Prezentarea instrumentelor de pre-aderare

Prezentarea instrumentelor de pre-aderare

1 Prezentarea generala a principiilor care stau la baza operationalizarii instrumentelor de pre-aderare

Politica de solidaritate a UE este o politica complexa, ce nu se limiteaza numai la nevoile actualelor State Membre ci, in concordanta cu strategia de extindere a Uniunii, are in vedere si tarile in curs de aderare.

Pentru acestea au fost create instrumente financiare specifice, ce au rolul de a reduce decalajele de dezvoltare dintre acestea si statele comunitare si de a le pregati inca inainte de aderare pentru utilizarea Fondurile structurale, din punct de vedre institutional si al managementului.

Tarile in curs de aderare se incadreaza in doua mari categorii: tarile Europei Centrale si de Est (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Romania, Estonia, Letonia si Lituania) si tarile Europei Mediteraneene (Cipru, Malta si Turcia). Astfel, alaturi de "Parteneriatele de Aderare" au fost create instrumente financiare si aranjamente specifice, pentru a raspunde nevoilor acute ale acestora in domeniile infrastructurii, restructurarii industriei, serviciilor, sectorului IMM, agriculturii si protectiei mediului. Din perspectiva politicii regionale, sunt reprezentative instrumentele de pre-aderare ce acorda asistenta tarilor Europei Centrale si de Est (ECE), si anume: Phare, ISPA si SAPARD.

Instrumentele de pre-aderare sunt menite, pe de o parte, sa ofere tarilor candidate la UE suportul financiar necesar perioadei de pre-aderare si, pe de alta parte, sa obisnuiasca viitoarele state membre cu mecanisme specifice accesarii si utilizarii instrumentelor structurale.

Capacitatea de absorbtie poate fi definita ca reprezentand gradul in care o tara membra este capabila sa utilizeze resursele financiare alocate prin intermediul fondurilor europene, in mod efectiv si eficient.

Factorii care influenteaza in mod direct capacitatea de absorbtie sunt: capacitatea de absorbtie macro-economica (determinata de situatia macro-economica generala), care poate fi definita si masurata in functie de nivelul PIB; capacitatea financiara de absorbtie, care poate fi definita ca abilitatea de a co-finanta programe si proiecte ale UE, de a planifica si garanta aceste contributii prin intermediul bugetelor multi-anuale, de a colecta aceste contributii de la diferitii parteneri interesati in derularea programelor sau proiectelor; capacitatea adminitrativa, care poate fi definita ca abilitatea si priceperea autoritatilor centrale si locale de a pregati planuri, programe si proiecte corespunzatoare, de a raspunde cerintelor administrative si de raportare si de a finanta si superviza in mod eficient modul de implemtare, evitand pe cat posibil, aparitia de disfunctionalitati.

2 Obiectivele fondurilor de pre-aderare

Obiectivele Programului PHARE sunt: consolidarea administratiei publice si a institutiilor din statele candidate pentru ca acestea sa poata functiona eficient in cadrul Uniunii (dezvoltare institutionala); sprijinirea statelor candidate in efortul investitional de aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE (investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare); promovarea coeziunii economice si sociale (investitii in coeziune economica si sociala).

Obiectivele Programului ISPA sunt: sprijinirea in vederea alinierii standardelor de mediu ale tarilor candidate la cele ale UE (ISPA Mediu); extinderea si conectarea retelelor de transport nationale cu cele transeuropene (ISPA Transporturi), precum si familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Programele similare care se deruleaza in UE - Fondurile Structurale si Fondurile de Coeziune care vor fi accesibile in momentul aderarii.

Obiectivele    Programului SAPARD sunt: sa finanteze proiecte majore din domeniul agricol si al dezvoltarii rurale; sa imbunatateasca activitatile de prelucrare si comercializare a produselor agricole si pescaresti; sa dezvolte si sa imbunatateasca infrastructurile rurale; sa dezvolte economia rurala (investitii in companiile cu profil agricol); sa dezvolte resursele umane (instruire profesionala; asistenta tehnica, inclusiv studii menite sa sprijine pregatirea si monitorizarea programului, campanii de informare si publicitate).

Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD), creat prin Reglementarea Nr. 1268/1999, are ca obiectiv sprijinirea eforurilor facute de tarile candidate din Centrul si Estul Europei in vederea pregatirii participarii lor la Politica Agricola Comuna si la Piata Unica. Programul are doua obiective prncipale: implementarea "acquis-ului" in domeniu si rezolvarea problemelor prioritare ale agriculturii si dezvoltarii rurale.

SAPARD este programul UE care sprijina Romania in pregatirea pentru aderare in domeniul agriculturii si al dezvoltarii rurale.

Obiectivele operationale ale programului sunt: rezolvarea problemelor specifice ale zonelor rurale, imbunatatirea procesului de productie, prelucrare si comercializare a produselor agricole si aducerea acestor activitati cat mai aproape de standardele UE, precum si sprijinirea Romaniei in implementarea legislatiei UE in acest domeniu. Programul finanteaza atat investitii publice, cat si private.

In perioada 2000-2006, Romania a primit anual aproximativ 150 milioane de euro din bugetul Uniunii. La acestea se adauga 50 de milioane de euro/an din bugetul national.

In perioada 2000-2006, in cadrul programului Sapard, se finanteaza 11 masuri, structurate pe patru axe. In 2004, sunt lansate apeluri pentru propuneri pentru trei masuri (din totalul de 11): imbunatatirea procesarii si marketingului produselor agricole si piscicole (Masura 1.1), investitii in exploatatii agricole (Masura 3.1) si diversificarea activitatilor economice (Masura 3.4).

Obiectivele generale ale Masurii 1.1 sunt rentabilizarea prelucrarii si comercializarii produselor agricole si piscicole, cresterea competitivitatii si a valorii adaugate a produselor pe piata si crearea de locuri de munca. Bugetul total este de 255,86 milioane de euro pentru perioada 2000-2006 (191,9 milioane de euro contributia UE si 63,96 milioane de euro contributia nationala), iar solicitantii eligibili in cadrul masurii sunt societatile comerciale cu capital 100% privat, asociatii, grupuri de producatori si societati comerciale private din sectorul de productie a vinului, care prelucreza exclusiv soiuri superioare de struguri.

Activitatile eligibile in cadrul masurii se concentreaza pe proiecte de investitii destinate imbunatatirii si optimizarii procesului de prelucrare si comercializare a produselor agricole si piscicole, precum si pe proiecte destinate crearii sau modernizarii retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptie, depozitare, conditionare, sortare si ambalare a produselor agricole si piscicole. Valoarea proiectului este cuprinsa intre 30.000 si 2 milioane de euro, iar investitiile vizeaza urmatoarele sectoare: lapte si produse lactate, carne, produse din carne si oua, cereale, soiuri superioare de vin, legume, fructe si cartofi, produse din peste, acvacultura si cultura stridiilor, zahar si plante textile.

Referitor la conditiile de finantare in cadrul acestei masuri, pentru lapte si produse lactate, carne, produse din carne si oua, fructe, legume si cartofi, vinificatie, peste si plante textile, 50% din valoarea proiectului reprezinta contributia Sapard si 50% contributia beneficiarului. Pentru cereale si zahar, 70% din valoarea proiectului reprezinta contributia beneficiarului si 30% contributia Sapard.

Obiectivele generale ale Masurii 3.1 sunt modernizarea tehnologiilor de productie, diversificarea productiei, imbunatatirea calitatii produselor agricole romanesti, respectarea conditiilor de igiena si de intretinere a animalelor, protejarea, conservarea si imbunatatirea mediului inconjurator natural, refacerea si conservarea calitatii solului, stimularea concurentei. Bugetul total este de 226,16 milioane de euro pentru perioada 2000-2006 (169,62 milioane de euro contributia UE si 56,54 milioane de euro contributia nationala), iar solicitantii eligibili in cadrul masurii sunt producatorii agricoli individuali-persoane fizice autorizate, asociatii familiale cu profil agricol, societatile comerciale cu capital 100% privat, societati comerciale private/asociatii cu activitate in agricultura.

