MONEDA EUROPEANA - PRINCIPALELE ETAPE PARCURSE

MONEDA EUROPEANA - PRINCIPALELE ETAPE PARCURSE

Ideea de unitate monetara de cont europeana s-a nascut in anul 1952,in cadrul C.E.C.O.Raportul Werner din octombrie 1970 a propus infaptuirea pe etape a Uniunii Monetare,pana in anul 1980.Raportul a prevazut o moneda unica si crearea Fondului European de Cooperare Monetare (F.E.C.O.M.),care sa se ocupe de finantarea europeana.Centralizarea politicilor monetare reprezinta obiectivul principal.Dar evenimentele monetare din 1971 au suspendat punerea in aplicare a acestui proiect.

Deoarece Sistemul Monetar European a incorporat experienta acumulata prin "sarpele din tunel" din anii '70,realizarea Uniunii depinde de evolutia S.M.E.

Acordurile de la Washington din 18 decembrie 1971 prevedeau o marja de fluctuatie in raport cu dolarul de +2,25%.

Tarile membre ale C.E.E. semnatare ale acordurilor de la Basel din 10 aprilie 1972,au decis sa aplice pentru monedele lor aceeasi marja ca si pentru dolar,ceea ce limita posibilitatea de fluctuatie (sarpele in tunel).Bancile centrale sa angajeaza sa intervina pentru a-si sustine monedele,acestea presupunand organizarea unei cooperari intre aceste banci.Fondul European de Cooperare Monetara,infiintat in octombrie 1972,isi incepe activitatea in iunie 1973.

In februarie 1973,cand dolarul a fost din nou depreciat,tarile europene hotarasc sa lase monedele lor sa fluctueze in mod liber fata de dolar,pastrand,insa,intre ele o marja de fluctuatie de +2,25% (sarpele in afara tunelului).A fost prevazuta,totodata,posibilitatea ajustarilor periodice.Marea Britanie,Irlanda si Italia raman in afara sistemului,in timp ce Norvegia si Suedia adera la acest sistem.

Stabilitatea cursului de schimb presupune,in primul rand,convergenta performantelor economice,exprimate in materie de inflatie.Primul soc petrolier a

accentuat divergentele.La 19 ianuarie 1974,Franta se retrage "pentru 6 luni" din cadrul sarpelui monetar,revenind,insa,abia in 10 iulie 1975,pentru al parasi din nou la 15 martie 1976.

Tarile cu moneda slaba - Italia si Franta - au pretins la inceput ca,pentru eliminarea asimetriilor,nu este suficienta cooperarea in materie de politica economica.Aceasta,intrucat Franta trebuie sa intervina,pentru a sustine un franc slabit,in timp ce Germania trebuie sa recurga la interventii,pentru oprirea aprecierii marcii.Franta isi epuiza astfel rezervele,in timp ce Germania se temea de o inflatie importanta,care ar fi putut contribui la marirea rezervelor.

Introdusa in sistemul monetar international in anul 1971,prin experimentul ce a fost denumit "sarpele monetar european",dizlocata in mare parte in 1974¹,renascuta in 1979,ca urmare a Conferintei de la Bremen,moneda europeana a reusit sa supravietuiasca.Criza declansata in anii 1992 - 1993 a consul la reformarea Sistemului Monetar European,prin impunerea de noi reguli ale jocului,respectiv prin largirea marjelor de fluctuatie.Orientarea definita in Raportul Delors,din aprilie 1989,si consfintita din punct de vedere juridic,prin Tratatul de la Maastricht (7 februarie 1992) a prins totusi contur in ciuda tuturor vicisitudinilor.Ultimile framantari nu au facut altceva decat sa grabeasca procesul - moneda unica europeana apare acum ca solutie pentru depasirea crezelor,inr Uniunea Monetara este programata cu o precizie ce depaseste simpla definire a unor orientari generale.Pentru introducerea monedei unice europene exista,in prezent,o data fixa - 1 ianuarie 1999²,deci in viitorul foarte apropiat vom afla daca moneda europeana a fost sau nu pe deplin fundamentala la Maastricht.

Moneda europeana constituie de catva timp centrul atentiei,polarizand discutiile si proiectele ce tin,de fapt,de adancirea procesului se integrare economica europeana.In contextul ultimei etape de realizare a Uniunii Economice si Monetare,moneda unica a avut castig de cauza,ea reprezentand singura solutie posibila.Problemele tranzitiei catre U.E.M. si reticentele de ordin politic arata ca "Euro reprezinta cel mai bun candidat pentru rolul de moneda unica,neputand fi inlocuita cu nici o alta moneda,oricare ar fi tentatia pe termen scurt"³.

