SISTEME DE COOPERARE INFORMATICE IN SPATIUL SCHENGEN

CONTINUT :

Sistemul de Informare Schengen;

SIRENE;

Sistemul informational de vize (VIS).

1. SISTEMUL DE INFORMARE SCHENGEN

1.1 Introducere

Sistemul de Informatii Schengen este un sistem comun administrat de statele Schengen care permite verificarea de persoane si bunuri. Prin verificarea in SIS, autoritatile competente ale statelor Schengen pot afla in doar cateva secunde informatii despre persoane sau bunuri inregistrate in sistem si care sunt necesare activitatii judiciare sau politienesti, controlului persoanelor la frontierele externe sau pe teritoriul statului precum si la eliberarea de vize sau titluri de sedere.

Definitii:

CAAS - Conventia din 19 iunie 1990 de Aplicare a Acordului de la Schengen din 14 iunie , privind eliminarea graduala a controalelor la frontierele comune, Schengen, 19 iunie 1990

C-SIS - Sistem central de informatii Schengen de la Strasbourg. ( a se vedea SIS)

N-SIS - partea nationala a SIS. (Copia tehnica a C-SIS.)

Partile contractante reprezinta statele semnatare ale CAAS si membre ale spatiului Schengen.

Semnalari - date referitoare la bunuri sau persoane identificate ori identificabile care trebuie supuse unor masuri dispuse de o autoritate competenta, in conditiile legii, in vederea realizarii unui interes public, al respectarii regimului liberei circulatii a persoanelor si bunurilor sau, dupa caz, al asigurarii ordinii si sigurantei publice.

SINS- Sistemului Informatic National de Semnalari - va gestiona bazele de date nationale .

SIRENE - Suplimentary Information Requested at National Entries - parte integranta a Sistemului Informatic Schengen national. Biroul SIRENE constituie punctul de intrare national pentru toate informatiile complementare legate de semnalarile Schengen si este legat de toate celelalte birouri SIRENE printr-un sistem de mesagerie.

SIS - Sistemul de Informare Schengen (Schengen Information System). -sistem automatizat de schimb de informatii, avand ca obiectiv mentinerea nivelului de securitate actual dupa suprimarea controlului sistematic la frontierele interne si raportarea lor la frontierele externe.

SIS este constituit din: functia de suport tehnic situata la Strasbourg (C-SIS); ansamblul partilor nationale (N-SIS); structura care permite punerea in contact a autoritatilor de politie si justitie dintr-o tara cu colegii lor straini (SIRENE).

Fiecare structura (N-SIS si C-SIS) poseda un exemplar identic al bazei de date. Baza C-SIS este baza de referinta a sistemului. C-SIS coordoneaza si controleaza actualizarea in timp real a tuturor bazelor pornind de la cererile de la N-SIS. C-SIS asigura disponibilitatea, integritatea si actualizarea datelor SIS la nivelul copiilor nationale (N-SIS)

SIS II - aceleasi categorii de date ca si cele din SIS 1+

, dar va avea in plus: posibilitatea de interogare direct la sistemul central C-SIS ; legatura intre alertele privind persoanele, obiectele si vehicule (ex. copil rapit +rapitor); stocarea si recuperarea datelor multimedia si biometrice (amprente).

SISNET - reteaua de comunicatii intre C-SIS si N-SIS

VIS (Visa Information System). - Sistemul de Identificare a Vizelor. Sistemul va

stoca cererile de viza ce vor contine date alfanumerice,fotografii digitizate, amprente.

1.2 Istoricul SIS

Studii si dezvoltare

Februarie 1988 : Crearea unui grup de experti din statele membre : Grupul de Lucru Permanent (GLP).

Noiembrie 1988 : Studiu de fezabilitate facut de GLP

Iunie 1990 : Semnarea Conventiei de aplicare.

Iunie 1990 - Iunie 1991 : studiu detaliat. Redactarea unui Caiet de Clauze Tehnice Speciale (CCTP).

Iunie 1991 - Juillet 1992 : Licitatie si alegerea titularului.

Iulie 1992 : Inceperea realizarii activitatilor.

Martie 1995 : Deschiderea sistemului pentru utilizatori.

Evolutia SIS (Versiunea SIS 1+)

Martie : Conectare Danemarca, Suedia, Norvegia, Islanda, Finlanda

Iunie : Migratie catre SISNET

: Conectare Marea Britanie

: Conectare Irlanda

: SIS II si conectarea celor tari candidate

1.3 Obiectivul SIS

Mentinerea nivelului de securitate actual dupa suprimarea controlului sistematic la frontierele interne si raportarea lor la frontierele externe.

