1- Relatiile externe ale UE; 2- Consolidarea capacitatii administrative a UE - factor important pentru promovarea UE pe plan extern; 3 - Relatia intre consolidarea institutionala si capacitatea administratiei publice locale

1- Relatiile externe ale UE

UE nu poate duce o politica economica externa, comuna tuturor celor 27 de tari membre, daca nu se prezinta in fata comunitatii internationale ca o entitate politica unica. Incercarea de constituire a Uniunii Europei Occidentale (UEO) din 1954, urmata de cele citeva luni de existenta, in acelasi an, a Comunitatii Europene de Aparare (infirmata de votul negativ primit in Adunarea Nationala a Frantei) au demonstrat viabilitatea ideii.

 In anul 1970 s-a ajuns la crearea Cooperarii Politice Europene (CPE) , al carei principal mecanism de schimb de informatii, consultare si cooperare a actionat pana la infiintarea UE (1992/1993). Cu toate ca CPE a functionat peste 20 de ani, rezultatele lui au fost modeste. Politica externa comuna a UE devine cu adevarat o preocupare pentru toate statele comunitare odata cu adoptarea in 1992 a Tratatului de la Maastricht. In acest act fondator al UE, Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC), pe langa componenta comunitara si cooperarea in justitie si afaceri interne (redenumita in Tratatul de la Amsterdam din 1997, cooperare judiciara si pilitieneasca in materie penala), reprezinta unul din cei trei  piloni  ai arhitecturii UE.

Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht (1993), UE, desi nu dispune inca de personalitate juridica, poate actiona pe arena internationala ca actor independent si este in masura sa-si exprime pozitia in privinta conflictelor armate, a drepturilor omului si a oricarui alt subiect al principiilor fundamentale si valorilor comune ce formeaza baza UE si pe care aceasta se angajeaza a le respecta.

Prima revizuire a Tratatului de la Maastricht, realizata prin Tratatul de la Amsterdam, a insemnat nu doar o confirmare a acestei politici pentru statele membre, ci si instituirea unor instrumente de natura a consolida acest mecanism in interiorul Uniunii. Reuniunile pur interguvernamentale, de pilda, au fost inlocuite treptat de reuniuni coordonate de Secretariatul General al Consiliului de Ministri, al carui reprezentant este si Inalt Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna (functie prevazuta tot de Tratatul de la Amsterdam). Impreuna cu presedintia Consiliului si comisarul pentru afaceri externe, Inaltul Reprezentant pentru PESC (in prezent, Javier Solana) reprezinta UE la nivel diplomatic pe scena internationala. Nu in ultimul rand, spre deosebire de CPE, procesul de decizie in PESC este incredintat Consiliului Afacerilor Generale si nu unor reuniuni separate ale ministrilor de externe ai statelor membre.

Relatiile externe ale Comunitatilor si, ulterior, ale UE nu se reduc insa la reprezentarea pe plan extern a interesului politic comun al statelor membre. Inca de la fondarea CECO, au existat relatii ale organizatiei cu alte state decat cele membre si cu alte organizatii internationale.

La inceput, acestea s-au limitat la acorduri formale bilaterale sau regionale de cooperare si comert. Ulterior, comunitatea si-a creat o politica comerciala comuna, care in prezent se desfasoara la doua niveluri : in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), contribuind la reglementarea sistemului comercial global si negocieri proprii bilaterale, cu state sau grupari regionale de state In cazul ratificarii Tratatului Constitutional (in forma actuala sau modificata - n.n.), UE va dobandi statutul de personalitate juridica si va beneficia de o noua institutie - Ministerul Afacerilor Externe al Uniunii - Politica Externa si de Securitate Comuna va fi reformata ca Actiune Externa Comuna, ce va include si o dimensiune de aparare. Cea mai semnificativa inovatie adusa de acest tratat este infiintarea unui Minister al Agacerilor Externe, ce va prelua atat atributiile actualului Inalt Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna, cat si pe cele ale comisarului insarcinat cu afaceri externe. Ministrul urmeaza a fi membru si vicepresedinte al Comisiei si va prezida Consiliul de Relatii Externe (actualul Consiliu de Afaceri Generale si Relatii Externe - CAERC).

2- Consolidarea capacitatii administrative a UE - factor important pentru promovarea UE pe plan extern

3 - Relatia intre consolidarea institutionala si capacitatea administratiei publice locale

Cele trei criterii principale pentru accederea la structurile Uniunii Europene (UE) sunt criteriul politic, economic si administrativ. Reforma administratiei publice romanesti este una dintre principalele probleme pe care le are de rezolvat Romania in vederea aderarii la UE. Slabiciunea administratiei publice romanesti reprezinta un motiv de ingrijorare nu numai din punct de vedere al modului de aplicare al acquis-ului, ci si din punct de vedere al modului de administrare a fondurilor structurale din momentul in care Romania va deveni membru al UE .

