LIBERTATEA IN CONDITIILE DEMOCRATIEI

LIBERTATEA IN CONDITIILE DEMOCRATIEI

In cursul istoriei libertatea a fost perceputa mai mult la nivel de natiune - independenta. Libertatea individului nu avea acelasi sens cum il are in prezent, de la revolutia franceza din secolul al XVIII-lea. In democratiile contemporane, libertatea individului are o pozitie importanta, de fapt scopul democratiei este de a oferi libertate tuturor indivizilor din cadrul societatii.

Evident, acest lucru este imposibil de realizat, fiind o utopie. In cadrul unei societati un individ nu poate avea libertate totala - prin care sa nu fie constrans sub nici o forma. Singura situatie in care s-ar putea realiza libertatea totala a unui individ este cazul in care aceasta persoana s-ar afla complet izolata, sa zicem pe o insula; dar atunci el este limitat de granitele naturale ale insulei si nu are o liberate totala. Nici pe o alta planeta, doar pentru el, avand un nivel tehnologic inimaginabil in prezent, nu ar avea libertate totala. De fapt, in plan fizic omului ii e imposibil sa fie complet liber deoarece este limitat chiar de conditia fizica - un corp neglijabil in timp si spatiu. Si atunci, conceptului de libertate i se poate atribui o semnificatie universala? Si atunci, libertatea nu e decat o iluzie?

In democratie, cel mai inalt nivel de libertate obtinut este libera initiativa. Asta inseamna ca ai libertatea de a lua orice decizie, cu conditia sa nu influentezi in nici un fel libera initiativa a celorlalti membri ai societati. O libertate mai accentuata nu se poate obtine in cadrul unei societati pentru toti membrii ei.

Cum o societate democratica autentica se bazeaza pe drepturile omului si libertatea individului (in viziunea democratica), individul se bucura de o serie de drepturi. Alaturi de drepturile omului - scrise in 1789 - care reprezinta nucleul democratiei, stau libertatea cuvantului, libera asociere, libertatea presei.

Totusi, libertatea este perceputa diferit de la un individ la altul, in functie de nivelul cultural din care face parte. S-ar putea spune ca omul nu-si doreste libertate, doreste sa fie condus, si nu accepta toate responsa-bilitatile pe care altfel le-ar avea. El vrea doar iluzia libertatii - care este oferita de democratie.     Dovada o constituie chiar societatea ierarhica ce ne inconjoara - in toate domeniile. Daca s-ar putea crea o societate cu un nivel maxim de libertate, indivizii ei ar fi in perfecta egalitate, nu ar exista lideri sau trepte sociale - si totusi opusul anarhiei. Evident, aceasta nu ar fi o societate democratica, unde totusi majoritatea decide. Directia in care se indreapta societatea democratica este cea in care se incearca sa se ofere unei minoritati (care tinde spre un individ) conditiile de care are spre a se afirma ca o minoritate (nu se incearca uniformizarea societatii).

Libertatea poate fi atinsa de om, chiar si in prezent. Dar aceasta libertate nu este una fizica. De fapt este singura ce poate fi atinsa de om. Aceasta este libertatea din sine, din universul interior.