PROFILUL MIGRANTULUI

PROFILUL MIGRANTULUI

Imigrantul tipic este tanar si profesionist. Imigrantul tipic care se incadreaza in aceasta categorie este tanar, bine pregatit profesional, nu calatoreste cu familia, cel mai adesea este necasatorit, locuieste in strainatate o perioada si economiseste banii castigati, pe care ii va aduce cu el acasa. Companiile din vechile membre UE se bat pentru a obtine un asemenea angajat.. Datele statistice spun ca polonezii sunt cei mai numerosi lucratori care au migrat, in ultimul an, spre vestul UE.

Nu mai putin de 450.000 de polonezi, incluzand muncitorii sezonieri, au plecat in cautarea unui salariu mai bun, in marea lor majoritate in Germania, Marea Britanie, Italia si Irlanda. Lucratorii calificati sunt bine-veniti in tari ca Marea Britanie sau Suedia, dar plecarea lor ingrijoreaza autoritatile din tarile de origine, care se tem ca vor ramane, in curand, fara forta de munca tanara. Potrivit datelor oferite de studiul ECAS, intre 3% si 5% din tinerii cu studii superioare din noile state membre isi parasesc casa si tara de origine pentru un salariu mai bun oferit de tarile din vestul Uniunii Europene.[1]

Plecarea in Occident se pare ca va inlocui la romani in curand fotbalul ca sport national. Motivele sunt legate in principal de realitatile economice din tara noastra, salarii mici, somaj, persistenta sistemului de pile, nivelul de trai etc.

La colegii de Uniune situatia pare sa stea un pic altfel. Cel putin asa o arata un studiu dat publicitarii ieri pe 28 martie 2006, ce concluzioneaza ca majoritatea pun pe primul loc partenerul si familia atunci cand vine vorba sa plece din tara. Doar un sfert se duc pentru munca Principala concluzie a analizei, executata in Franta, Germania, Italia, Spania si Marea Britanie, a fost ca, din cei aproximativ 2% dintre europenii care traiesc in acest moment intr-o alta tara UE, 30% fac acest lucru pentru a-si urma partenerul sau familia, 24% pentru gasirea unui nivel de trai mai bun si doar 25% se duc special pentru un loc de munca.

Interesant este faptul ca jumatate din cei care se hotarasc sa emigreze au mai mers deja in alte tari, in multe cazuri datorita unor programe europene de schimb, precum Erasmus.

Profilul clasic al migrantilor europeni este: varsta medie, apartinand clasei de mijloc, educati si foarte bine pregatiti. In ceea ce priveste destinatiile migrantilor europeni se poate observa o diferentiere in functie de diferitele grupuri sociale. Astfel, Spania este preferata de cei mai in varsta pentru ca gasesc aici un nivel de trai mai bun. In schimb, pentru tinerii iin cautarea unui job ce nu implica munca fizica, Anglia este destinatia aflata pe primul loc. In general, nivelul de trai constituie principalul factor de atractie al Frantei si al Spaniei. In ceea ce priveste Italia, aceasta este preferata de cei care isi urmeaza partenerul sau familia, in timp ce Germania sau Anglia sunt alese de catre emigrantii in cautarea unui loc de munca sau studiu.

Analiza a arat ca, de obicei, pensionarii care se stabilesc in alta tara vin din orase mari si prefera zonele rurale, in timp ce muncitorii vin de la tara si se stabilesc in capitale sau orase mari.

Imigrantii sunt mai interesati de politica decat restul populatiei din tara gazda si prefera de obicei stanga. Ei sunt mai atrasi si de posibilitatea participarii la alegerile europene. Imigrantii din Spania sunt cei mai nerabdatori in a-si exprima votul, cei din Italia sunt cei mai critici fata de politica tarii gazda, iar cei din Marea Britanie sunt cei mai atrasi de demonstratiile publice.

Loialitatea fata de statul gazda se pare ca nu este o problema pentru migrantii europeni, sentimentul european fiind perfect compatibil atat cu atasamentul fata de tara de origine cat si fata de tara unde locuiesc in acel moment.

Studiul a fost coordonat de Universitatea din Florenta impreuna cu parteneri din Spania, Germania, Franta si Marea Britanie. El a fost finantat cu aproape 1 milion de euro din fondurile Programului Cadru de Cercetare al UE si a studiat profilul a 5.000 de europeni rezidenti in alta tara decat cea proprie. .[2]

Din perspectiva migratiei ca fenomen social ce afecteaza direct o parte semnificativa a populatiei si are implicatii complexe asupra intregii societati, este important de cunoscut si evidentiat profilul migrantului - al emigrantului Aceasta face posibila orientarea corecta a masurilor de administrare a fenomenului migrationist si implicit de asistenta oferita migrantilor.

In cadrul tendintei nationale dominante - emigratia pentru munca, categoria cea mai reprezentativa o constituie in prezent barbatii tineri (18-35 ani) , cu nivel

mediu de pregatire, lucratori calificati din marile orase si din capitala tarii.