Consolidarea institutionala (CI) este un proces complex de intarire, adaptare la schimbari si diversificare a institutiilor prin intermediul carora este dirijat un proces (economic, social, politic sau cultural etc). CI este un proces esential pentru construirea unei Europe extinse si pentru a aduce mai aproape Europa si fiecare tara membra, de cetatenii sai.

Capacitatea administratiei publice (CAP) cuprinde totalitatea sistemelor prin intermediul carora este realizata consolidarea intitutionala si celelalte transformari necesare la nivel central sau local.

Intre consolidarea institutionala (CI) si capacitatea administratiei publice (CAP) apreciem ca exista o relatie de interconditionare reciproca, permanenta si cu influente hotaratoare asupra evolutiei celor doua entitati mentionate. Principiile pe baza carora se realizeaza relatia CI-CAP aprciem ca sunt urmatoarele:

Principiul infratirii institutionale, asa-numitul "twinning", reprezinta principalul mijloc de intarire a capacitatii administrative; pe baza lui, functionari publici straini, inalt calificati vin sa lucreze in Romania, pe o durata pana la doi ani, cu colegii lor romani pentru a-i ajuta sa gaseasca cele mai bune solutii de CI si sporire a CAP.

Scopul infratirii institutionale este intarirea CAP din tara noastra de a aplica acquis-ul comunitar. La momentul aderarii Romania trebuie sa indeplineasca toate obligatiile legate de implementarea acquis-ului. Aceasta presupune existenta unei CAP puternice, a unei administratii publice moderne si eficiente, atat la nivel central cat si local, modernizarea administratiei exitente si, uneori, crearea de noi mecanisme si institutii pentru a face fata unor atributii foarte specifice . De exemplu, infratirea institutionala a dus la imbunatatirea tehnicilor de colectare a taxelor, atat la nivel local, cat si national si a spijnit reforma sistemului penitenciar si de probatiune, precum si profesionalizarea serviciilor de politie ale tarii.

Recent a fost introdusa infratirea institutionala pe termen scurt, pentru interventii punctuale si gasirea de solutii la problemele institutionale si administrative; activitatea desfasurata a condus la construirea unor retele de comunicare, la adoptarea unor atitudini si comportamente noi.

Principiul subsidiaritatii vizeaza sa asigure luarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetatean si verifica in mod constant daca actiunea intreprinsa la nivel comunitar este justificata prin raportare la posibilitatile pe care le ofera nivelul national, regional sau local. Conform acestui principiu, Uniunea nu actioneaza, cu exceptia domeniilor care tin de competenta sa exclusiva - decat atunci cand actiunea sa este mai eficienta decat cea intreprinsa la nivel national, regional sau local. Acest principiu este strans legat de cel al proportionalitatii si al necesitatii, care presupun ca actiunea Uniunii nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele Tratatelor.

Consiliul European de la Edinburgh din decembrie 1992 a definit elementele fundamentale ale notiunii de subsidiaritate si liniile directoare de interpretare a art.5 care consacra subsidiaritatea in Tratatul UE. Comisia Europeana redacteaza anual un raport - 'Spre o mai buna legiferare' - destinat Consiliului European si Parlamentului si care este consacrat, in principal, aplicarii principiului subsidiaritatii.

Subsidiaritatea reprezinta interventia, in ultima instanta a UE, in urma epuizarii posibilitatilor de interventie ale statului respectiv aflat in dificultate. Modul de interventie al UE se realizeaza in aceste cazuri respectand interesul comun, chiar daca acest gest poate genera lezarea unor interese interne. Ceea ce prevaleaza in aceasta situatie este salvgardarea constructiei comunitare.

Principiul finantarii prin programe

In Romania, sprijinul financiar pentru CI si reforma CAP din partea UE este din 1992 si pana in prezent de aprox 32 milioane euro. Pentru intarirea CI, de-a lungul tranzitiei, din seria de programe aprobate si finantate de UE, dar si de alti finantatori, citam:

ASISTENTA TEHNICA PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI ISPA TARGU MURES - 2003: finantat de ISPA; proiect castigat de Mott MacDonald (UK) in parteneriat cu Centrul pentru Implementarea Managementului Performant (CIMP) si Severn Trent (UK); obiectiv: asistenta tehnica pentru reforma institutionala la AQUASERV Tg. Mures;

SUSTINEREA MUNICIPALITATILOR IN PROCESUL DE DECIZIE PRIVIND IMPLICAREA SECTORULUI PRIVAT IN ASIGURAREA SERVICIILOR PUBLICE - 2001: finantat de DFID - UK; proiect castigat de Mott MacDonald (UK) in parteneriat cu CIMP; obiectiv: asistenta tehnica pentru sustinerea municipalitatilor in implicarea sectorului privat in serviciile publice;

