MISCAREA DE AUTONOMIE A MAGHIARILOR DIN ROMANIA

MISCAREA DE AUTONOMIE A MAGHIARILOR DIN ROMANIA.

As dori sa incep acest referat prin a-mi motiva decizia de a alege aceasta tema. Prima data cand am parcurs suportul de curs am ramas contrariat de faptul ca la capitolul III "O perspectiva comparativa asupra emergentei regionalismului" nu este tratata problema tinutului secuiesc. Ba mai mult, se spune la un moment dat in acest capitol ca Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania este mai moderata". Daca "mai moderata" inseamna non-violenta sunt de acord, desi evenimentele din 15 martie 1990 ma fac sa ma indoiesc. Dar, as dori sa subliniez, dupa cum reiese din acest referat, ca la nivel declarativ, U.D.M.R. nu este deloc moderata" in ceea ce priveste adevaratele sale intentii in Romania. In acelasi timp, pe langa U.D.M.R. mai activeaza o serie de alte organizatii ale maghiarilor care desfasoara actiuni pe teritoriul Romaniei mai mult sau mai putin "moderate".

Totodata, in momentele in care scriu aceste randuri, stirea care domina atat mass-media internationala cat si pe cea nationala este declararea independentei provinciei Kosovo. Acest eveniment constituie un precedent extrem de periculos pentru integritatea teritoriala a Romaniei. Dupa cum era de asteptat, acea organizatie mai moderata" de care aminteam mai sus a dat declaratii oficiale conform carora Romania ar trebui sa accepte ideea si sa aprobe o eventuala autonomie a Tinutului Secuiesc.

Demersurile pentru realizarea unei autonomii pe criterii etnice in Romania in speta in sud-estul Transilvaniei au inceput imediat dupa decembrie 1989. La inceput, ele au fost formulate mai voalat, apoi, din ce in ce mai explicit.

Sustinatorii autonomiei pleaca de la minciuna ca maghiarii din Ardeal ar fi lipsiti de drepturi elementare si ca singura rezolvare a doleantelor lor ar fi autonomia, invocand o istorie a falsului, ca fara ei nu ar fi existat o cultura si o civilizatie in Transilvania, sugerand, la limita absurdului ca ei ar fi fost aceia care ar fi dat numele (toponimele) a numeroase localitati, munti, rauri si alte forme de relief din Ardeal.

Chiar daca maghiarii s-au stabilit aici de circa 900 de ani si de atunci pana in prezent nu au avut ragaz in a maghiariza populatia majoritara, chiar daca aceasta atitudine plina de orgoliu si razbunare, specifica unui trib nomad, a condus la atatea si atatea drame pentru romani si alte populatii traitoare in Ardeal, romanii au fost mereu toleranti si ingaduitori, si-au deschis bratele si catre maghiari, creand instrumentele necesare unei bune convietuiri, iar acum spre intemeierea unor bune relatii in cadrul marii familii europene.

Autonomia presupune delegarea sau recunoasterea de puteri autoritatilor locale, o anumita impartire a atributelor puterii de stat intre organele puterii centrale si locale, conferind acestora din urma unele competente in baza carora sa solutioneze probleme de interes pentru unitatile teritoriale ce compun un anume stat. Autonomia locala este deci definita, ca principiu de organizare interna a statelor, ca modalitate de realizare a sistemului de guvernare descentralizat, parte integranta a democratiei, fara conotatii etnice sau minoritare.

Asadar, caracteristicile autonomiei se regasesc in politica de descentralizare promovata in tarile cu sisteme democratice, la nivelul unitatilor lor teritoriale.

Retine insa atentia faptul ca, in aceste cazuri, guvernul mentine controlul asupra autoritatilor locale, putand sa intervina in exercitarea atributiilor acestora, spre deosebire de statele federale unde, intre guvernul central si guvernele locale exista o impartire a competentelor pe care le exercita independent, fiind subordonate numai constitutiei.

In majoritatea cazurilor autonomia locala se raporteaza la problema minoritatilor, premiza de la care se porneste fiind implementarea eficienta a normelor referitoare la respectarea drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor care fac parte din minoritati.

Autonomia insa nu se acorda pe criterii etnice, iar gradul de autonomie este acelasi pentru toate unitatile teritoriale, indiferent de structura etnica a populatiei.

