ROMANIA, UN AN DE LA ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANA

Eseu

ROMANIA, UN AN DE LA ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANA

Romania beneficiaza astazi din partea Uniunii Europeane de asistenta financiara care sprijina eforturile sale, asistenta acordata pe doua paliere, pe de o parte, prin intermediul instrumentelor financiare PHARE, ISPA si SAPARD, iar pe de alta parte, prin intermediul mai multor programe comunitare. Schimbarile rapide la nivelul cadrului constitutional, precum si modificarea numarului statelor membre odata cu integrarea Romaniei si Bulgariei, au condus la aparitia unei serii de intrebari deosebit de interesante pentru specialistii in domeniu, intrebari de natura mai degraba teoretica, ca de exemplu: care sunt costurile si beneficiile integrarii Romaniei la Uniunea Europeana; daca si cum s-a schimbat ori se va schimba, standardul de viata al romanilor dupa momentul 1 ianuarie 2007; va demonstra Romania ca poate indeplini in viitor conditiile impuse: politice, economice, legislative si administrative; ce oportunitati reale au romanii pe piata muncii europene; dar mai ales cum sunt primiti romanii in Uniunea Europeana; in ce directie se indreapta modificarile produse de procesul aderarii?; cum pot fi cuprinse din punct de vedere analitic si conceptual aceste procese? etc.

In primul rand ne confruntam cu unele institutii complet noi, care nu au nimic de a face nici cu institutii din cadrul statelor nationale si nici cu cele cunoscute de noi din politica internationala, institutiile acestea sunt: Comisia Europeana, Consiliul UE, Parlamentul European, Consiliul Europei, Curtea Europeana de Justitie, Curtea Europeana de Conturi, Banca Centrala Europeana, Banca Europeana de Investitii, si alte institutii. Felul in care aceste institutii coopereaza este, de asemenea, unul fara precedent, ele fiind supuse permanent schimbarilor.

Incercarea de a afla o imagine de perspectiva este una extrem de dificila, desi exista propuneri pentru noua perspectiva financiara.

Propunerea privind noua perspectiva financiara In ziua de 17 decembrie 2005, in cadrul Summit-ului de la Bruxelles, cele 25 de state membre ale UE au adoptat Bugetul Uniunii Europene. Pentru Romania, definitivarea bugetului comunitar a reprezentat o prioritate pentru reducerea decalajelor economice si sociale dintre zonele UE si a celor sarace. Alocatia ce revine acum Romaniei permite realizarea proiectelor in cercetare-dezvoltare, precum si reducerea decalajelor economice, si se cifreaza la 10,8 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2009. Pentru perioada 2007-2013, Romania va trebui sa aiba o capacitate de absorbtie de 4,6 miliarde euro anual. Statele membre s-au angajat politic ca Romania va beneficia de tratament nediscriminatoriu in raport cu cei 10 si vor aplica aceleasi principii si metodologie dupa care a fost elaborat pachetul financiar pentru cei 10 si ca Romania nu va fi tara net contributoare in primul an al aderarii. Din acest motiv, propunerea privind pachetul financiar pentru Romania este limitata la o perioada de 3 ani. Domeniile prioritare sunt agricultura, fondurile structurale si de coeziune si politicile interne.

Pentru agricultura se are in vedere o suma, suma propusa pentru platile directe pentru Romania in cei trei ani este de 881milioane euro. Aceste sume nu necesita cofinantare de la bugetul national. Suma acordata pentru masurile de piata in valoare de 732 milioane euro nu necesita co-finantare. Sumele vor fi acordate incepand cu anul 2007, proportional in fiecare an. Finanteaza masuri cuprinse in Pilonul I al PAC : preturi, restitutii la export, stocare.

In ceea ce priveste fondurile structurale si de coeziune , suma propusa de Comisia Europeana este 5 973 milioane euro. Aceste sume se cofinanteaza de la bugetul national. Esalonarea pe cei trei ani se va face gradual, plecand de la premisa ca, in timp, capacitatea de absorbtie a Romaniei se va imbunatati. Sumele aferente fondurilor structurale se finanteaza de la bugetul UE pana la maxim 75% din valoarea proiectului. Sumele aferente fondurilor de coeziune se finanteaza de la bugetul UE pana la maxim 80% din valoarea proiectului si in cazuri exceptionale pana la 85%.