PROGRAMUL DE REFORMA A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE 2000: finantat de PHARE; proiect castigat de CIMP; obiectiv: program de instruire pentru 200 de functionari publici locali cu privire la Managementul Proiectelor si Dezvoltare Locala;

SUPORT MANAGERIAL PENTRU PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR MUNICIPALE (MUDP II) 2000: finantat de PHARE; proiect castigat de Mott MacDonald (UK) in parteneriat cu KPMG si CIMP; obiectiv: asistenta tehnica pentru dezvoltarea CI a Ministerului Lucrarilor Publice;

PROGRAMUL DE REFORMA A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE 1998-1999: finantat de Fundatia pentru o Societate Deschisa (SOROS); proiect castigat de CIMP; a fost un program de instruire pentru Administratia Publica Locala - Sector 3, Sector 5, Sector 6 si Consiliul General Bucuresti;

PROGRAM DE INSTRUIRE PENTRU 330 FUNCTIONARI PUBLICI LOCALI DIN 7 JUDETE DIN ROMANIA: proiect castigat de CIMP; obiectiv: instruirea functionarilor publici locali;

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE - PROGRES 1999-2000: finantat de Phare; proiect castigat de CIMP; obiectiv: program de instruire pentru specialisti in resurse umane din companii romanesti;

SUPORT MANAGERIAL PENTRU UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI/PMU - REGIA AUTONOMA A APELOR VALEA JIULUI 1997-1999: finantat de PHARE; proiect castigat de Mott MacDonald (UK); CIMP subcontractor; obiectiv: asistenta tehnica in compilarea rapoartelor financiare in concordanta cu regulamentele Comisiei Europene;

PROGRAMUL DE REFORMA A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE - 1998: finantat de PHARE; proiect castigat de PLS Consult (Danemarca), British Council si Irish Institute for Public Administration in co-operare cu CIMP; obiectiv: reforma administratiei publice centrale in Romania (ministere si guvern), ca parte a procesului de aderare la UE; obiectiv: instruire pentru managerii din Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Cercetarii si Dezvoltarii, Ministerul Educatiei;

DEZVOLTAREA UTILITATILOR MUNICIPALE (MUDP I) 1996-1997: proiect castigat de HASKONING (Olanda), Mott MacDonald (UK), GKW (Olanda), in cooperare cu CIMP; obiectiv: restructurarea utilitatilor ('Regii Autonome') in 10 orase mari din Romania;

PROGRAM DE INSTRUIRE PENTRU PERSONALUL AGENTIEI ROMANE DE DEZVOLTARE - 1997: finantat de PHARE, castigat de CIMP, subcontractat de Scottish Development Overseas; obiectiv: instruire in managementul proiectelor, stabilirea nevoilor de instruire in cadrul organizatiei, crearea unor abilitati de afaceri;

ACTIUNI DE SUSTINERE PENTRU CENTRELE DE CONSULTANTA IN AFACERI SI DEZVOLTARE REGIONALA 1995-1996: finantat de PHARE si castigat de CIMP, subcontractat de Crown Agents din UK; obiectiv: analiza nevoilor de instruire si livrarea instruirii pentru personalul centrelor de consultanta in afaceri;

INFIINTAREA CENTRULUI PENTRU DEZVOLTARE MANAGERIALA CLUJ 1995: finantat de Fondul Know-How UK; castigat de CIMP si subcontractat de Fondul Know How pentru selectia consultantilor si asistenta pentru infiintare;

ORIENTAREA DE PIATA SI ACTIVITATEA DE MARKETING 1996: finantat de  PHARE; activitati contractate de CIMP; beneficiar: RULMENTUL SA-Barlad; obiectiv: organizarea departamentului de marketing, selectia de personal, planul de marketing;

PROGRAM DE LEADERSHIP SI DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE 1995-1996: finantat de PHARE; contract castigat de CIMP in parteneriat cu Bossard Consultants (Franta), Irish Management Institute, HEC School of Management (UK), Manchester Business School (UK), Stockholm School of Economics (Sweden); beneficiari: 60 companii romanesti; obiectiv: imbunatatirea managementului si performantei companiilor printr-o abordare complexa, constand in servicii de instruire si consultanta;

PROIECTE DE RESTRUCTURARE REGIONALA 1995-1996: finantat de PHARE; CIMP a fost subcontractat de Consorzio Progetto Lazio din Italia; beneficiari: CORVIN S.A. Hunedoara , 'Miss Alicia' S.R.L. Deva , MARALACT S.A. Baia Mare , SIGMOB S.A. Baia Mare , MECANICA S.A. Baia Mare; obiectiv: cercetare de piata, proiectarea strategiei de marketing, diagnoza companiei:

PROGRAM DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA ORIENTATA CATRE REZOLVAREA PROBLEMELOR 1995: finantat de PHARE; proiect castigat de CIMP in parteneriat cu Policy Services din UK; beneficiar: DERO S.A Ploiesti; obiectiv: elaborarea unui plan de marketing cu accent pe promovare si distributie, transfer de know-how catre organizatiile romanesti de consultanta;