Activitatile eligibile in cadrul masurii se concentreaza pe sectorul plantelor (culturi de teren, horticultura, viticultura, pomicultura, sere) si pe sectorul cresterii animalelor (ferme de vaci de lapte/bivolite, crestere si ingrasare de taurine, ferme de oi/capre, de porci, de pasari, ingrasatorii de berbecuti, etc.). Aceste investitii pot avea in vedere achizitionarea de utilaje moderne pentru desfasurarea activitatii, modernizarea si construirea de sere noi, realizate din structuri metalice usoare, cu centrale termice proprii si instalatii de irigat, modernizarea si construirea de ferme de crestere a animalelor si pasarilor, dotarea cu utilitatile necesare, achititionarea de animale cu inalt potential genetic.

Referitor la valoarea proiectului, aceasta este cuprinsa intre 10.000 si 500.000 de euro, iar in legatura cu conditiile de finantare fondurile Sapard pot acoperi maxim 50% din costurile totale eligibile ale proiectului, iar restul de 50% trebuie sa fie asigurat de catre beneficiar. Proiectul trebuie sa fie localizat in zona rurala, cu exceptia lucrarilor de modernizare a serelor, care se pot derula si in spatiul urban, daca se asigura surse de incalzire.

Obiectivele generale ale Masurii 3.4 sunt crearea de locuri de munca, pastrarea celor existente si generarea de venituri alternative prin diversificarea activitatilor rurale legate de agricultura si silvicultura. Obicetivele specifice ale Masurii 3.4 sunt sprijinirea activitatilor agricole din mediul rural prin intermediul unor servicii specifice, finantarea de activitati specifice turismului rural, silvoturismului si a celui ecologic, dezvoltarea acvaculturii, dezvoltarea apiculturii, a sericiculturii, a cultivarii ciupercilor, a prelucrarii fructelor de padure si plantelor medicinale si aromate, a cresterii melcilor si broastelor.

Bugetul total este de 150,32 milioane de euro pentru perioada 2000-2006 (112,74 milioane de euro contributia UE si 37,58 milioane de euro contributia nationala), iar solicitantii eligibili in cadrul masurii sunt persoane fizice, asociatii familiale, asociatii si grupuri de producatori inregistrate, ONG-uri, , societatile comerciale cu capital 100% privat.

Referitor la valoarea proiectului, aceasta este cuprinsa intre 5.000 si 200.000 de euro, iar in legatura cu conditiile de finantare fondurile Sapard pot acoperi maxim 50% din costurile totale eligibile ale proiectului, iar restul de 50% trebuie sa fie asigurat de catre beneficiar. Activitatile eligibile in cadrul masurii vor avea in vedere dezvoltarea serviciilor agricole, acvacultura, sericicultura, apicultura, cresterea melcilor si a broastelor, prelucrarea fructelor de padure si a plantelor medicinale, etc..

Tabelul nr. 1: Nivelul alocarilor destinate actiunilor structurale in perioada 2000-2006

(miliarde euro)

Sursa: Second Progress Report on Economic and Social Cohesion, Brusseles, 30 January 2003

Sumele destinate tarilor candidate intre 2000-2006, prin Acordul Interinstitutional¹, au fost stabilite la 10,92 miliarde euro in cazul programului Phare, 7,28 miliarde euro pentru Ispa si 3,64 miliarde euro pentru Sapard.

Dupa aderare, programele financiare de asistenta din perioada de pre-aderare vor fi inlocuite de Instrumentele Structurale, fiecare nou stat membru urmand a avea acces la aceste fonduri in functie de gradul de eligibilitate atins.

La nivelul tuturor statelor candidate, nivelul planificat al alocarilor anuale, prin intermediul instrumentelor de pre-aderare, pentru perioada 2000-2006, este urmatorul:

Tabelul nr. 2:Nivelul alocarilor anuale in cazul instrumentelor de pre-aderare in perioada 2000-2006 (milioane euro)

Sursa: Second Progress Report on Economic and Social Cohesion, Brusseles, 30 January 2003

Din 10 tari beneficiare Sapard, aproximativ 60% din valoarea Sapard a ajuns la Polonia si Romania.