Pentru Romania ar reveni o suma de 765,8 milioane euro (70% din total Romania - Bulgaria), pentru politici interne existente si constructie institutionala. Politicile existente sunt programele comunitare pentru o multitudine de domenii, cele mai importante fiind: cercetare si dezvoltare tehnologica, retele de transport trans-europene, invatamant, pregatire profesionala, tineret, piata muncii si inovare tehnologica, mediu, cultura, audiovizual. Acestea sunt programe multianuale care se pot intinde pe perioade cuprinse intre 4 si 7ani.

Transformarile sociale profunde devin cu atat mai necesare daca luam in calcul aspectele demografice, mai exact, cresterea mediei de varsta a populatiei pe seama scaderii natalitatii in tari ale uniunii, inclusiv Romania, imputineaza forta de munca si altereaza echilibrul inter-generatii. Fenomenul de imbatranire a populatiei, asa cum este denumit, conduce la restrangerea in timp a potentialului economic si la generarea unui ridicat nivel de dependenta.

Aderarea a adus mai repede decat ne-am fi asteptat o serie de modificari care ne vor afecta direct viata. Atat in tara, cat si in relatia cu SM .

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, produce o serie de efecte pozitive si negative asupra economiei locale. Insa impactul aderarii asupra economiei nu se va simti peste noapte,.
La nivel macroeconomic integrarea europeana ar trebui sa aduca un salt al productiei interne si o crestere economica, in primii 5-7 ani de la aderare, mai ridicata decat in tarile vechi membre ale UE. De asemenea, luand exemplul statelor care au aderat in 2004, se poate aprecia ca dupa aderare preturile, salariile si inflatia pot inregista un puseu, urmand ca ulterior acesti indicatori sa revina la cotele normale. In plus, este posibil sa apara o volatilitate mai mare a cursului de schimb.

Cele mai afectate de aderarea la UE vor fi industria alimentara, a bunurilor de larg consum si retailul, iar cele avantajate vor fi sectoarele cu potential mare de export si care beneficiaza de costuri mici.

Aderarea va aduce pe piata fortei de munca o migratie a personalului catre tari precum Olanda sau Finlanda, unde se inregistreaza un deficit de forta de munca in sfera serviciilor. Impactul semnificativ al migratiei fortei de munca se va face simtit in primele sase luni de la aderare.

Acestea sunt doar o mica parte a consecintelor aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, consecinte vizibile vom avea abia dupa perioada de tranzitie impusa fata de Romania.

Concluzie

A fost Romania pregatita din punct de vedere economic, social, cultural ori politic, sa adere la Uniunea Europeana si cat de europeni ca si identitate se simt romanii astazi ? Sau poate eram noi romanii, europeni de foarte multa vreme!?

BIBLIOGRAFIE

www. mie.ro

www.publicinfo.ro

Site-ul Centrului de Informare al Comisiei Europene in Romania: https://www.infoeuropa.ro/

Serverul Europa al Uniunii Europene, rubrica "Uniunea Europeana pe scurt" ("EU at a glance") https://www.europa.eu.int/abc/history/index_en.htm

Tratatele de aderare la:

rubrica "Publicatii si resurse" a site-ului https://www.infoeuropa.ro/

serverul Europa, rubrica ABC https://europa.eu.int/abc/treaties_en.htm si EUR-Lex

https://europa.eu.int/eurlex/en/search/search_treaties.html

Informatii despre institutiile, fundatiile si agentiile Uniunii Europene de pe site-urile oficiale ale acestora, la adresele:

Parlamentul European https://www.europarl.eu.int/

Consiliul European https://ue.eu.int/en/info/eurocouncil/

Consiliul Uniunii Europene https://ue.eu.int/

Comisia Europeana https://europa.eu.int/comm/

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, Tribunalul de Prima Instanta, https://curia.eu.int/index.htm

Curtea Europeana de Conturi https://www.eca.eu.int/

Comitetul Economic si Social https://www.ces.eu.int/

Comitetul Regiunilor https://www.cor.eu.int

Suport de cursuri de pe site-ul Centrului de Studii Europene al Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi, rubrica Documentare, www.cse.uaic.ro

EU Policy Portal https://www.euractiv.ro/