ACTIUNI DE SUSTINERE PENTRU CENTRELE DE CONSULTANTA IN AFACERI SI DEZVLTARE REGIONALA 1995: finantat de PHARE; adjudecat de CIMP si subcontractat de Crown Agents din UK;

RESTRUCTURAREA INTREPRINDERII SI DEZVOLTAREA SECTORULUI PRIVAT (COMPONENTA DE INSTRUIRE IN MANAGEMENT) - PROGRAM DE MARKETING INDUSTRIAL 1995-1996: finantat de  PHARE; proiect castigat de CIMP in parteneriat cu Alta Consult S.R.L. din Romania, 'Avantage et Difference' din Franta, Institute of Management Coaching din Danemarca; obiectiv: dezvoltarea abilitatilor de management a peste 200 de manageri romani prin livrarea cursurilor de marketing, transfer de know-how catre organizatiile romanesti;

RESTRUCTURAREA INTREPRINDERII SI DEZVOLTAREA SECTORULUI PRIVAT (COMPONENTA DE INSTRUIRE IN MANAGEMENT) - PROGRAM DE MANAGEMENTUL CALITATII 1995-1996: finantat de PHARE; proiect castigat de CIMP, in parteneriat cu Quasaro S.R.L. din Romania si Crown Agents din UK; obiectiv: dezvoltarea abilitatilor de management a peste 200 de manageri romani prin livrarea cursurilor de managementul calitatii, transfer de know-how catre organizatiile romanesti;

RESTRUCTURAREA INTREPRINDERII SI DEZVOLTAREA SECTORULUI PRIVAT (COMPONENTA DE INSTRUIRE IN MANAGEMENT)- PROGRAM DE MANAGEMENTUL Resurselor Umane 1995-1996: finantat de PHARE; proiect castigat de un consortiu format din Atlas Consel (Romania), CDM Cluj (Romania) si Crown Agents (UK), care a  subcontractat CIMP; obiectiv: dezvoltarea abilitatilor de management a peste 200 de manageri romani prin livrarea cursurilor de managementul resurselor umane, transfer de know-how catre organizatiile romanesti;

INSTRUIRE IN MANAGEMENT 1995: finantat de Fondul Know-How; proiect adjudecat tot de CIMP si contractat cue British Council; obiectiv: dezvoltarea abilitatilor de management ale managerilor romani.

Intr-o lucrarea interna (nr. 5780/14.08.2004)[4] a Compartimentului de Integrare Europeana din cadrul Consiliul Judetean Iasi, realizata de Sanda Beatrice Bitere se precizeaza urmatoarele: Factorul determinant in ceea ce priveste eficienta serviciilor din administratia publica il constituie potentialul uman, sustinut de resursele financiare si materiale disponibile pentru acest domeniu de activitate. Practic, implementarea strategiei de reforma a administratiei publice impune formarea compententelor necesare obtinerii performantei solicitate functionarului public de la toate nivelele. Construirea de capacitati institutionale, conceputa din perspectiva pregatirii pentru aderarea la Uniunea Europeana, incumba transferul de competente la nivelul autoritatilor locale, care vor trebui sa raspunda unui numar mare de noi sarcini. Prin urmare, dezvoltarea unei administratii functionale, capabila sa creeze conditii-cadru favorabile pentru dezvoltarea economiei de piata, este strans conditionata de formarea profesionala, pe baza identificarii necesitatilor de instruire, pregatire si perfectionare a functionarilor publici (conform Strategiei Managementului Functiei Publice si a Functionarilor Publici, 2003).

Organizatia germana InWent-Perfectionare si Dezvoltare Internationala Bonn reprezinta rezultatul celei mai largi initiative a statutului german, a landurilor si a agentilor economici din Germania pentru a promova pregatirea si colaborarea internationala, avand ca obiective perfectionarea specialistilor din administratia germana si a tarilor in curs de dezvoltare, precum si organizarea de intalniri si schimburi de experienta in domeniile economic si administratie publica. Principalul finantator al organizatiei este Ministerul Federal pentru Cooperare Economica si Dezvoltare din Germania, unele programe fiind sustinute financiar de alte ministere federale, de administratia landurilor sau de Uniunea Europeana.

InWent s-a format din fuziunea in anul 2002 dintre Fundatia Germana pentru Dezvoltare Internationala (DSE) si societatea Carl Duisberg (CDG), DSE organizand in Romania, cu incepere din anul 1999, actiuni de perfectionare pentru specialisti si cadre de conducere din administratia publica locala, destinate sa sprijine procesul de descentralizare si de reforma. Colaborarea cu autoritatile publice locale include realizarea de activitati de instruire in judetele-tinta din Romania (Iasi, Botosani, Tulcea, Vaslui, Neamt, Sibiu etc.), dar si delegatii de studii si schimburi de experienta in Germania. Rolul organizatiei germane este mutiplu, incluzand sprijin financiar, organizatoric si consultanta (prin intermediul expertilor invitati in calitate de lectori).