Nu trebuie insa neglijat nici potentialul de emigratie al satelor, in legatura cu care Dumitru Sandu propune metafora "retelei hidrografice" (izvorul migratiei este comunitatea) si trecerea de la abordarile factoriale la cele structurale, tipologice, identificand tipuri de sate in functie de profilul cultural dominant si experienta de migratie circulatorie internationala. Pe baza studiior intreprinse se ajunge la concluzia potrivit careia:

comunitatile cu experienta maxima de migratie temporara in strainatate sunt specifice satelor cu pondere mare de maghiari;

comunitatile cu nivel mediu de experienta migratorie sunt specifice satelor de imigrare (cu populatie sosita din alte localitati ale tarii);

comunitatile in faza incipienta a procesului de migratie circulatorie externa sunt prezente in special in satele moderne, cu stoc mare de educatie;

comunitatile fara experienta de migratie sunt specifice satelor traditionale, cu stoc de educatie redus si cu grad mare de izolare.

Au fost formulate de asemenea o serie de ipoteze privind fluxurile selective de migratie, potrivit carora grupurile minoritare etnice sau religioase prezinta un grad de mobilitate mai ridicat decat populatia majoritara romana de religie ortodoxa. S-a demonstrat astfel rolul retelelor etnice, religioase in primele faze ale migratiei circulatorii, oferindu-se, ca exemple relevante, modelele de migratie catre Germania, Ungaria sau suportul traditional din partea tarilor-gazda pentru anumite categorii religoase (cum ar fi populatia neoprotestanta)[4].

In procesul migratiei circulatorii s-au conturat si anumite modele, cazuri specifice diferitelor tari de destinatie[5], cum sunt cazurile german, francez sau italian. Ele reliefeaza situatii aparte ce trebuie luate in considerare, situatii de multe ori diferite de figurile clasice ale migrantilor care circula (intreprinzatori, muncitori recrutati prin OMFM, studenti, stagiari s.a.).

Exemplul german: pune in evidenta rolul invitatiilor din partea germanilor originari din Romania pentru "instalarea in mobilitate" a zeci de mii de personae fara alte mijloace de a circula in Spatiul Schengen.

Exemplul francez: supune atentiei un tip specific de migrant, a carui integrare sociala inedita (in strada) se bazeaza pe diferitele sisteme de colectare (comert cu haine uzate, cu obiecte casnice aruncate in strada sau colectare directa de bani prin cersetorie, vanzarea ziarelor in strada, revanzarea biletelor de metrou, spalatul parbrizelor, cantatul in metrou, pe strada etc.). Potrivit studiului, acest tip de migrant combina marginalitatea, circulatia si o coprezenta foarte activa in cele doua tari.

Exemplul italian: se refera la strategia curenta a romanilor de a intra pe teritoriul italian si a gasi o slujba fara indeplinirea formalitatilor prealabile, urmand sa incerce reglementarea ulterioara a situatiei. Se constata existenta in permanenta a unui grup de migranti clandestini ce cauta o slujba si un alt grup de migranti clandestini care au o slujba si urmaresc sa intre in legalitate (de multe ori mai multi migranti impart aceeasi slujba, pe subperioade). O alta caracteristica a cazului italian consta in ponderea ridicata a femeilor (circa 50%) in contingentul de lucratori romani, cauza fiind, pe langa regruparea familiala, cererea mare manifestata pe piata informala a locurilor de munca domestice. Numarul mare de slujbe ocupate de femeile din Romania (aprox. 30 000) subliniaza importanta retelelor subadiacente migratiei, care constituie un mecanism eficace de integrare sociala si institutionala.

Chiar daca pana in prezent Romania se distinge in tabloul migratiei internationale ca o tara de emigratie, cu o piata a muncii putin atragatoare pentru imigranti si prezentand interes mai degraba din punctul de vedere al tranzitului catre tarile dezvoltate (pe scurt, "More 'Out' than 'In' at the Crossroads Between Europe and Balkans" - La rascrucile intre Europa si Balcani mai mult afara decat inauntru, cum este intitulat sugestiv un raport de tara al IOM din toamna lui 2003), este de asteptat ca, in perspectiva integrarii in UE, atractivitatea Romaniei sa creasca si sa se transforme chiar intr-o tara de imigratie.

Pana in prezent profilul dominant al imigrantului - refugiat, solicitant de azil, imigrant pentru munca, studii, afaceri - este dat de preponderenta barbatilor (in cazul solicitantilor de azil, barbatii tineri, in varsta de 21-30 ani). Totusi, atunci cand se ia in considerare totalitatea imigrantilor, structura pe sexe este destul de echilibrata. Aceasta se datoreaza intr-o masura insemnata migratiei pentru afaceri: indata ce afacerea devine stabila, intreprinzatorii (in special cei de origine turca, chineza) procedeaza la reunirea familiei, ceea ce adauga un numar suplimentar de femei categoriei generale a imigrantilor. In particular, pentru imigrantii din Republica Moldova distributia pe sexe este mai echilibrata in raport cu situatia generala, fapt determinat de prezenta importanta a femeilor din aceasta tara in activitatile agricole din Romania.