Cei aproape 25 de ani de cautari,solutii si proiecte impun o trecere in revista,cel putin sumara,asupra principalelor etape parcurse.

Ideea de unitate monetara de cont europeana s-a nascut in anul 1952,in cadrul C.E.C.O.Raportul Wermer din octombrie 1970 propunea infaptuirea pe etape a Uniunii Monetare.Raportul a prevazut o moneda unica si crearea Fondului European de Cooperare Monetara (F.E.C.O.M.),care sa se ocupe de finantarea europeana.Centralizarea politicilor monetare reprezenta oboectivul principal.

Drumul parcurs din anul 1970,deseori marcat de diferite dificultati,reprezinta in momentul de fata o pagina a istoriei contemporane ducand,se pare,spre un proces

cert in domeniul stabilitatiieconomice europene.S-a emis chiar ipoteza extinderii principiilor de functionare ale Sistemului Monetar European la scara planetara.

Evolutia ECU catre moneda euro are ca principale repere urmatoarele date:

8 octombrie 1970 - publicarea raportului Warner asupra Uniunii Economice si Monetare;

21 martie 1972 - cresterea sarpelui monetar european;

23 iunie 1972 - iesirea lirei irlandeze si a lirei sterline din cadrul sarpelui monetar;

1 ianuarie 1973 - intrarea Danemarcei,Irlandei si Marii Britanii in C.E.E.;

21 ianuarie 1974 - iesirea francului francez din cadrul sarpelui monetar;

martie 1975 - crearea unitatii de cont europene sub forma unui cos de monede europene comunitare;

10 iulie 1975 - reintegrarea francului francez in cadrul sarpelui monetar;

14 martie 1976 - iesirea definitiva a francului francez din cadrul sarpelui monetar;

7 iulie 1978 - acordurile de la Bremen care au creat Sistemul Monetar European;

13 martie 1979 - intrarea in vigoare a Sistemului Monetar European;

1 ianuarie 1981 - intrarea Greciei in C.E.E.;

1 ianuarie 1986 - intrarea Spaniei si Portugaliei in C.E.E.;

17 si 28 februarie 1986 - semnarea Actului Unic European;

13 septembrie 1987 - Acordurile de la Nyborg (ministrii Economiei si Finantelor),urmate de Acordurile de la Basel (guvernatorii bancilor centrale),largesc posibilitatile de recurgere la mecanismele de sustinere a S.M.E.;

iunie 1988 - aprobarea Directivei care a stabilit liberalizarea completa a miscarilor de capital,incepand ci 1 iulie 1990 (24 iunie).Decizia Consiliului European din 28 iunie ii confere lui Jacques Delors misiunea de a propune etapele concrete de realizare a U.E.M.;

iunie 1989 - Consiliul European a adoptat,la Madrid,"Raportul Delors" ca document de lucru;

9 decembrie 1989 - la Strasbourg,Consiliul European a decis sa inceapa prima etapa in procesul de instaurare a U.E.M.;

1 iulie 1990 - inceputul primei etape in realizarea U.E.M.;

8 octombrie 1990 - aderarea lirei sterline la mecanismul european de schimb;

9 - 10 decembrie 1991 - Conferinta de la Maastricht;

16 iulie 1992 - iesirea lirei sterline si lirei italiene din S.M.E.;

2 august 1993 - largirea marjelor de fluctuatie la + 15%;

ianuarie 1995 - integrarea Australiei,Suediei si Finlandei,ca membre cu drepturi depline;

decembrie 1995 - Conferinta de la Madrid voteaza schimbarea denumirii monedei din ECU in EURO si adoptarea graficului tehnic al tranzitiei;

13 - 14 decembrie 1996 - Dublin,prezentarea machetelor bancnotelor euro;s-a stabilit posibilitatea implementarii,dupa 1 ianuarie 1999 a unui S.E.M. - bis care sa organizeze relatiile dintre euro si devizele europene ramase in afara sistemului.

Aceste monede vor evolua in jurul lui euro intr-o banda apropiata de cea actuala de +15%.

S-a adoptat ,de asemenea,"Pactul de stabilitate si crestere economica"