Consiliul Judetean Iasi colaboreaza cu DSE (actualul InWent) in vederea perfectionarii personalului, cu incepere din anul 2000, reprezentantii administratiei locale iesene participand la actiunile de instruire desfasurate la Iasi, in alte judete si in Germania. In calitate de coordonator regional InWent, sprijina activitatea in retea in vederea indentificarii nevoilor de instruire ale administratiei publice locale si co-organizarii diferitelor tipuri de actiuni de formare-perfectionare (workshop-uri, seminarii, simpozioane, vizite de studii) cu lectori germani, dedicate nivelului local.

Dl. Hans Herdlischka, consilier de preaderare in cadrul proiectului de instruire cu tema "Managementul proiectelor", realizat prin infratire institutionala (twinning) si-a exprimat opinia ca la nivelul institutiilor din Romania se elaboreaza un numar mare de documente, dar multe nu au un rezultat concret. Totodata, este ingrijorator faptul ca Internetul este principala sursa de informare, in detrimentul altor surse (inclusiv seminarii, cursuri etc.). In perspectiva aderarii Romaniei la UE si a implementarii aquis-ului comunitar, ar trebui sa se acorde o importanta mai mare calificarii si instruirii, exigentele la nivelul UE fiind foarte mari.

Marea problema a procesului de aderare a Romaniei la UE a reprezentat-o dupa indeplinirea criteriilor politic si economic de aderare, slaba capacitate administrativa a tarii noastre, generata de slaba coerenta si functionalitate a institutiilor romanesti. Rezultatele de pana acum plaseaza tara noastra in urma celorlalte state nou aderate la UE..

Desi toata lumea vorbeste despre aceasta, CAP se pierde in discursul public, intre limbajul de lemn si interesele politice', rezultand dupa aprecierile expertilor ca doar 16% din sectorul public romanesc intelege si poate aplica o politica europeana.

In privinta absorbtiei fondurilor UE, s-a putut observa, de-a lungul anilor, ca tara noastra nu poate cheltui toti banii comunitari alocati, deoarce acestia se pierd in blocaje administrative. Au continuat sa se inregistreze progrese in ceea ce priveste crearea de noi structuri institutionale impuse de acquis, desi rezultatele obtinute de aceste intitutii raman neconcludente, fiindca nu au fost cuantificate si evaluate. Printre "punctele slabe", prezentate in Raportul de tara pentru Romania pe anul 2003, Comisia Europeana semnaleaza si insuficienta capacitate administrativa.

Institutul National de Administratie a participat sau deruleaza in prezent urmatoarele programe de formare continua:

TINERII SI DECIZIA LA DIFERITE NIVELE: obiectiv: definirea unei strategii integrate pentru incurajarea participarii tinerilor la decizia publica, atat prin structurile asociative de tineret, cat si prin deschiderea catre tineri a instantelor de decizie publica; perioada de implementare: 2002-2005; parteneri: ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE (ASE); Asociatia Studentilor Economisti din Romania (ASER); Institutul de Cercetare pentru Calitatea Vietii (ICCV) al Academiei Romane; etape/activitati/perioade de realizare:

E1: Documentare / noiembrie-decembrie 2002 - realizat Studiul privind structurile de tineret existente la nivel local;

E2: Analiza si interpretarea datelor obtinute prin documentare. Analiza cerintelor functionale pentru realizarea portalului/ianuarie-februarie 2003 - realizat Analiza de eficacitate. Atitudinea functionarilor publici fata de aceste structuri;

E3: Sondaj de opinie national si studii de caz pe patru comunitati locale. Proiectarea portalului/aprilie-iulie 2003; realizat: elaborarea metodologiei si instrumentelor de lucru pentru sondaj; analiza si interpretare rezultate sondaj;

E4: Elaborarea strategiei /august-decembrie 2003 - realizat: fixarea obiectivelor; elaborarea scenariilor; dimensionarea resurselor; estimarea efectelor; stabilirea strategiilor operationale; formularea politicilor de actiune;

E5: Pregatirea implementarii pilot /ianuarie-aprilie 2004 -realizat: elaborarea de ghiduri, metodologii, planuri de implementare; elaborare curricula pentru programe;

E6: Implementarea pilot /mai -decembrie 2004 - in curs de realizare: derularea a 3 programe pilot pentru un numar de 75 de persoane , astfel: 2 cursuri derulate in cadrul INA; 1 curs derulat de catre Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala Cluj-Napoca; realizarea unui workshop la care sa participe functionari publici de decizie din administratia centrala si locala , tineri din organizatii non-guvernamentale si din structurile administrative. Scopul final al workshop-urilor: diseminare, lobby, consultanta;

