Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Evaluati succesul Tratalui de la Nisa in ceea ce priveste extinderea UE

Stiinte politice



+ Font mai mare | - Font mai mic



Evaluati succesul Tratalui de la Nisa in ceea ce priveste extinderea UE.

Tratatul de la Nisa (2000)

Dupa ani de pregatiri, liderii UE s-au intalnit in orasul francez Nisa in decembrie 2000 pentru a incheia un nou tratat care era menit sa ajusteze institutiile UE. La ora 4 dimineata, dupa cea mai lunga intalnire UE la nivel inalt din istorie, liderii UE au anuntat acordul politic privind un nou tratat. Liderii nu aveau textele legale in fata lor la Nisa, astfel ca acordul politic a fost urmat de doua luni de negocieri post-summit. Textul tratatului final a fost semnat la 26 februarie 2001 si a intrat in vigoare la 1 februarie 2003, dupa ce au fost necesare doua referendumuri in Irlanda pentru aprobarea sa.



Scopul major al acestui tratat a fost acela de a reforma institutional U.E. pentru a o pregati de extindere.

Din punct de vedere al obiectivului extinderii, Declaratia privind viitorul Uniunii, anexa la Tratat, subliniaza ca, prin Tratatul de la Nisa, "Uniunea Europeana a incheiat schimbarile necesare pentru aderarea de noi state membre".

Indispensabil deci pentru extindere, Tratatul de la Nisa permite sa se asigure o buna

functionare pentru momentul in care UE va functiona cu 27 membri, inscriindu-se, astfel, in mod esential, in optica unei reforme institutionale orientate pe trei axe principale:

-componenta si functionarea principalelor institutiilor europene,

-procedura decizionala la nivelul Uniunii Europene,

-facilitarea cooperarii avansate.

Tratatul de la Nisa: incercare nereusita de a reforma institutiile UE

Tratatul de la Nisa nu a fost un succes.

Problemele critice ramase de la Amsterdam - marimea si compozitia Comisiei,extinderea majoritatii de vot din Consiliul de Ministri si reforma regulilor de vot ale Consiliului - nu au fost rezolvate pe deplin.

In privinta reformei Comisiei, Tratatul a adoptat o reforma temporara, provizorie

-temporara, deoarece se aplica doar de la data la care cel de-al 27-lea membru va adera;

-si provizorie, deoarece nu s-a gasit o soluie pe termen lung.

In privinta problemei privind extinderea votului calificat, Tratatul a fost de fapt un exercitiu de "curatare a casei" cu foarte putine modificari in domeniu pentru a fi supus votului majoritatii.

Cu privire la reforma privind luarea deciziilor de catre Consiliu, Tratatul de la

Nisa a inrautatit lucrurile. Analiza ulterioara a dovedit ca regulile de vot din Tratatul de la Nisa au ingreunat de fapt lucrurile pentru Uniunea Europeana marita ca sa actioneze. Eficienta luarii deciziilor in UE27 ar fi fost mult mai    mare fara nicio reforma. De asemenea, Tratatul a schimbat puterea marilor naiuni intr-un mod major.

Schimbari in institutiile U.E. legate de Tratatul de la Nisa

Procedura de vot in Consiliul de Ministri. S-a prevazut ca sistemul majoritatii calificate va fost inlocuit in anul 2005 cu un nou sistem, care acorda mai multa greutate in luarea deciziilor numarului de locuitori ai statelor membre;

Distributia locurilor in Parlamentul European in scopul mentinerii unei

dimensiuni controlabile pentru 27 state membre;

Distributia locurilor in Comisia Europeana - incepand din anul 2005 si pana U.E. va ajunge la 27 membri, fiecare stat membru va avea dreptul sa fie reprezentat de un singur comisar;

Reforme ale Curii Europene de Justiie menite sa faciliteze si sa accelereze

activitatea sa si sa imbunataeasca expertiza de specialitate.

Dificultaile Tratatului de la Nisa

Tratatul de la Nisa, care a intrat in vigoare in 2003, a avut probleme cu ratificarea dar

nu la fel de multe ca Tratatul de la Maastricht.

Desi Tratatul presupunea o importanta redistribuire a puterii intre membrii UE, majoritatea electoratelor erau convinse de argumentul ca extinderea estica era meritata. Extinderea estica ar fi o realizare istorica, care ar indeplini aspiratiile a 100 de milioane de oameni care au ales libertatea, democratia si pietele. Ar asigura stabilitatea politica si economica din Europa prin ingroparea ultimelor reminiscente ale Europei de dinainte de 1945, care au dus la intoleranta, nationalism distructiv si

razboaie. Referendumul irlandez a dat un vot "impotriva", dar dupa ce toate celelalte patrusprezece membre UE au ratificat Tratatul si Irlanda a oferit un numar de asigurari in privinta neutralitatii Irlandei. Alegatorii irlandezi au aprobat documentul intr-o a doua runda de vot.

In ciuda negocierilor dificile, liderii UE de la summit-ul de la Nisa stiau ca Tratatul era incomplet. Ca parte a inelegerii politice finale privind Tratatul, ei au convenit sa se angajeze la o alta Conferina interguvernamentala in noiembrie 2004, pentru a incheia procesul de reforma.

"Declaratia privind Viitorul Europei" a evideniat patru teme:

- definirea unei diviziuni mai precise a puterilor intre UE si membrii sai;

-clarificarea statutului Cartei Drepturilor Fundamentale proclamata la Nisa;

-simplificarea tratatelor pentru inelegerea acestora fara a le schimba sensul;

- definirea rolului parlamentelor nationale in institutile europene.

Nu a existat nici o mentiune privind necesitatea unei constitutii europene.

19. Ce se intelege prin sintagma "trei stalpi si un acoperis" cu referire la structura organizationala a UE?

In primul rand trebuie sa avem in vedere ca a fost instituita o noua organizatie, si anume Uniunea Europeana, care - asa cum reiese din chema urmatoare- se sprijina pe trei piloni. (vezi slide-curs5)

Pilonul CE, "primul pilon" - adica cooperarea bazata pe Tratatul de la Paris (CECO), pe Tratatele de la Roma, precum si pe AUE, completata si modificata acum, prin Tratatul de la Maastricht.

Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC), 'al doilea pilon', care reprezinta dezvoltarea, initiata la inceputul anilor '70, a conceptului cooperarii interstatale in domeniul politicii externe (CPE), conferindu-i un fundament in textul Tratatului.

Cooperarea in domeniul Justi iei si al Afacerilor Interne (JAI) - 'al treilea pilon'. Nici acest concept nu este nou, sprijinindu-se pe anumite tendinte europene preexistente - foarte rudimentare, ce-i drept - in aceste domenii.

Coeziunea Uniunii este generata de obiectivele si de structura sa generala, asa

cum este aceasta definita in dispozitiile generale din cadrul Tratatului.

Inovatii in I pilon:

Reglementari constitutionale: Domenii politice:

-procedura de codecizie    -uniune monetara

-mai multe decizii luate cu majoritate -competente suplim.(politica mediului, politi

calificata    regionala

-comitetul regiunilor    -atragerea unor noi domenii

-CEJ poate aplica sanctiuni -"integrarea treptata in domeniul politicii

sociale.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 946
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved