Romania si integrarea in spatiul Schengen

Romania si integrarea in spatiul Schengen

Romania, care a formulat cererea de aderare la Uniunea Europeana la data de 22 iunie 1995, a inceput efectiv negocierile de aderare urmare unei decizii adoptate in acest sens de catre Statele Membre la reuniunea la nivel inalt de la Helsinki din 12.12.1999. Negocierile s-au deruleat in conformitate cu decizia adoptata de Consiliul Uniunii Europene in 1997 si, in cursul lor, se determina conditiile de integrare in Uniunea Europeana si eventualele aranjamente de tranzitie. Statele Membre reprezinta UE in cadrul negocierilor de aderare; presedintia Consiliului, detinuta prin rotatie, pentru o perioada de 6 luni, enunta pozitiile de negociere agreate de Statele Membre.

Negociatorul Sef, ajutat de o echipa de experti, prezinta pozitia pentru fiecare capitol de negociere. Din ratiuni metodologice, legislatia comunitara, elaborata pe baza tratatelor fondatoare ale Uniunii, a fost divizata in 31 de capitole (cap. 31, continand prevederi generale, se negociaza ultimul), care reprezinta ansamblul de drepturi si obligatii comune ce unesc membrii Uniunii Europene. Documentele de pozitie reprezinta asumarea transpunerii legislatiei comunitare in legislatia nationala, dar un criteriu de o importanta deosebita in inchiderea provizorie a fiecarui capitol il constituie evaluarea capacitatii administrative si institutionale de a aplica legislatia. In momentul in care se ajunge la o pozitie comuna, capitolul respectiv se considera inchis provizoriu. Inchiderea celor 31 de capitole a inseamnt adoptarea acquis-lui comunitar, respectiv indeplinirea unuia din criteriile de aderare. Rezultatele negocierilor sunt incorporate in proiectul tratatului de aderare.

In acest moment, Romania este membra a Uniunii Europene (din 01.01.2007).

CAP. 24 - Justitie si afaceri interne (deschis in sem. I, 2000)

Scopul politicilor comunitare in domeniul justitiei si al afacerilor interne este pastrarea si extinderea zonei de libertate, securitate si justitie.

Politicile comunitare legate de justitie si afaceri interne ating cateva dintre cele mai sensibile aspecte pentru opinia publica. Negocierile nu vizeaza perioade de tranzitie; dar, nici tarile candidate si nici UE nu au formulat solicitari in acest sens. Tarile candidate trebuie sa confirme ca au dotarea necesara pentru a realiza cooperarea in domeniul politienesc si judiciar, protectia datelor si recunoasterea reciproca a sentintelor judiciare, controlul la frontiera, stoparea imigratiei ilegale, a traficului cu droguri si spalarea banilor, crima organizata. Infiintarea unor structuri judiciare si politienesti independente, corecte si eficiente sunt extrem de importante.

Acquis-ul Schengen nu va elimina controalele la granitele interne dintre statele mai vechi si cele mai noi decat dupa un anumit timp de la aderare si dupa o analiza detaliata a nivelului de pregatire al noilor State Membre din punct de vedere legislativ si practic.

Romania accepta in intregime acquis-ul comunitar intrat in vigoare la 31.12.2001 si nu solicita nici o perioada de tranzitie sau derogari pana in momentul aderarii.

CAP. 25 - Uniunea vamala (inchis provizoriu in sem. al II-lea, 2002)

Acquis-ul cuprinde Codul Vamal Comunitar si dispozitiile sale de aplicare, Nomenclatorul Combinat, Tariful Vamal Comun, inclusiv preferintele comerciale, contingentarile si suspendarile tarifare, precum si legislatia conexa, cum ar fi legislatia privind bunurile contrafacute sau piratate, precursorii de droguri si exportul de bunuri culturale, care nu sunt propriu-zis legate de Codul Vamal.

Acquis-ul consta, in principal, dintr-un numar de instrumente care asigura functionarea uniunii vamale, precum si de protectia efectiva si controlul granitelor externe Uniunii Europene.