E7: Evaluare post-implementare si diseminarea rezultatelor proiectului in perioada ianuarie-martie 2005; se va realiza: analiza eficacitatii actiunilor prin desfasurarea unui nou sondaj de opinie, on-line, cu ajutorul portalului programului-toti partenerii; inaintarea strategiei Ministerului Tineretului si Sportului si diseminarea rezultatelor - participa toti partenerii;

REZULTATE ASTEPTATE: realizarea unei baze de date cu articole de presa care cuprind reflectarea valorilor si atitudinilor tinerilor in ceea ce priveste participarea la decizii; realizarea unei baze de date privind formele de implicare civica a organizatiilor de tineret nationale si internationale; constituirea bazei de documente normative privind cadrul juridic comunitar referitor la implicarea in adoptarea deciziilor la nivel local; efectuarea unui studiu comparativ (pe regiuni) a valorilor si atitudinilor tinerilor reflectate in presa scrisa, referitor la participarea la adoptarea deciziilor; realizarea unui studiu privind formele de implicare civica a tinerilor; realizarea studiului privind analiza eficacitatii functionarii structurilor de tineret existente la nivel local/central; realizarea portalului; intocmirea chestionarului si publicarea concluziilor referitoare la opiniile tinerilor despre implicarea in adoptarea deciziilor; elaborarea si implementarea strategiei privind incurajarea participarii tinerilor la adoptarea deciziei publice; elaborarea curriculei si a materialelor pentru programele de pregatire a personalului din administratia publica pe probleme de participare a tinerilor la decizii; organizarea programelor; asigurarea de consultanta on line (prin intermediul portalului) pentru tineri, in ceea ce priveste formele de asociere si parteneriatele cu institutiile administratiei publice; .organizarea unui workshop pe tema implicarii civice a tinerilor; realizarea unei anchete de opinie prin intermediul portalului, in scopul analizei performantelor obtinute prin compararea cu performantele preconizate; organizarea unei conferinte in scopul diseminarii strategiei; elaborarea rapoartelor de etapa si finale; revizuirea planurilor;

IMPACTUL ECONOMIC SI SOCIAL:   contributii la dezvoltarea unei administratii publice moderne, eficiente, care sa corespunda principiilor comunitare si care sa poata asigura dezvoltarea durabila in urmatoarele directii: diversitatea, calitatea si eficienta serviciilor publice oferite cetatenilor; profesionalismul corpului functionarilor publici pentru asigurarea flexibilitatii si imbunatatirii relatiilor dintre administratie si cetateni; fiabilitatea structurilor institutionale din administratia publica, astfel incat acestea sa asigure o guvernare eficienta. Propunerile de creare a unor noi forme de asociere a tinerilor vor contribui la dezvoltarea unui sistem legislativ si institutional coerent, compatibil cu cel al tarilor din Uniunea Europeana, posibil de realizat prin armonizarea legislatiei romane cu acquis-ul comunitar.  

Organizarea unui seminar cu titlul 'Management of change in public administration in the context of EU integration' (noiembrie 2003), sustinut de expertii EIPA. Principii : complementaritate, interactivitate, impact.

Conferinta a permis atat transferul de cunostinte si dialogul intre experti si participanti, cat si schimbul de idei si experienta pe teme concrete legate de procesul de integrare, prin dezbateri la care au participat principalii actori implicati in problematica tratata (functionari publici, personal din administratia publica centrala si locala, persoane alese sau numite in functii de demnitate publica, alte categorii de persoane interesate).

CREAREA CAPACITATII OPERATIONALE PENTRU O ADMINISTRATIE DESCENTRALIZATA IN ROMANIA (BOCD) a fost aprobat de Programul de Transformare Sociala pentru Europa Centrala si de Est (MATRA) al Guvernului Olandei si este reprezentat de contractorul acestuia ISH Rotterdam. Proiectul BOCD este sustinut financiar de Programul MATRA, al Ministerului de Externe Olandez.

Proiectul BOCD a fost initiat la cererea Ministerului Administratiei si Internelor, Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice (UCRAP), care doreste consolidarea capacitatii operationale a membrilor UCRAP si a Grupurilor pentru Modernizarea Administratiei Publice la nivel de ministere si judete (GMAP) in domeniul descentralizarii. Guvernul olandez a fost de acord sa finanteze acest proiect ce intentioneaza sa consolideze GMAP, coordonat de UCRAP, pentru a sprijini in mod eficient autoritatile locale in procesul de descentralizare, in special pentru serviciile descentralizate de alimentare cu apa, locuinte sociale si servicii de asistenta sociala (somaj);

Rezultatele asteptate: UCRAP si GMAP au capacitatea de a sprijini Federatia Autoritatilor Locale din Romania (FALR), Institutul National de Administratie (INA) si administratia publica locala in procesul de descentralizare a unor servicii publice. Un grup de 22 de persoane, in cadrul autoritatilor romane, urmeaza sa fie formate pentru dezvoltarea unui plan de implementare a strategiilor si introducerea sistemului de masurare a performantelor pentru anumite servicii descentralizate. Instruirea se va realiza la sediul ISH Rotterdam, Olanda si consta in utilizarea experientei internationale existente in elaborarea Strategiilor de crestere a capacitatii administratiilor locale prin introducerea indicatorilor de masurare a performantelor pentru unele servicii (alimentare cu apa, servicii de asistenta sociala - somaj si locuinte sociale).