La 25 decembrie 1989, in urma caderii regimului Ceausescu, a luat fiinta Uniunea Democrata Maghiara din Romania ( U.D.M.R.) care se vroia un reprezentant al intereselor comunitatii maghiare dar scopul ei real, afisat mai mult sau mai putin, era obtinerea autonomiei teritoriale, asa cum a declarat si liderul actual al acestei formatiuni, Marko Bela : " Telul U.D.M.R. este autonomia teritoriala care ni se cuvine" .

Populatia maghiara in numele careia aceasta formatiune se erija ca port-drapel     era, conform recensamantului din 2001, de 6,6% din populatia Romaniei. Desi la inceput s-a pretins o organizatie cu o platforma culturala, a devenit in timp un gen de partid politic, neinregistrat in mod legal - conform Legii 14/2003, cap.IV - si care participa la alegerile locale si generale in virtutea art.62(2) al Constitutiei Romaniei si in conformitate cu prevederile articolului 4, aliniatul 2 al Legii 68/ 1992.

Este singura organizatie a etnicilor minoritari care ocupa mai multe locuri in Parlament. Uniunea functioneaza in baza principiului autoadministrarii interne, separand sferele decizionale, executive si de control. Organul decizional suprem este Congresul. In perioada dintre doua Congrese organele de conducere ale Uniunii sunt: Consiliul Reprezentantilor Unionali, Consiliul de Coordonare al Uniunii, respectiv Consiliul Operativ al Uniunii. Acesta din urma este un organ permanent, compus din 11 membri, care se reuneste ori de cate ori se impune. Presedintele Uniunii asigura reprezentarea suprema si coordonarea politica, iar Prezidiul Executiv este organul care aplica deciziile Congresului si Consiliului Reprezentantilor. Departamentele Prezidiului Executiv sunt conduse de vicepresedinti executivi, care raspund de diferite domenii de activitate: organizatiile teritoriale, activitatea guvernamentala, administratia publica locala, cultura si culte, invatamant, probleme sociale si de tineret, economic si integrare europeana. U.D.M.R.-ul cuprinde mai multe grupuri de opinie cum ar fi:

Cercul Liberal (orientare social-liberala),

Cercul National-Liberal (orientare national-liberala),

Forumul Noii Stangi Democratice,

Initiativa Maghiara din Transilvania,

Miscarea Democrat-Crestina Maghiara din Romania,

Miscarea Femei pentru Femei,

Platforma Edificarii Nationale,

Platforma Intreprinzatorilor Maghiari din Romania (orientare neo-liberala),

Platforma Social-Democrata,

Uniunea Micilor Gospodari si Intreprinzatori Maghiari din Romania.

Pe langa U.D.M.R., au luat nastere un numar insemnat de organizatii maghiare cu caracter revizionist si iredentist care desfasoara activitati in intregul Bazinului Carpatic in vederea obtinerii autonomiei teritoriale si a refacerii Ungariei mari. Aceste organizatii activeaza in judetele cu populatie majoritar maghiara din Transilvania, unde desfasoara actiuni care vizeaza anularea caracterului national unitar al statului roman, diminuarea suveranitatii in regiunile locuite de maghiari, discreditarea Romaniei si, asa cum am mai spus, obtinerea autonomiei pe cele trei nivele: cultural, administrativ si teritorial, etc.

Printre aceste organizatii se numara:

Miscarea tinerilor din cele 64 de comitate (HVIM)

Tinerii Maghiari din Ardeal (EMI);

Legiunea Secuiasca;

Descalecarea 2000;

Miscarea de dreapta pentru Ungaria tineretului;

Comitetul de initiativa Bolyai;

Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (C.N.M.T.);

Uniunea Civica Maghiara, etc.

O analiza din perspectiva geopolitica din zona de sud-est a Transilvaniei, arata ca ne aflam in fata unei zone nostalgice, a unei pan-idei. Dupa Karl Haushofer, pan-ideile, sunt acele idei cu care opereaza populatiile pentru a desemna un spatiu si o directie de expansiune considerate legitime. Altfel privita, pan-ideea, este o agregare intr-o etnie si ceea ce ea considera ca este teritoriul ei de expansiune legitima, aparand astfel o ideologie etno-spatiala.