Negocierile din cadrul acestui capitol se concentreaza asupra crearii capacitatii operationale necesare in administratia vamala si, mai precis:

- reforma si perfectionarea serviciilor vamale;

- instalarea completa si utilizarea aplicatiilor informatice legate de serviciile vamale;

- masuri pentru reducerea timpilor de asteptare la frontiera, garantarea protectiei dreptului de autor si a dreptului de proprietate industriala, combaterea infractiunii economice si a crimei organizate, consolidarea eticii vamale, combaterea fraudei si a coruptiei, precum si dezvoltarea continua si aplicarea unor sisteme eficiente de instruire;

- imbunatatirea coordonarii interne in cadrul administratiei vamale si intre administratiile vamale si alte organe care aplica si controleaza respectarea legislatiei (inclusiv politia si autoritatile judiciare);

- masuri juridice si institutionale care sa asigure colectarea si controlul viitoarelor resurse proprii ale UE, precum si gestionarea corespunzatoare a politicii agricole comune.

Sistemul Integrat Informatic Vamal Roman este compatibil cu Noul Sistem Informatic Comunitar de Urmarire a Tranzitului - NCTS. Romania este parte contractanta la Conventia TIR si Conventia ATA.

In privinta regulilor de origine, legislatia romaneasca este total armonizata. Romania este integrata in sistemul de cumul paneuropean si face parte din OMC si GATT.

Referitor la zonele libere, legislatia vamala a preluat in cea mai mare parte prevederile comunitare - Legea 84/1992 privind regimul zonelor libere, Decizia 177/2003 pentru aprobarea normelor tehnice privind aplicarea uniforma a reglementarilor vamale, evidenta operativa, controlul si supravegherea vamala a marfurilor care se introduc sau se scot din zonele libere si din porturi. La data intrarii in UE zonele libere de pe teritoriul Romaniei vor fi regasite in Anexa 108 a Reglementarii 2454/1993/CEE privind aplicarea Codului Vamal Comunitar.

Referitor la regimul de control al exporturilor cu dubla utilizare, cadrul legislativ este armonizat cu reglementarile din domeniu. Romania face parte din Aranjamentul de la Wassenaar, Grupul Furnizorilor Nucleari si Grupul Australia.

CAP. 26 - Relatii externe. Acquis-ul corespunzator acestui capitol acopera domeniul relatiilor economice si comerciale ale Uniunii Europene cu tarile terte, cooperarii si asistentei. Tarile candidate sunt deja asociate la politica comerciala comunitara prin Acordurile de Asociere, iar cooperarea se desfasoara in cadrul unor foruri internationale.

Romania este membra fondatoare a OMC si aplica de la 1.01.1995 prevederile Acordului de la Marrakech, este membra GATT.

Romania va trebui sa se asigure ca tratatele bilaterale pe care le-a incheiat cu tari terte nu sunt in dezacord cu legislatia comunitara. La data aderarii, Romania a trebuit sa fie pregatita sa participe la activitatile comunitare privind politica dezvoltarii si a ajutorului umanitar.

CAP. 27 - Politica externa si de securitate comuna - PESC (inchis provizoriu in sem. I, 2000)

Politica externa si de securitate comuna a Uniunii Europene nu are instrumente juridice (directive, reglementari). Instrumentele sale sunt actiunile comune, pozitiile comune, declaratiile si concluziile Consiliului European si ale Consiliului Uniunii Europene. Acquis-ul se refera, in cea mai mare parte, la cooperarea interguvernamentala. De asemenea, PESC este pusa in practica prin masuri negative, cel mai adesea limitate in timp.

Astfel, nu este necesara nici o transpunere in ordinea juridica nationala a tarilor candidate. Cu toate acestea, ca State Membre, aceste tari trebuie sa se angajeze in sensul acordarii de sprijin activ si neconditionat pentru aplicarea politicii externe si de securitate comuna, in spiritul loialitatii si al solidaritatii reciproce. Politicile nationale trebuie sa fie in conformitate cu pozitiile comune si sa apere aceste pozitii comune in forurile internationale.

Romania este un participant activ la dialogul politic multilateral din cadrul PESC si nu se prevad dificultati speciale in acest domeniu, structurile necesare participarii la definirea si aplicarea PESC fiind deja initiate.