Obiective functionale

SIS trebuie sa permita:

identificarea persoanelor si obiectelor semnalate.

cunoasterea motivelor de cautare.

determinarea actiunii prioritare.

asigurarea protectiei personalului insarcinat cu realizarea controlului

Fiecare structura (N-SIS si C-SIS) poseda un exemplar identic al bazei de date.

Baza C-SIS este baza de referinta a sistemului.

C-SIS coordoneaza si controleaza actualizarea in timp real a tuturor bazelor pornind de la cererile de la N-SIS.

Obiective de performanta

C-SIS

Actualizeaza o cerere in toate bazele N-SIS in mai putin de 5 minute.

Capacitate de creare / modificare a unei inregistrari pe secunda.

Timp mediu de reparare inferior unei ore.

N-SIS

Raspunde la cererile utilizatorilor in cateva secunde

Disponibilitate permanenta.

SIRENE

Raspunde la cererile de informatii complementare in mai putin de 24 H.

Disponibilitate permanenta.

1.4 Arhitectura generala a Sistemului Informatic Schengen

Sistemul de Informare Schengen a fost creat in mai 1991 si livrat in februarie 1992 , acesta in conformitate cu art.92 din Codul Frontierelor Schengen este compus dintr-o sectiune nationala a fiecarei Parti Contractante si un serviciu de asistenta tehnica.

S.I.S. permite autoritatilor desemnate de Partile Contractante sa aiba acces la semnalarile cu privire la persoane si obiecte pentru controalele la frontiera si verificarii, precum si pentru alte controale ale politiei si autoritatii vamale in interiorul tarii conform dreptului intern,pecum si, in cazul categoriei de semnalari prevazute la art.96,pentru acordarea vizelor,a permiselor de sedere si pentru supravegherea strainilor in cadrul aplicarii dispozitiilor privind circulatia persoanelor .

Fiecare parte contractanta creeaza si administreaza,in nume propriu si pe riscul sau,sectiunea sa nationala din SIS,al carui fisier de date va fi identic cu fisierele celorlalte sectiuni nationale ale fiecarei parti contractante.Fisierul de date al fiecarei sectiuni nationale va servi la cautarea automata pe teritoriul fiecarei Parti Contractante.Consultarea fisierelor de date din sectiunile nationale nu este posibila.

Fisierele SIS sunt create si administrate in comun de Partile contractante,iar pentru serviciul de asistenta tehnica, cu sediul la Strasbourg, este responsabila Rebublica Franceza.

Serviciul de asistenta tehnica cuprinde un fisier de date care asigura faptul ca fisierele de date ale sectiunilor nationale sut tinute identic,prin transmiterea lor on line a informatiilor.

1.5 Categorii de date din SIS

SIS cuprinde exclusiv categoriile de date care sunt furnizate de fiecare stat membru si care sunt necesare in scopurile prevazute la articolele 95-100 din CAAS

Partea semnalanta verifica daca importanta cazului justifica includerea semnalarii in Sistemul de Informare Schengen.

SIS contine urmatoarele liste de informatii computerizate pentru o perioada de 1-10 ani, cu posibilitati de reinnoire:

persoane urmarite pentru a fi arestate in scopul extradarii (art.95 din AIS);

persoane straine din tari terte care le sunt aplicate restrictia de intrare in tara Schengen sau persoane ce trebuie expulzate (art.96 din AIS);

persoane adulte urmarite si copii disparuti, persoane care trebuie internate in urma unei hotarari ale autoritatii nationale competente si persoane care necesita masuri de securitate (art.97 AIS);

martorii, persoanele citate care trebuie sa apara in procese si persoanele carora trebuie sa li se comunice o hotarare penala sau o cerere de a se prezenta pentru a executa o pedeapsa privata de libertate (art.98 AIS);

persoane sau vehicule care se afla pe listele celor ce trebuie strict controlate (art.99 AIS);

obiecte (vehicule,remorcile, caravanele si piese de schimb furate, deturnate sau ratacite; arme de foc furate, deturnate sau ratacite; bilete de banca, bancnote inregistrate - numarul lor a fost comunicat politiei - ce au fosta sustrase pe diferite cai) date in urmarire pentru a fi confiscate sau care sunt cautate ca probe in diverse procese legale (art.100 AIS).

