Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (World Intellectual Property Organization )

Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (World Intellectual Property Organization[i])

Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI[ii]) este o organizatie internationala a carei scop principal este de a promova folosirea si protectia creatiilor intelectuale.

Inceputurile organizatiei sunt localizate in jurul anului 1883, cand Johannes Brahms compunea cea de a treia simfonie, Robert Louis Stevenson scria Comoara din insula, iar John si Emily Roebling a definitivat constructia Podului Brooklyn din New York. Necesitatea existentei unei protectii internationale a proprietatii intelectuale a devenit evidenta atunci cand inventatorii strainii au refuzat sa ia parte la Expozitia Internationala a Inventiilor de la Viena din 1873 motivand teama ca ideile lor sa nu fie furate si exploatate comercial in alte tari.

Anul 1883 a marcat nasterea Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, primul important tratat destinat sa-i ajute pe inventatori sa obtina protectie in afara tarii lor de origine a creatiilor lor, cunoscute ca inventii, marci si desene industriale, sub forma drepturilor de autor industriale. Aceasta conventie a intrat in vigoare in 1884, a fost semnata de 14 state si a fost urmata de o serie de alte tratate care vor constitui suportul legal al activitatii OMPI.

In acelasi context, in 1886 a patruns pe arena internationala copyright-ul prin intermediul Conventiei de la Berna pentru protectia creatiilor literare si artistice. Scopul acestei conventii a fost sa ajute pe creatorii statelor membre sa beneficieze de protectie internationala asupra drepturilor lor, sa controleze si sa li se plateasca folosirea creatiilor lor, precum romanele, nuvelele, poemele, piesele de teatru, compozitiile muzicale de orice natura, picturile, sculpturile si orice creatie arhitecturala.

Atat Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, cat si Conventia de la Berna pentru protectia creatiilor literare si artistice si-au stabilit Birouri Internationale pentru probleme cu caracter administrativ, birouri care in anul 1893 s-au reunit formand o organizatie numita Birourile Internationale Unite ale Proprietatii Intelectuale cu sediul la Berna. Aceasta mica organizatie este de fapt predecesoarea actualei Organizatii Internationale a Proprietatii Intelectuale.

Intrucat importanta proprietatii intelectuale a crescut, structura si forma organizatiei s-a modificat, iar din anul 1960 sediul OMPI s-a mutat la Geneva.

Sediul organizatiei este la Geneva si are 184 de membri.

Practic actuala Organizatie Internationala a Proprietatii Intelectuale a luat fiinta in anul 1970, dupa ce    in anul 1967 a fost adoptata Conventia OMPI care confera acestei institutii urmatoarele obiective: armonizarea legislatiilor si procedurilor in materia proprietatii intelectuale; furnizarea de informatii pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala; schimbul de informatii in domeniul proprietatii intelectuale; acordarea de asistenta juridica si tehnica in materie; facilitarea rezolvarii diferendelor aparute in materia proprietatii intelectuale.

Punerea in aplicarea a obiectivelor acestei organizatii se face prin intermediul unor activitati cu un larg spectru de acoperire de la promovarea si aplicarea normelor si standardelor    internationale in materia proprietatii intelectuale pana la solutionarea diferendelor din aceasta materie. Astfel, o prima activitate fundamentala a OMPI consta in dezvoltarea progresiva si aplicarea normelor si standardelor in promovarea protectiei proprietatii intelectuale. Actualmente Organizatia administreaza 11 tratate care instituie drepturi si standarde internationale comune pentru statele membre care au obligatia de a le aplica pe teritoriile lor. Mai mult chiar, OMPI joaca un rol esential in armonizarea si simplificarea sistemului de inregistrare a proprietatii industriale.

OMPI initiaza, de asemenea, politici noi de adaptare la schimbarile din domeniul proprietatii industriale. Pe aceeasi traiectorie se inscrie si programul pentru comertul electronic, ca urmare a unei cresteri spectaculoase a folosirii internet-ului, in special a schimbului de informatii si idei prin mijloace electronice, considerent pentru care Organizatia stimuleaza si incurajeaza folosirea tehnologiilor digitale in domeniile sale de activitate. Un element cheie in cadrul acestui program il constituie realizarea unui sistem online pentru rezolvarea oricaror diferende in materia proprietatii intelectuale.

De asemenea, organizatia a creat un sistem global de protectie si servicii la baza caruia stau o serie de tratate care privesc patentarea inventiilor, marcilor si desenelor industriale si care simplifica si reduc costurile aplicatiilor individuale pentru statele care solicita ajutor in materia protectiei drepturilor de proprietate intelectuala.

In ceea ce priveste solutionarea eventualelor diferende aparute in materia proprietatii intelectuale, Organizatia a creat un Centru de mediere si arbitraj alcatuit din experti din peste 70 de state. Se pot adresa acestui Centru atat persoane fizice, cat si companii, diferendele urmand sa se solutioneze dupa regulile si procedurile instituite de catre OMPI.

Bugetul Organizatiei provine intr-un procent de 85% din castigurile realizate din cele trei sisteme principale de inregistrare, iar 15% din contributiile statelor membre si vanzarea publicatiilor OMPI.

Din punct de vedere institutional organizatia beneficiaza de urmatoarea structura: Adunarea generala, Conferinta, Comitetul de coordonare, Comitetul permanent de informatii in materie de proprietate industriala, Biroul international.

Adunarea generala si Conferinta sunt alcatuite din reprezentantii tuturor statelor membre, se reunesc o data la doi ani in sesiuni ordinare, in vederea adoptarii bugetului bienal si a fixarii limitelor acestuia. De asemenea, Conferinta alege Directorul general al Biroului international, dezbate problemele de natura generala care tin de activitatea organizatiei si adopta acele recomandari care vizeaza activitatea uniunilor pe care le administreaza.

Comitetul de coordonare este alcatuit din 58 de membri, incluzand si membri uniunii de la Berna, ai Uniunii de la Paris si Elvetia ca membru ex officio si are ca atributii informarea Adunarii, Conferintei si a Directorului general asupra tuturor problemelor care vizeaza organizatia pentru ca aceste organe sa le poata dezbate in sedintele lor comune; face propuneri pentru postul de Director; pregateste proiectele de buget si de programe etc.

Comitetul permanent de informatii in materie de proprietate industriala este compus din membrii Uniunii Tratatului de cooperare in materie de brevete si ai Uniunii privind uniformizarea clasificarii brevetelor pe plan mondial, asigurand cooperarea intre state in domeniul proprietatii industriale.

Biroul international este condus de un Director general ales pentru un mandat de sase ani si indeplineste functia de secretariat al OMPI si Uniunilor. Biroul pregateste si organizeaza sesiunile OMPI si ale Uniunilor, centralizeaza datele si informatiile si asigura functionarea celor trei sisteme de inregistrare: inventii, marci si desene industriale.