Factori interni si globali ai schimbarii a politicii de concurenta

Factori interni si globali ai schimbarii a politicii de concurenta

Factori interni ai schimbarii. Realizarea pietei unice si a Uniunii Economice si Monetare. Actul Unic Vest European de la 1986 a relansat ideea proiectului inceput in anii '50 asupra constituirii pietei unice interne- un spatiu comun nesegmentat de prezenta barierelor interne in cadrul caruia libera circulatie a marfurilor, serviciilor, persoanelor si a capitalurilor este garantata. Reactia managerilor a variat in functie de modul in care au inteles sa valorifice avantajele economice pe care le provocau schimbarile din mediul de afaceri comunitar. Unii au ales fuziunea sau achizitionarea altor societati sau procesul de restructurare, altii au pus in aplicare forme diferite de cooperare mai putin ortodoxe, menite sa 'insele' rigorile impuse de intarirea concurentei. Realizarea Uniunii Economice si Monetare, o noua etapa in completarea pietei unice a produs un nou val al schimbarilor radicale in strategiile de reorganizare a companiilor in scopul valorificarii totale a avantajelor economice importante. O moneda unica elimina costurile de tranzactie aferente schimburilor dintre monedele nationale, reduce riscurile legate de fluctuatiile monetare si intensifica procesul de concurenta printr- o transparenta mai mare a preturilor. In acelasi timp, mediul economic comunitar modificat profund fata de ceea ce era in anii '50 aduce noi responsabilitati autoritatilor comunitare de concurenta. Factori globali. Globalizarea Globalizarea economica poate fi definita ca un proces care extinde schimburile comerciale si integreaza pietele locale, nationale si regionale intr- o piata mondiala vasta. Unul din semnele cele mai tangibile ale mondializarii il reprezinta sporirea bunastarii economice. Schimbarile majore produse de globalizarea economica prin cresterea numarului de afaceri de dimensiune internationala pot sa se repercuteze negativ asupra mediului concurential. Multinationalele prezinta riscul de a fi tentate sa adopte masuri de restrangere a concurentei prin constituirea de carteluri secrete sau de abuzuri din puterea economica de piata. Reducerea numarului de actori economici din fiecare regiune economica prin fuzionare sporeste si mai mult riscurile de dominare, de aceea modificarea cadrului legal de PC vine sa raspunda necesitatilor de combatere a abuzurilor anticoncurentiale pentru promovarea de mecanisme de piata sanatoase la nivel international.

Aparitia unor noi concurenti si progresul tehnic. La sfarsitul anilor '90, dezvoltarea tehnicilor de informare si a mijloacelor de comunicare au inceput sa produca transformari in configuratia economica la nivel mondial. Cadrul de aplicare al legislatiei politicilor de concurenta incepe sa fie repus in cauza. Cazul comertului electronic, care dincolo de intensificarea concurentei rezultata din prezenta barierelor la intrare aproape inexistenta, intalnirea instantanee a cumparatorilor cu vanzatorii, reducerea costurilor de tranzactie si de distributie, pune autoritatile de concurenta in fata a noi provocari. Varietatea modalitatilor de tranzactionare si de stabilire a preturilor conduc la propagarea practicilor anti-concurentiale rezultate din caracteristicile de lichiditate si de transparenta imperfecte ale pietelor electronice. Definirea pietei relevante este primul pas in analiza specialistilor in politica de concurenta pentru determinarea pozitiei dominante si a abuzului din pozitie dominanta. Identificarea pietei relevante din punct de vedere economic si geografic se dovedeste a fi mult mai dificila in cazul comertului prin internet. Adaptarea rapida a bunurilor si serviciilor dupa cerintele fiecarui consumator inlocuite suficient de repede cu alte modele complexe constituie aspecte care ingreuneaza delimitarea pietei relevante a produsului. Din punct de vedere geografic, trasarea limitelor pietei relevante devine imateriala virtuala ceea ce face si mai dificila interventia autoritatilor de concurenta a caror actiune este strict delimitata prin lege la un perimetru geografic bine definit. Aparitia noilor concurenti din Asia de sud-est si din America Latina , in stransa legatura cu expansiunea serviciilor, in principal a productiei de informatii revolutioneaza conditiile de aplicare a teoriei economice in materie de politica de concurenta ca urmare a imposibilitatii autoritatilor de a spune cu certitudine care este aria geografica a bunului considerat. Reforma politicii de concurenta apare ca fiind justificata si de necesitatea de a impiedica comportamentele anticoncurentiale de dominare si de concentrare care pot fi mai usor puse in practica prin dezvoltarea progresului tehnic si a inovatiei.