Se vor avea in vedere atat instrumentele existente in Romania, pentru sistemele de control al calitatii si imbunatatirea calitatii unor servicii publice, dar si cele existente in Olanda.

INA va organiza si conduce instruirea altor angajati ai echipei UCRAP si ai GMAP pe baza invatamantului la distanta (e-learning), pentru ca, ulterior, sa aiba capacitatea de a forma alti formatori din cadrul administratiei publice locale.

Trei orase pilot din Romania, selectate in acest sens, isi vor determina nivelul propriilor performante pentru serviciile sociale - somaj, alimentare cu apa si locuinte sociale - si vor planifica si implementa masuri de imbunatatire a acestora. Legaturi institutionale sunt create intre UCRAP, FALR, GMAP si consiliile judetene si municipale, pentru sprijin permanent si schimb de informatii.

Propunerile cuprinzand indicatorii de masurare a performantelor serviciilor publice mentionate si strategiile trebuie dezbatute la nivel local. Stabilirea indicatorilor de performanta, pentru serviciile sociale mentionate, se va realiza prin dezbatere publica a analizelor privind cadrul institutional local si gradul de satisfacere a utilizatorilor acestor servicii. Aceasta abordare participativa va contribui la imbunatatirea serviciilor publice oferite si a formelor de comunicare/relatii de cooperare intre utilizatorii si furnizorii serviciilor publice propuse in proiect.

UCRAP si GMAP vor implementa strategia pentru serviciile descentralizate din domeniile: alimentare cu apa, servicii de asistenta sociala (somaj) si locuinte sociale, precum si indicatorii de performanta aferenti acestora, cu sprijinul expertilor internationali. Implicarea expertilor va asigura luarea in considerare a experientelor internationale.

Initiativa de a sprijni proiectele-pilot va reveni in intregime UCRAP/GMAP. Proiectul ofera asistenta pentru continua dezvoltare a competentelor dar, in acelasi timp, considera ca preluarea responsabilitatilor ar putea afecta sustenabilitatea proiectului. In finalul proiectului, echipa UCRAP si GMAP va fi asistata pentru extinderea proiectului la nivelul altor 5 judete.

Strategiile de crestere a capacitatii administratiilor locale prin introducerea indicatorilor de performanta pentru unele servicii urmaresc modul de alimentare cu apa, asistenta sociala-somajul si locuintele sociale, iar cursurile la distanta (e-learning) sunt acceptate si cunoscute de actorii-cheie. Sunt asigurate: un sistem de control al calitatii, un plan de implementare si un curs de invatamant la distanta (e-learning).

ADAPTAREA NIVELULUI CENTRAL AL ADMINISTRATIEI PUBLICE DIN ROMANIA LA STRUCTURILE UNIUNII EUROPENE:

Informare asupra proiectului

Din primavara anului 2000, Romania poarta negocieri cu reprezentantii UE in vederea integrarii. Realizand procesul de armonizare si aderare, Romania trebuie sa depuna eforturi pentru a pregati administratia publica in calitatea sa de viitoare tara membra a UE.

Guvernul Federal German, reprezentat de Ministerul Federal al Cooperarii Economice si Dezvoltarii (BMZ), sprijina acest nou proiect al organizatiei InWent gGmbH Bonn, pentru sectorul Promovarea democratiei/Reforme administrative, privind adaptarea nivelului administratiei publice centrale din Romania la structurile UE. Proiectul se deruleaza pe o perioada de trei ani (2004-2006), cu un buget de 700.000 euro.

In cadrul discutiilor purtate de InWent gGmbH si Institutul pentru Politica Europeana Berlin (IEP), cu diferiti parteneri din Bucuresti, s-au specificat nevoile concrete din partea romana, identificandu-se si institutiile partenere relevante. Tinand cont de aceste nevoi specifice, proiectul a fost impartit in patru subprograme:

programul special 'Training pentru negocieri', care a urmarit sa sprijine negocierile de aderare ale Romaniei prin calificarea unor specialisti pentru negociere in domeniile: concurenta, politica mediului, justitie si politica interna.