Cererile pentru introducerea datelor in SIS (de exemplu , despre o persoana data in urmarire) au urmatorul continut: numele si prenumele persoanei, prima litera a celui de-al doilea prenume,eventualele porecle, data si locul nasterii, sexul , nationalitatea, indicatia daca este inarmata sau nu, daca este violenta, motivul semnalarii, conduita ei de care trebuie sa se tina seama.

Accesul la datele introduse in SIS si dreptul de a le cauta le au in exclusivitate urmatoarele organe: politiile, politiile de frontiera, cele care au competente pentru eliberarea vizelor, pentru examinarea cererilor de viza, pentru eliberarea permiselor de sedere si cele pentru regimul strainilor.

1.6 Actorii C-SIS

Directia informatica : Directia de Transmisiuni si Informatica (DTI).

Directia de aplicatie : Directia Centrala de Politie Judiciara (DCPJ).

Exploatare : Centrul Informatic Interdepartemental de la Strasbourg (CII).

Coordonare internationala: Grup de Lucru Permanent (GTP) si Comitet de Orientare SIS.

1.7 Accesul la datele introduse in Sistemul de Informare Schengen

Conform CAAS, accesul la datele introduse in Sistemul de Informare Schengen precum si dreptul de a le cauta in mod direct sunt rezervate exclusiv autoritatilor care sunt competente pentru:

a) efectuarea controalelor la frontiera;

b) efectuarea celorlalte controale de politie si vamale realizate in interiorul tarii precum si coordonarea acestor controale.

In plus, accesul la datele introduse conform articolului 96, precum si dreptul de a le cauta in mod direct pot fi exercitate de autoritatile competente pentru eliberarea vizelor, de structurile centrale competente pentru examinarea cererilor de viza si de structurile competente pentru eliberarea permiselor de sedere si in materia regimului strainilor in cadrul aplicarii dispozitiilor prezentei conventii privind circulatia persoanelor. Accesul la date este reglementat de dreptul intern al fiecarei Parti Contractante.

1.8 Sistemul de Informatii Schengen II

Sistemul de Informatii Schengen, generatia a II-a, denumit SIS II, reprezinta o dezvoltare a sistemului de prima generatie utilizat pana acum de statele Schengen si extensiile sale de pana acum (SIS I+ largirea bazei de date a S.I.S.si acordarea de competente si altor autoritati pentru combaterea terorismului). Motivul dezvoltarii in continuare a sistemului este faptul ca acesta, in forma sa actuala, nu dispune de capacitatea tehnica pentru ca toate statele membre U.E. sa se poata conecta la el. Prin utilizarea unei noi tehnici informatice se pot crea functii suplimentare. Darea in functiunea a SIS II va avea loc probabil cel mai devreme la sfarsitul anului 2008, inceputul anului 2009.

Noutati privind verificarile efectuate in SIS II

Noutati in sfera Verificarii Persoanelor :

Urmeaza sa fie creata facilitatea necesara pentru stocarea a mai mult de o singura cetatenie / persoana.

Fotografii drept criterii de confirmare

Amprente digitale drept criteriu de confirmare

Mandat european de arestare / Cererea de extradate in forma structurata

Mandat european de arestare - imagine scanata

In cazul verificarii conf. art. 95 din Conventia Schengen, urmeaza sa fie stocat tipul de infractiune (rubrica pentru mai mult continut).

Datele Alias si identitati folosite in mod abuzit se vor evidentia in rubrica 'Categorie identitate'

Daca exista categoria 'Identitate folosita in mod abuziv', pot fi stocate date suplimentare referitoare la persoanele afectate de acest abuz.

Mandatul european de arestare / cererea de extradare

Prin SIS II se creeaza posibilitatea de a reda continutul mandatului european de arestare fie sub forma de imagine, adica varianta multipla, in forma structurata, cu circa 50 de rubrici, fie sub forma de mai multe imagini.

Aceste informatii sunt admisibile doar in cazul Verificarii de Persoane, conf. art. 95 din Conventia Schengen.

Date personale folosite abuziv

SIS II permite introducerea in sistem a unor informatii suplimentare despre persoane care sunt afectate de utilizarea abuziva a datelor lor personale.