Conform Regementarii Consiliului Uniunii Europene 1268/1999, asistenta de preaderare pentru agricultura si dezvoltare rurala este acordata tarilor candidate pe baza prioritatilor Politicii Agricole Comune, tinand seama de urmatoarele criterii: Produsul Intern Brut, populatia agricola activa, suprafata agricola si particularitatile teritoriale specifice.

Programul Sapard reprezinta cadrul de implementare tehnica si financiara a acquis-ului comunitar in domeniul agriculturii in statele candidate la aderarea in U.E.

Prin urmare, prin acest program se incearca eliminarea decalajelor de dezvoltare rurala intre statele candidate si statele membre pana la un nivel care sa permita statelor candidate sa suporte "socul aderarii" cat mai bine.

Instrumentele de implementare financiara si tehnica a Programului Sapard sunt denumite masuri. Fiecare masura se adreseaza unui anumit domeniu al agriculturii si raspund nevoilor agricultorilor sau celor ce doresc sa investeasca in acel domeniu. La randul ei, fiecare masura cuprinde mai multe submasuri.

Programul Sapard se adreseaza fermierilor in primul rand, dar si investitorilor ce doresc sa initieze sau sa dezvolte o afacere in mediul rural.

Pentru a accesa un credit nerambursabil Sapard se intocmeste un proiect, prin care beneficiarul, persoana fizica sau juridica trebuie sa fundamenteze din punct de vedere juridic si economic investitia propusa.

Prin proiect, solicitantul face dovada ca se incadreaza in categoriile de solicitanti vizate de program si ca investitia propusa respecta criteriile de eligibilitate.

Prin criterii de eligibilitate intelegem conditiile legale, tehnice si economicepe care solicitantul trebuie sa le indeplineasca pentru a putea beneficia de ajutorul nerambursabil Sapard.

Criteriile de eligibilitate sunt generale (comune unei masuri si implicit submasurilor acesteia) si specifice (proprii fiecarei submasuri in parte). Criteriile generale ce trebuie indeplinite pentru obtinerea finantarii prin Programul Sapard au in vedere urmatoarele aspecte: proiectul (investitia) va fi amplasat(a) in spatiul rural; proiectul trebuie sa demonstreze viabilitatea economico-financiara a investitiei atat pe perioada implementarii proiectului, cat si cinci ani dupa aceasta perioada; investitiile referitoare la procesare trebuie sa fie in conformitate cu standardele U.E.; solicitantul trebuie sa faca dovada co-finantarii investitiei si nu trebuie sa aiba pierderi financiare si obligatii restante; beneficiarii trebuie sa dovedeasca pregatirea profesionala in domeniu sau sa se angajeze ca pana la finalizarea proiectului vor urma un curs de pregatire; pentru proiectele de turism rural si alte tipuri de turism din spatiul rural, mestesuguri traditionale si cercuri de masini, proiectul trebuie sa aiba acces la infrastructura de baza: drumuri rurale, alimentare cu apa, electricitate.

7 ABC-ul obtinerii fondurilor europene pentru dezvoltare rurala

Inainte de toate trebuie sa avem in vedere faptul ca fondurile europene nerambursabile se acorda doar dupa ce intocmim un proiect care contine o cerere de finantare, precum si o serie de documente si avize care trebuie sa evidentieze clar oportunitatea si rentabilitatea investitiei pentru care dorim sa primim fondurile nerambursabile

Cu alte cuvinte trebuie sa stim foarte bine pentru ce solicitam banii de la Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei si, mai mult, trebuie sa dovedim foarte clar ca banii vor fi investiti corect si astfel vor aduce profit. Pasii pentru obtinerea finantarii se refera la:

Identificarea investitiei:

. Pentru a putea obtine fonduri nerambursabile trebuie mai intai sa identificati domeniul in care doriti sa investiti.

. Dupa identificarea acestuia, avand o idee de investitie sau dorinta de a realiza un proiect in spatiul rural, potentialul beneficiar se adreseaza la Directiile judetene pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Oficiile Judetene de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit sau la Centrele Regionale de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.
. La aceste institutii potentialul beneficiar va primi materiale informative, date despre eligibilitatea investitiei preconizate, precum si documentatia detaliata despre modul in care trebuie intocmit proiectul.

Pregatirea proiectului:

. Alcatuirea documentatiei necesare obtinerii finantarii nerambursabile.