Profitand de contextul international favorabil si de greutatile prin care a trecut Romania in ultimii ani, o parte a elitei maghiare locale a afisat ideea ca "nedreptatea istorica pricinuita de Trianon" poate si trebuie sa fie corectata acum, prin crearea unui statut special minoritatii maghiare. In aceste conditii, "autoguvernarea" conceputa cu mult peste autonomia locala si autogospodarirea, cu pretentii de a accede la atribute inalienabile statului, conduce la transformarea grupului etnic intr-un "stat in stat".

Pentru liderii populatiei maghiare, sud-estul Transilvaniei reprezinta nu numai o pan-idee, o zona nostalgica, dar in acelasi timp, "o reduta". A existat si exista un interes deosebit pentru pastrarea unei majoritati maghiare in zona, considerand ca trebuie impiedicata evolutia demografica a populatiei romanesti din aceasta zona, mai ales in localitatile urbane si rurale din secuime.

In conceptia acestei elite maghiare, acestei zone ii revin raspunderi in pastrarea si afirmarea identitatii maghiare a populatiei din "diaspora" - prin aceasta intelegandu-se populatia maghiara din celelalte localitati ardelene - precum si "maghiarimea" din Moldova (ceangaii, considerati maghiari).

Ultimele recensaminte, inregistreza insa un numar mic de "nostalgici" de acest gen.

Trebuie sa vedem insa cine face parte din asa zisa "elita intelectuala maghiara". Din pleiada lor de elite voi mentiona pe Laszlo Tokes, Gyorgy Frunda, si Sogor Csaba care au ajuns si in Parlamentul European. Acestia nu fac nici un secret din faptul ca militeaza pentru "dobandirea pamantului pierdut", "autonomia in trei trepte", segregarea invatamantului pe criterii etnice, "recunoasterea limbii maghiare ca a doua limba oficiala in Romania", etc.

Cei trei sunt stiuti ca fiind fosti informatori ai Securitatii si R.P.U., aparatori ai criminalului de razboi antisemit Albert Wass documentat de Muzeul Holocaustului, si ai ucigasilor bestiali ai ofiterului roman in Targu Secuiesc.

Laszlo Tokes a fost dovedit ca informator si colaborator al serviciilor secrete comuniste din Romania si Ungaria atat de presa cat si de Instanta Judecatoreasca. A optat pentru afilierea la Partidul Popular European unde are de gand sa-si emita pretentiile pentru o "autoguvernare" a maghiarilor din Romania incluzand, conform unui interviu realizat de BBC, autonomia teritoriala a secuimii, autonomia personala a intregii comunitati si statutul autonom al comunitatilor cu majoritate etnica maghiara.

Odata cu ajungerea lui Laszlo Tokes in Parlamentul European si declararea independentei provinciei Kosovo, maghiarii din Transilvania au prins curaj in a-si revendica autonomia sustinuti fiind in demersurile lor si de cei din Ungaria. Astfel, cotidianul "Maghiar Hirlap", citat de Rompres, intr-un editorial, indemna la "independenta" cat mai rapida a ungurilor. Mai critica si S.U.A., pentru faptul ca nu ii sprijina suficient pe maghiari in aspiratiile lor.

Oricat de prudent ar vrea sa fie in declaratii si cu toate ca sprijinul extern la care spera il neglijeaza, Tokes nu poate sa nu-si afirme telul: "Eu nu spun ca vreau sa retrocedez Ardealul de Nord, Ungariei, ca nu modificarea granitelor este rezolvarea, deparece situatia nu ne permite (dar daca le-ar permite?), dar este o alternativa la modificarea granitelor si aceasta este autonimia nationala"

Tot el afirma ca de fapt se vrea "autonomie pe baza drepturilor colective ale unei comunitati" , adaugand ca aceasta autonomie ar presupune infiintarea unui Parlament local in secuime si evident, a unui guvern.

Solutia propusa de el, este considerata de Vicepresedintele Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania (C.N.M.T.), Toro Tibor ca fiind una "euroconforma si in consens cu elita politica a maghiarimii din Transilvania".     Probabil ca in acceptia lui tot "euroconform" este si faptul ca, odata cu apropierea zilei de 15 martie, in fiecare an, in judetele Covasna, Harghita, Mures si Cluj, sunt imprastiati mii de fluturasi cu desene simbolice pentru autonomia secuilor si versuri ale poetilor Jozsef Attila si Szoke Istvan Attila, care au darul de a incita etnicii maghiari pentru a sustine miscarile pro-autonomie.

Gyorgy Frunda nu neaga faptul ca a "semnat cu Securitatea" si nici cele declarate in acest sens de col.r. Gheorghe Maries, fostul sef al Securitatii din judetul Mures. Se lauda cu adoptarea de catre Consiliul Europei a propunerii nr. 1735 privind ideea de "natiune", fapt ce a declansat un imens scandal intrucat, pe atunci, ca sef al delegatiei romane la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei de la Strasbourg, a contestat esenta statului roman. A declarat public faptul ca nu reprezinta Romania la Consiliul Europei, ca este impotriva conceptului de stat national unitar, aducand astfel grave atingeri caracterului national al tarii noastre. Se mai lauda si cu procesul de reabilitare al lui Albert Wass, condamnat la moarte in contumacie pentru crime de razboi.

Desi senatorul Gyorgy Frunda a declarat ca dupa aderarea Romaniei la U.E. minoritatea maghiara are toate sansele sa obtina mult ravnita autonomie culturala (cauta el sa mascheze), ca U.D.M.R.-ul ar trebui sa grabeasca proiectul de lege privind Statutul Minoritatilor, adevaratele lui intentii la acel timp (2006) au fost "citite": se doreste de fapt autonomia teritoriala.

Sogor Csaba a fost adjunctul lui Laszlo Tokes. Nu se sfieste sa declare ca "am contribuit la introducerea invataturii limbii maghiare in scolile din zonele locuite de ceangai, am initiat mai multe proiecte de legi in Parlament privind autonomia, mi-am asumat si prezentat la Bruxelles problema universitatii maghiare". Tot el spunea ca "la Bruxelles voi milita pentru recunoasterea limbii maghiare ca a doua limba oficiala din Romania".

Punctele de vedere ale acestor trei "cavaleri ai apocalipsei" sunt impartasite si sustinute si de deputatul de Cluj, Ekstein Kovacs, de fapt un admirator al lui Marko Bela. Si in acceptiunea lui, autonomia maghiarilor din secuime este o veche doleanta. Spunea el "Este clar ca europarlamentarii nostri la Bruxelles vor avea ca sarcina si obtinerea acestei autonomii. In secuime, maghiarii sunt majoritari si cred ca ar trebui sa fie si autonomi".

Dar oare insistentele U.D.M.R.-ului, de a cere peste tot pe unde se iveste ocazia autonomia maghiarilor din Romania, ii apartin in totalitate? S-ar parea ca nu. Miscarea de obtinere a autonomiei este putrnic influentata de Ungaria, de guvernele acestei tari, de clasa politica din tara vecina cat si de diaspora ungara care sprijina aceasta miscare prin toate formele.

In februarie 1993, guvernul Ungariei, declara ca sprijina punctul de vedere al U.D.M.R., iar in mai 1995, Congresul al IV-lea al U.D.M.R. intareste si completeaza definitia minoritatii maghiare: "Maghiarii constituie o minoritate autohtona, se considera factor constitutiv in stat, subiect politic de sine statator, si ca atare partener egal al natiunii romane. In ceea ce priveste limba, etnia, constiinta identitatii, cultura si traditiile proprii, comunitatea maghiara este parte organica a natiunii maghiare" .

Din aceasta dubla ipostaza - pe de o parte minoritatea maghiara este factor constitutiv al statului roman si pe de alta, ea este parte organica a natiunii maghiare - rezulta indirect ca Romania este parte a Ungariei!

Desi Ungaria este un stat cu o uriasa datorie externa - cea mai mare dintre statele europene foste socialiste - ea aloca pentru propaganda externa circa un miliard de dolari anual. Cea mai mare parte din aceasta suma este destinata activitatilor antiromanesti. Modalitatile sunt diverse : cumpararea de spatiu publicitar in revistele occidentale straine in care posteaza materiale de o violenta extrema, falsifica istoria intr-un mod incredibil, etc.