Este vorba despre:

- date foto (de "n" ori)
- amprente digitale
- date documente
- informatii suplimentare despre persoana

Verificare Bunuri - Categorii noi

Categorii SIS I Categorii SIS II

Vehicule (VE)    Vehicule (VE)

Arme de foc (FA) Arme de foc (FA)

Documente identitate, in alb (DB)    Documente identitate, in alb (DB)

Documente de identitate eliberate (ID) Documente de identitate eliberate (ID) Bilete de banca (BN) Bilete de banca (BN)

Echip. industriale (IE)

Avion (AC)

Ambarcatiune/nava (BT)

Motoare ambarc. (BE)

Container (CO)

Placute nr. inmatriculare (LP)

Hartii de valoare (SE)

Docum. de inreg. vehicule (VD)

1.9 Modul de procedura la semnalarea in vederea retinerii persoanei

Semnalarea in vederea retinerii reprezinta, conf. art. 64 CAPAS, o cerere de retinere provizorie in scopul extradarii. Admisibilitatea extradarii a fost verificata de autoritatea semnalanta si apreciata ca justificata de catre aceasta.

Baza legala pentru retinere trebuie sa fie o lege nationala, semnalarea in sine neputand sa constituie o baza legala pentru privarea de libertate. De regula, in statul semnalant exista deja un mandat de arestare national, dar acesta nu legitimeaza o privare de libertate in afara frontierelor sale. Semnalarea in SIS poate fi privita ca o garantie suplimentara, adica in cazul retinerii se va depune o cerere formala de extradare.

La retinerea persoanei semnalate conf. art. 95 CAPAS, se procedeaza in modul urmator:

-retinere provizorie in baza dispozitiilor legislatiei nationale, in scopul extradarii.

-Solicitarea documentelor insotitoare, in traducere (documentele cu privire la semnalare) prin biroul SIRENE national. Autoritatea semnalanta are obligatia ca, odata cu semnalarea, sa comunice statului solicitat si anumite informatii esentiale despre caz. Aceste informatii sunt transmise electronic, impreuna cu asa-numitele documente insotitoare, intre cele doua birouri SIRENE. Biroul SIRENE national efectueaza eventualele traduceri ale documentelor, in asa fel incat unitatea care a efectuat retinerea persoanei sa le primeasca in limba nationala.

-Prezentarea la judecatorul care are competenta conf. legislatiei nationale (in Germania - la judecatorie), pentru a decide asupra retinerii - cel tarziu pana la trecerea unei zile de la data retinerii.

-Judecatorul decide daca persoana va continua sa fie retinuta (dispunerea arestului) sau daca trebuie eliberata.

Daca persoana retinuta este un cetatean propriu (de ex. Franta cauta, pentru talharie, un cetatean german, iar acesta este gasit in Germania), nu este intotdeauna posibila extradarea acesteia, deoarece multe state nu extradeaza cetatenii proprii, inclusiv datorita faptului ca dreptul constitutional nu permite o asemenea masura. Astfel, conf. art. 95 alin. 6 CAPAS, nu este obligatorie extradarea in asemenea cazuri.

Deoarece legea nationala prevede, in astfel de cazuri, ca persoana este culpabila, se poate lua in considerare retinerea ei in baza prevederilor legislatiei nationale.

Exemplu: Daca un german a comis o talharie in Franta, i se aplica prevederile dreptului penal german, conf. art. 7 alin. 1 Cod Penal german. Potrivit Codului de procedura penala din Germania, el poate fi retinut si deferit justitiei in Germania. Prin lege poate fi reglementata extradarea unui cetatean german catre un stat UE sau pentru a fi deferit tribunalului international (este posibil prin modificarea art. 16 II din Constitutia Germaniei, vezi 29.11.2000, M.O. I pag. 1633 din 01.12.2000). Pana in prezent, nu s-a luat nici o asemenea masura in vederea semnalarii in SIS.

1.10 Modul de procedura la semnalarea in vederea nepermiterii intrarii

Statele Schengen permit intrarea cetatenilor straini terti doar daca acestia indeplinesc conditiile prevazute la art 5. alin. 1 CAPAS. Una dintre conditii este ca, in vederea intrarii, cetateanul strain tert sa nu fie semnalat in SIS pe lista celor carora nu trebuie sa li se permita intrarea De regula, existenta unei astfel de semnalari are ca urmare neacordarea vizei, respectiv refuzarea intrarii la frontiera.