Grupul tinta pentru trainingul in materie de negocieri cu UE l-au constituit specialistii (membri ai echipei romane de negocieri, grupurile de lucru responsabile pentru diferitele capitole de negocieri, sefii grupurilor si experti din ministere) din institutiile guvernamentale in cauza, implicate direct sau indirect in negocieri. Partenerul roman a fost directia negociatorului sef pentru aderarea Romaniei la UE din cadrul Ministerului Integrarii Europene. Trainingul pentru negocieri a cuprins trei workshop-uri de cate doua zile cu participarea unor experti germani si internationali;

subprogramele 'Perfectionarea de diplomati in afaceri legate de UE'. Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei a identificat urmatoarele nevoi de formare: pregatirea tinerilor diplomati in afaceri legate de UE; pregatirea inaltilor functionari pentru aderare; program de formare axat pe temele specifice PESC (politica externa si de securitate comuna).

Un numar cat mai mare de diplomati romani tineri sa-si insuseasca cunostinte de baza si sa capete o intelegere mai ampla in afaceri legate de UE. Nu este vorba doar de cunostinte de specialitate, ci si de intelegerea procesului de integrare europeana, intr-un cadru in care actioneaza atat elemente multinationale cat si supranationale. Se prevede pregatirea de specialitate a unor functionari cu experienta din cadrul Ministerului Afacerilor Externe cu privire la institutiile si ciclurile politice ale UE in anumite domenii (politica interna si politica in domeniul justitiei, politica economica si Strategia de la Lisabona etc.), oferindu-le posibilitatea de a-si insusi, dincolo de domeniul lor specific de activitate, cunostinte mai profunde privind gama activitatilor si competentelor UE;

subprogramul 'Perfectionarea administratiei publice centrale in afaceri legate de UE', urmareste ca un numar cat mai mare de inalti functionari din administratia publica centrala sa dobandeasca cunostinte de baza in afaceri legate de UE. Inaltii functionari vor aprofunda cunostintele din domenii politice de importanta (piata interna, concurenta, politica monetara, politica structurala si regionala etc.). Subprogramul a inceput in vara anului 2004, terminandu-se in decembrie 2006 si se desfasoara in patru etape.

Grupul tinta il constituie inaltii functionari din administratia publica centrala, indeosebi din directiile de integrare europeana ale ministerelor. Pentru participarea la a doua etapa a programului sunt necesare cunostinte preliminare care pot fi dobandite in cursurile de baza din prima etapa sau in alte programe, cum ar fi cursul "Formare de formatori". In a treia etapa a programului vor fi pregatiti pentru aderarea la UE functionari cu atributii de conducere in domeniul coordonarii politicilor europene. Partenerul roman pentru desfasurarea acestui program este Institutul National de Administratie, acreditat prin lege pentru pregatirea si perfectionarea administratiei publice;

subprogramul 'Formare de formatori', are ca obiectiv dobandirea cunostintelor de baza in afaceri legate de UE pentru lectori autohtoni. Programul se adreseaza in primul rand functionarilor si multiplicatorilor, in vederea insusirii unor competente, cunostinte de specialitate, metode si tehnici de prezentare si predare pentru formatori in afaceri legate de UE, formand pentru viitor nucleul autohton de formatori.

Pe langa instruirea propriu-zisa a formatorilor romani, se va elabora un manual al formatorului care va fi supus unui proces de imbunatatire continua. Va fi adaptat nevoilor specifice ale Romaniei in calitate de candidat avansat pentru aderare la UE. Manualul formatorului si cunostintele practice si teoretice dobandite vor forma baza pentru o activitate independenta pe viitor, in domeniul pregatirii si formarii continue a personalului din administratie si altor multiplicatori, cu privire la UE.

Programul "Formare de formatori" imbina teme teoretice si practice in vederea dobandirii competentelor necesare unui formator. Programul cuprinde sase saptamani de training si un program integrat de studiu cu vizite de 10-14 zile la Berlin si Bruxelles. Un ciclu dureaza in total 18 luni si este compus din trei etape : in prima etapa sunt aprofundate cunostinte de baza privind UE; in a doua etapa se ofera o imagine asupra modului de lucru a unor institutii nationale si europene (Berlin si Bruxelles). Aceasta etapa est insotita de un program de studiu integrat cu vizite, privind practica institutiilor UE; a treia etapa se va concentra asupra imbogatirii si consolidarii cunostintelor dobandite anterior si se va incheia cu un examen. Participantii vor primi manualul formatorului tradus in limba romana.

Pe tot parcursul programului se pune accent pe stimularea participarii active a viitorilor formatori, prin constituirea unor ateliere de lucru si stabilirea unor teme individuale. In a treia etapa, pe baza experientei practice dobandite, participantii vor sustine prelegeri de specialitate si vor conduce seminarii de lucru.

Programul se adreseaza unui grup de 15-20 potentiali formatori romani din diferite institutii, recrutati pe baza unor criterii de selectie stabilite anterior.