Un astfel de exemplu il constituie si articolul (nesemnat) intitulat : "Ungurii, victimele romanizarii", publicat la rubrica "Genocid" intr-un supliment intitulat "Fetele crimei", din publicatia portugheza "Diario de Noticias", nr. 26 din 7 martie 1999, pag.308 - 309.

Probabil, simtindu-se puternic sustinut de cercurile amintite mai sus, deputatii U.D.M.R. Arpad Antal si Sandor Tamas, au propus, nici mai mult nici mai putin decat studierea modelelor europene de autonomie in scolile din tinutul secuiesc, precum si predarea la clasele de limba maghiara a unor cursuri avand ca tematica simbolistica secuimii. Dupa parerea lor, aceste notiuni ar trebui predate elevilor de gimnaziu si de liceu in timpul orelor de dirigentie sau educatie fizica dar si studentilor din universitati iar celor mici inca de la gradinita.

Incitarea Ungariei a miscarii de autonomie a maghiarimii din Romania, practic de a cere unele zone Romaniei, inoculandu-se etnicilor maghiari ideea desprinderii de actualul stat roman prin autonomizarea unor zone si alipire la "matca maghiara" - totul pregatit foarte grijuliu - prin politica "pasilor marunti", ar putea avea ca efect, kossovizarea Romaniei, printre altele si prin formatiuni paramilitare, pregatite din vreme, cum s-a incercat pe 15 martie la Targu Mures.

Un astfel de scenariu intitulat "Planul Habsburg" a fost dezvaluit dupa ce a fost descoperit, din intamplare, intr-o mapa diplomatica in 1995.

Liderii maghiari ai miscarii de autonomie, adeptii si sustinatorii lor de dincolo de granite, desi striga pe la toate colturile de prin toata lumea ca vor sa obtina aceasta autonomie numai utilizand armele democratiei, armele permise de legile interne dar si de cele internationale in domeniu, probabil fac aceasta doar pentru a poza frumos in ochii opiniei internationale. Lucrurile stau insa cu totul altfel. Pe ascuns fac totul pentru a se pregati in vederea obtinerii autonomiei si pe calea luptei armate, prin forta.

Aminteam anterior de Legiunea Secuiasca, "Legion Siculis" cum i se mai spune. Aceasta este o organizatie paramilitara, centralizata, de tip "ordinul se executa nu se discuta". A fost infiintata in 2002, in localitatea Palhalma din Ungaria, cu sediul la Dunaujvaros, oras de pe teritoriul Ungariei. Are un caracter terorist si separatist de tip IRA sau ETA, iar in statutul ei este prevazut ca isi desfasoara activitatea pe teritoriul Republicii Ungare, iar in caz de nevoie si in afara granitelor tarii. Este pregatita sa faca "orice" pentru apararea tinutului secuiesc. Membrii ei sunt racolati din randul tinerilor intelectuali care muncesc in Ungaria sau recomandati de preotii celor patru biserici istorice maghiare din Transilvania. Comandantul suprem, un anume Tibor Revesz isi pregateste tinerii - care depun juramant asemeni trupelor de interventie engleze - pentru efectuarea unor actiuni de cercetare, diversiune si lupta corp la corp. Taberele de instructie sunt camuflate sub masca taberelor sportive pentru sporturi extreme, fiind organizate chiar in Tinutul Secuiesc, in Cheile Bicazului sau in Muntii Ciucului. Cei mai inversunati sustinatori ai Legiunii sunt tinerii preoti care slujesc in zona, precum si o serie de intelectuali care au beneficiat de burse de studii in Ungaria.

Tibor Revesz s-a nascut in orasul Sfantu Gheorghe si a parasit Romania in urma cu mai bine de 10 ani. Este pregatit in domeniul fabricarii si dezamorsarii bombelor artizanale, a fost campion si vicecampion la judo, este specialist in dresajul cainilor de salvare si urmarire.

