MIGRATIA EXTERNA - O FORMA DE EXPORT DE CAPITAL UMAN

MIGRATIA EXTERNA - O FORMA DE EXPORT DE CAPITAL UMAN

Romania, ca tara membra a UE prin migratia externa exporta capital uman, mai mult sau mai putin gratuit. Costul aferent este in crestere, fiind doar partial compensat de beneficiile potentiale economice si sociale :

emigratia determina o pierdere finala, totala, beneficiile complementare fiind       greu de estimat, se manifesta cu un anumit decalaj in timp sau nu apar deloc ;

migratia pentru munca poate fi considerata ca un export partial si temporar, asociat cu beneficii potentiale relativ mai certe. Prin castigurile individuale care se transfera in tara familiei si consumul acestora pe piata interna de bunuri si servicii se sustine cererea interna si intr-o anumita masura si productia nationala.

Castigurile,respectiv pierderile ii afecteaza deopotriva pe toti cei implicati,insa in proportii diferite .

In esenta acestea constau in urmatoarele:

a)      pentru tara de origine, de plecare, indiferent de forma de migrare externa, exportul de capital uman, de forta de munca in care s-au facut investitii importante reprezinta o pierdere de valoare adaugata care s-ar fi putut realiza in tara, sursa pentru cresterea economica durabila. Dar, daca cercetam ratiunile pentru care migrarea externa pentru munca ia avant, atunci concluzia se nuanteaza.

Daca cererea pietei nu sustine crearea de oportunitati/locuri de munca pentru forta de munca disponibila, atunci acesta se orienteaza catre zonele din afara spatiului national ceea ce alimenteaza exodul creierelor si al fortei de munca.

b)      pentru tara gazda, de destinatie, efectele sunt de regula net favorabile. Ele se manifesta, inainte de toate, pe piata muncii prin:

contributia la reducerea deficitului de forta de munca, fie in profesii de inalta calificare, fie pentru forta de munca strict specializata, fie cu calificare redusa sau necalificata in locuri de munca pentru care forta de munca autohtona manifesta reticente ; in orice situatie costurile aferente sunt incomparabil mai reduse.

atenuarea procesului de imbatranire demografica si a tensiunilor create pe pietele muncii sau la nivel bugetar (lucratorii migranti sunt de regula tineri, 18 - 40 ani, cu potential de munca ridicat);

contributii la cresterea productiei, inclusiv a exportului tarilor de "adoptie", uneori, chiar in tarile lor de origine.

c) pentru lucrator si familia lui, de asemenea efectele sunt diverse; dar apreciem ca soldul este pozitiv.

Cele mai semnificative castiguri constau in:

la sporirea avutiei nationale si/sau la crearea unor noi locuri de munca. In ultimii aniobtinerea unui venit care asigura reproductia fortei de munca a lucratorului si a familiei sale, venit pe care in tara nu l-ar fi obtinut, datorita nivelului comparativ mult mai redus al salariilor in Romania pentru acelasi gen de activitate;

sporeste capacitatea de economisire si investitii, fie in bunuri de folosinta indelungata (locuinta, inzestrare electronica, masini agricole etc.), fie pentru lansarea in afaceri pe cont propriu. Oricum prin asemenea investitii contribuie, valoarea totala a transferurilor banesti a crescut, transferurile de valuta (inclusiv a celor care muncesc in strainatate) au depasit investitiile directe de capital strain;

castiguri in plan profesional si al culturii muncii - de cunostinte, deprinderi, comportamente, disciplina a muncii, securitate a muncii, participare. La acesta se adauga un spor calitativ in planul relatiilor inter-umane, spirit civic, implicare in viata comunitatii, etc.

Pierderile la nivel de individ sunt atat de natura economica, cat mai ales sociala:

discriminare de tratament, comparativ cu forta de munca autohtona sau chiar a altor lucratori migranti;

riscul de nerespectare din partea angajatorului a contractului de munca incheiat. Cazurile de acest gen au determinat reactii, inclusiv din partea tarilor de destinatie sindicatele italiene si cele spaniole, de exemplu, s-au angajat - pe baza unui protocol semnat cu cele din Romania - sa apere si drepturile lucratorilor migranti proveniti din Romania;

tensiuni in relatiile cu forta de munca autohtona putand ajunge uneori pana la conflict;

dificultati de acomodare si ca atare eficienta redusa in munca, ceea ce poate conduce la nemultumiri si de o parte si de alta;

protectie sociala mai redusa sau necorespunzatoare, concretizate in securitate si conditii de munca nu totdeauna satisfacatoare, oricum sub cele promise la interviul de selectie si angajare.