. Cel mai important aspect este viabilitatea proiectului.

. Solicitantul trebuie sa poata asigura cofinantarea privata.

Depunerea proiectului:

. Odata finalizata intocmirea proiectului, solicitantul va depune proiectul la sediul Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit unde se afla amplasata investitia. Aici va fi verificat, in fata solicitantului, daca este conform din punct de vedere al documentelor.

. Ultimul pas il constituie evaluarea viabilitatii economico-financiare a proiectului.
. In urma acestei evaluari beneficiarul va fi informat daca proiectul este sau nu eligibil.

In momentul de fata se cunoaste nivelul fondurilor destinate pachetului financiar 2007-2013 pentru Romania, de circa 29 miliarde euro, din care pentru fondurile structurale si cele de coeziune revine un nivel de aproximativ 60%.

Principiul solidaritatii in Uniunea Europeana are continut, iar dovada de netagaduit pentru Romania este finantarea cu peste 8 miliarde euro in perioada 2007-2013 pe componenta dezvoltare rurala.

Tabel:

Fondurile europene alocate tarilor noi membre UE conform programarii financiare 2007-2013

(Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare rurala)

Miliarde euro

Sursa: https://ec.europa.eu/comm/europeaid/qsm/project_en.htm

Conform tabelului, FEADR reprezinta o oportunitate de finantare pentru spatiul rural romanesc, in valoare de aproximativ 8,02 miliarde de euro, incepand cu 2007 si pana in 2013.

Tabel :

Fonduri Structurale si de Coeziune alocate Romaniei, pe Obiective si pe ani, in perioada 2007-2013
- Euro, preturi curente -

Sursa: www.infoeuropa.ro

In tabel sunt prezentate Fondurile Structurale si de Coeziune alocate Romaniei, pe Obiective si pe ani, in perioada 2007-2013.

Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei este de 19,66 miliarde Euro, din care 12,66 miliarde Euro reprezinta Fonduri Structurale in cadrul Obiectivului 'Convergenta', 6,55 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,45 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului 'Cooperare Teritoriala Europeana'. La aceste sume alocate din bugetul UE se adauga si partea de cofinantare nationala (de 3,1 miliarde euro).

Toate instrumentele structurale sunt destinate finantarii proiectelor de dezvoltare, similare celor de pre-aderare, precum PHARE, ISPA si SAPARD. Fata de cele din urma, fondurile structurale si cele de coeziune prezinta anumite particularitati, cum ar fi: alocarea acestor fonduri are la baza programele multianuale (7 ani); managementul fondurilor este unul de tip descentralizat (national); respecta principiul aditionalitatii si opereaza pe principiul rambursarii; respecta regula n+2/n+3, iar principiul parteneriatului detine un rol important in cadrul alocarii acestor fonduri structurale si de coeziune.

In anul 2007, Romania a contractat 95% din Fondurile Phare iar, pentru programul SAPARD a depasit previziunile Comisiei Europene solicitand suplimentarea sumelor alocate din bugetul Uniunii Europene.

Romania ar trebui sa absoarba in 2008 intre 2,5 miliarde euro si 3 miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene, adica dublul sumei absorbite in 2007.

Dificultatile in absorbtia banilor deriva in principal din capacitatea firmelor de a prezenta oferte conforme si a autoritatilor publice locale de a pregati proiecte.

Firmele care incearca sa obtina finantari europene trebuie sa aiba cel putin un an de la infiintare, unele dintre programe solicitand chiar o existenta de doi ani. In plus, isi vor putea sustine dezvoltarea de din fonduri post-aderare doar companiile care au obtinut venit din activitate in anul anterior depunerii proiectului. Cei care nu si-au platit impozitele, taxele si contributiile de asigurari sociale la bugetul de stat nu vor fi acceptate. La fel si intreprinderile care au restante in returnarea creditelor, la data depunerii cererii de finantare, sau cele aflate in stare de insolventa, faliment ori lichidare. Pe langa dovezile care sa ateste indeplinirea acestor conditii, proiectul mai trebuie sa contina studiile de fezabilitate, certificatele de urbanism si autorizatiile de constructie, acolo unde este cazul.