Nu sunt deloc intamplatoare constatarile organelor romanesti, S.R.I. in speta, care in diferite rapoarte mentioneaza : "S-a constatat o concentrare a interesului pentru culegerea informatiilor necesare pregatirii de operatiuni militare (recunoastere, actualizari si stocari de informatii pe harta, verificarea retelelor de comunicatii, a trecatorilor montane, a vadurilor cursurilor de ape, a nodurilor feroviare principale si a capacitatilor de transport, investigarea complexa a populatiei din zona fostei linii de frontiera a Austro-Ungariei, cercetarea obiectivelor militare, cercetarea capacitatilor de mobilizare s.a.m.d.). Numerosi straini, veniti in Romania ca turisti, comercianti, oameni de afaceri, au fotografiat si filmat zone de importanta strategica, trecatori care leaga Ardealul de restul tarii, poduri, viaducte, depourile C.F.R. Dej, Satu Mare, Cluj-Napoca, Jibou, Simeria si Resita, sectiile de circulatie Sibiu-Agnita, Tilisca- Apoldu de Sus, etc. De asemenea, au incercat sa culeaga date despre capacitatile de transport, nivelul de trafic, dotarea tehnica a parcului activ si a celui rece, cai rutiere si de comunicatii".

Problema zonei secuiesti are o oarecare istorie. Ea a fost invocata si in fata lui Hitler si Mussolini, inca inaintea dictatului de la Viena, ea fiind o preocupare continua si dupa anii ce au urmat dictatului, cand de aceasta data se cauta asiduu solutionarea realizarii unei legaturi intre secuime si Ungaria.

Dupa 60 de ani, in acelasi scop a fost conceputa intreaga actiune referitoare la "legitimatia de maghiar".

In 1998 are loc, la initiativa episcopului Laszlo Tokes, "Forumul Secuimii pentru reinnoirea U.D.M.R.", forum la care episcopul a cerut "trezirea maghiarimii din letargie", s-a propus si cerut formula de autonomie a secuimii pe "Pamantul Secuiesc", lucru ce s-ar putea rezolva - prin precizarea lui Borbely Imre, fost deputat U.D.M.R., prin federalizarea Romaniei.

Realizarea autonomiei "tinutului secuiesc", reprezinta atat telul "moderatilor" - reprezentati de U.D.M.R., cat si a "radicalilor" - reprezentati de Uniunea Civica Maghiara (U.C.M.) . Difera doar strategia de realizare : primii fiind adeptii politicii "pasilor marunti", iar ceilalti a unor "actiuni in forta". Probabil Legion Siculis pentru asa ceva este pregatita.

Trebuie mentionat faptul ca toate aceste demersuri s-au intreprins fara consultarea populatiei romanesti, populatie care in cele trei judete - Covasna, Harghita, si Mures - reprezinta mult peste 30% din totalul populatie zonei.

Si daca Laszlo Tokes si ai lui nu reprezentau suficiente "trambite" ale miscarii maghiare de autonomie a tinutului secuiesc, mai nou, pe scena a mai intrat o entitate autonomista, urmand ca de acum, aceasta (autonomia) sa fie ceruta pe mai multe voci si oficial, prin admiterea de catre Tribunalul Bucuresti a cererii de inregistrare a Partidului Civic Maghiar (P.C.M.) in Registrul Partidelor Politice din Romania. Chiar daca decizia nu este definitiva, trebuie retinut faptul ca P.C.M. este o alternativa a U.D.M.R. dar care are si el ca obiectiv principal obtinerea autonomiei teritoriale a asa zisului "Tinut Secuiesc". Mai ramane de vazut cum isi vor imparti autonomia U.D.M.R., P.C.M. si pastorul Laszlo Tokes.

Trebuie stiut insa ca, cea mai stridenta bocitoare la capataiul P.C.M. a fost si este U.D.M.R.. In repetate randuri, Marko Bela a atras atentia asupra pericolului de a li se scadea forta actiunilor lor si a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a zadarnici aparitia partidului.

P.C.M. se face ca renunta la a milita pentru autonomie teritoriala, lasand U.D.M.R.-ului acest deziderat, aflat de foarte multa vreme printre obiectivele "bravei" formatiuni.

Radicalismul in privinta miscarii de autonomie a maghiarilor este preluat si de Uniunea Civica Maghiara (U.C.M.). Presedintele ei din zona Sfantu Gheorghe, Gazda Zoltan, a declarat in acest sens la 31 mai 2007, ca "U.C.M.-ul va schimba atitudinea moderata pe care a avut-o pana acum si va lupta pentru o autodeterminare mai larga, pentru a obtine astfel autonomia teritoriala. Vom porni o lupta mai decisa." si a dres busuiocul apoi, tinand sa spuna ca aceasta se va desfasura in termenii legali.

