidarii autoritatii fata de masa militantilor

Factorii psiho-morali ai maselor care duc la segregare sunt:

a. indiferenta politica

-indiferenta politica se traduce prin renuntarea la exercitarea drepturilor democratice, prin delegarea competentelor pana la nivelul de "servitute voluntara" ce implica nevoia stringenta de leaderi nu atat din punct de vedere al necesitatii organizationale, cat mai ales din punct de vedere psihologic, ajungandu-se la forme paroxistice in partidele totalitare (ex. cazul Germania hitlerista)

b. dorinta imperioasa de a fi conduse

-masa doreste sa se supuna leaderului mai ales in cazuri de criza sociala sau in cazurile in care leaderii declanseaza voluntar crize in lupta lor pentru suprematie iar masele sunt limitate in capacitatea lor organizatorica.

c. recunostinta maselor vizavi de personalitatile care vorbesc sau actioneaza in numele lor

- se naste cultul conducatorului din "nevoia de venerare la nivelul maselor" in momentul in care partidul se identifica cu conducatorul lui

- de obicei aceasta veneratie a maselor pentru conducatorul partidului ramane latenta, dar ea se poate concretiza sub forme violente sau entuziaste (manifestatiile, propaganda).

- indiferent de stadiul societatii, primitiva sau civilizata, masele simt nevoia sa se supuna unei idei, unui leader care reprezinta reprezentarea idealului acestora

Maniera in care leaderul domina masele:

lsuperioritate intelectuala - statut profesional ce-i asigura un capital cultural si simbolic

lsuperioritate economica - statut economic superior

c. superioritate istorica - traditia, perpetuarea statutului de leader

Comentarii:

-exista o diviziune a atributiilor in interiorul partidului, sefii sunt institutionalizati si autoritatea acestora se statueaza in functie de interesele personale

- aparatul conducator devine autonom daca acesta este stabil si are capacitatea de a se reproduce eficient

- Leaderii isi creaza un sistem statutar al partidului promovandu-i doar pe cei care ii aproba in deciziile si actiunilor lor (se formeaza doar un fel de sistem clientelar)

4. Birocratizarea structurilor si riscurile degenerescentei politice. Datorita faptului ca puterea este concentrata la nivelul conducerii se produce o inversare: structura conducatoare nu are constiinta datoriei fata de partid ci intreg partidul este in serviciul acesteia, astfel ajungandu-se la birocratizarea procedeelor si relatiilor care exista pe scara ierarhica

Punctele vulnerabile ale birocratiei la nivelul unei organizatii care produc schimbari la nivel de organizatie:

- Michels conchide ca birocratia ingradeste libertatea individuala (ex.: functionarii medii depind in mare masura de autoritatea superioara lor limitand astfel orizonul societatii per ansamblu)

- spiritul birocratic genereaza micime morala si canale informale de comunicare

- spiritul birocratic determina "vanatoarea de posturi", mania promovarilor, servilitate excesiva pentru superiori, atitudine distanta fata de inferiori

Metamorfozele psihologice ale liderilor datorate vulnerabilitatii birocratiei la nivelul unui partid politic:

A. creeaza tendinte centralizatoare dar si descentralizatoare, centrifuge determinand constituirea oligarhiei

l- au consecinte negative de ordin moral si politic, liderilor li se modifica constiinta prin "metamorfoze psihologice"

l- Michels face referire la M. Bakunin (fondatorul socialismului anarhist) : cel care detine puterea se transforma in tiran, chiar daca a fost "amic al libertatii"

l- se produce astfel o imburghezire a miscarii muncitoresti

l- conducatorul miscarii muncitoresti ajuns la putere se distanteaza de marea masa prin modul sau de viata, functia pe care o ocupa, pozitia sociala, privilegiile de care beneficiaza in calitate de "ales"

lWeber clasifica analiza lui Mitchels "propensiunea spre birocratism a aparatului functional" : aparitia unei categorii sociale privilegiate, cu interese distincte opuse celor proletariatului, cu o ideologie noua intermediara intre capital si mase, cu o constiinta de sine si o politica proprie opusa intereselor istorice ale proletariatului

B. Fenomenul de cezarism

- se instituie un grad mai mare sau mai mic de tiranie al sefilor alesi pentru faptul ca masele sunt dispuse sa accepte dominatia de tip cezaric a leaderului

- seful care s-a nascut din plebiscit se incarneaza intr-o putere intangibila, inviolabila si inamovibila, ajungand pana in punctul de a se considera de neinlocuit, avand o forma de identificare megalomanica falsa.