Interesanta este declaratia premierului maghiar, Ferencz Gyurcsany care, fiind invitat de premierul Romaniei in 14 noiembrie 2007, a rostit o fraza antologica, cu intelesuri adanci: "Romania si Ungaria se vor contopi teritorial", invocand exemplul Beneluxului. Faptul ca exprimarea acestuia nu a primit nici un fel de replica din partea Romaniei, ma duce cu gandul ca este o dovada a "diplomatiei in genunchi", practicata de guvernul tarii noastre, in raport cu vecinii nostri, mai mult sau mai putin obraznici (vezi si atitudinea fata de Ucraina in privinta canalului Bastroe).

Este o obraznicie sa vii la Bucuresti, la putina vreme de la lansarea la Budapesta a brigazilor "Garzilor Maghiare" care-si propun public "repararea Trianonului", mai exact recuperarea Ardealului dupa autonomizarea lui.    In acelasi timp cu evenimentele de mai sus, la Targu Mures, presedintele U.D.M.R., Marko Bela afirma ca "U.D.M.R. va duce o lupta continua pentru autonomie si pentru redobandirea pamantului pierdut in 1918".

In prezent, atentia liderilor maghiari este concentrata asupra provinciei Kosovo, dorind sa se foloseasca de acest model pentru a obtine, in timp, autonomia zonelor revendicate. Conform deputatului U.D.M.R. de Covasna, Antal Arpad Andras, pentru maghiari, marea provocare a acestui an este folosirea eficienta a rezultatului negocierilor internationale privind independenta provinciei sarbe. Desi aparent dezaproba acest model, considerand ca autonomia nu terbuie obtinuta cu forta ci prin mijloace "exclusiv democratice", constituirea "Garzilor Maghiare" si a "Legiunii Secuiesti", arata ca una vorbesc si alta gandesc. Important pentru ei este sa-si adoarma victima.

In timp ce la Bucuresti ostilitatile dintre palate iau amploare pe zi ce trece, U.D.M.R., continua sa sfideze Romania si sa calce in picioare orice norma constitutionala. Marko Bela si colegii sai, fie ei imbracati in haina moderata sau cea radicala, sunt decisi sa-si atinga fanteziile revizioniste si sa puna bazele autonomiei Tinutului Secuiesc, observand faptul ca obrazniciile lor nu sunt deloc sanctionate de autoritatile romanesti. U.D.M.R. si fratele sau mai obraznic U.C.M. sunt hotarate ca acest an, sa devina anul internationalizarii ideii de autonomie a mult ravnitului lor tinut.

Nu demult, un fruntas al Partidului Conservator, Mircea Chelaru, a declarat la Tg.Mures ca autonomia atat de invocata de elita maghiara se vrea de fapt sa se infaptuiasca pe criterii etnice, ca este antinationala si antieuropeana, ca are un caracter distructiv, asemeni celui din Kosovo, Osetia sau Turcia, ca reprezinta un pericol pentru comunitatea maghiara insasi.

Acest cuvant, aceasta notiune de "autonomie", folosita de niste neadaptati din punct de vedere istoric, reprezinta de fapt o intentie perfida, ascunde ideea de federalizare a Romaniei, pentru ca astfel, Transilvania sa poata fi influentata, directionata si candva chiar guvernata de Budapesta, spre satisfactia contestatarilor Trianonului. Si toate acestea in pofida faptului ca, in cuprinsul tratatelor internationale - de data recenta sau mai vechi - principiul autonomiei a fost folosit doar pentru a stabili statutul juridic conferit unor teritorii sau populatii incorporate in imperii sau state, dar diferite de alte populatii ale acestora prin limba, religii, traditii, mod de viata.

In concluzie, este bine de subliniat ca Rezolutia 1334 a Consiliului Europei nu este de natura sa incurajeze actiunile separatiste, dezintegrarile teritoriale, ci sa constituie, in anumite situatii, un mijloc de prevenire si aplanare a tensiunilor si conflictelor interne ce au legatura si cu minoritatile, vizandu-se in fapt prezervarea drepturilor identitare ale acestora.