Semnalarea poate fi semnificativa si pentru o sedere permanenta, caz in care autoritatea pentru straini trebuie, conf. art. 25 CAPAS, sa se consulte cu autoritatea semnalanta, pentru a verifica daca este necesara refuzarea unei autorizatii de sedere sau retragerea uneia deja acordate.

Conditii pentru semnalare

Potrivit art. 96 CAPAS, numai cetatenii strani terti pot fi semnalati in SIS in vederea nepermiterii intrarii. Persoanele cu cetatenie dubla ori multipla care mai poseda, pe langa cetatenia unui stat UE/SEE, si o alta cetatenie sau mai multe, sunt considerati cetateni UE si nu cetateni straini terti. In cazul in care este vorba despre cetateni straini terti care se bucura de libertatea de circulatie conferita lor de dreptul UE (de ex. in calitate de membri de familie ori, in baza Acordului SEE, in calitate de cetateni ai Norvegiei, Islandei sau Liechtensteinului), semnalarea se poate justifica numai daca nepermiterea intrarii ar fi admisibila potrivit dreptului UE, de ex. in situatia in care strainul reprezinta o amenintare concreta si suficient de grava la adresa sigurantei si ordinii publice, care sa afecteze unul dintre interesele fundamentale ale statului semnalant.

Semnalarea in SIS este posibila numai daca legea nationala prevede abilitarea in acest sens (art. 96 alin. 1 CAPAS).

Decizia de semnalare poate fi fundamentata prin faptul ca sederea cetateanului strain tert ar constitui un pericol la adresa sigurantei si ordinii publice sau a securitatii nationale.

Este necesara o estimare individuala a pericolului, adica trebuie sa existe elemente concrete care sa indice suficient de probabil viitoarea amenintare la adresa sigurantei si ordinii publice ori a securitatii nationale. Nu este suficient faptul ca cetateanul respectiv a mai incalcat candva legea.

Conf. art. 96 alin. 2 CAPAS, semnalarea se efectueaza in special in cazul:

a) unui cetatean strain tert, condamnat pentru o infractiune care se pedepseste cu inchisoare de la un an in sus, sau

b) unui cetatean strain tert, in legatura cu care exista suspiciuni fundamentate ca ar fi comis infractiuni grave, ori dovezi concrete ca planuieste astfel de infractiuni pe teritoriul national al altei parti contractante.

Potrivit art. 96 alin. 3 CAPAS, pot fi semnalati si cetateni straini terti care au interdictie de intrare.

Art. 96 alin. 3 CAPAS ofera statelor Schengen posibilitatea semnalarii in urma refuzarii intrarii, insa numai in masura in care legislatia nationala respectiva prevede ca refuzarea intrarii sa aiba ca urmare interdictia de intrare sau sedere.

SIRENE - Supplementary Information Request at the National Entries
( Informatii suplimentare necesare intrarilor nationale)

Sistemul Informatic Schengen, de sine statator, nu este suficient pentru a efectua schimbul de date. Ca urmare, ca o functie suplimentara a SIS-ului, a aparut Biroul SIRENE.

Biroul SIRENE constituie punctul de intrare national pentru toate informatiile complementare legate de semnalarile Schengen si este legat de toate celelalte birouri SIRENE printr-un sistem de mesagerie electronica. El trebuie sa functioneze 24 de ore din 24, sapte zile din sapte.

SIS fiind un sistem hit/no hit, semnalarile sunt succinte, iar informatiile complementare necesare incepand de la introducere si pana la descoperire, sunt elaborate si difuzate de biroul SIRENE sub forma de documente tipizate care se numesc formulare.

3. SISTEMUL INFORMATIONAL DE VIZE (VIS)

Sistemul informational de vize (VIS) este un sistem pentru schimbul de informatii intre statele membre cu privire la solicitarile de eliberare de vize temporare si pentru decizii cu privire la neacordarea, prelungirea, anularea sau retragerea unei vize si trebuie sa se orienteze dupa urmatoarele obiective:

a)          crearea unui instrument pentru facilitarea combaterii falsurilor prin intermediul unei comunicari imbunatatite intre statele membre (in consulate si la punctele de trecere a frontierei) cu privire la cererile de vize si prelucrarea acestora;

b)          aportul la imbunatatirea colaborarii consulare si al schimbului de informatii intre misiunilee consulare;

c)          compararea mai usoara a identitatii unei persoane pentru care a fost eliberata viza si identitatea unei persoane care prezinta viza la controlul de la frontiera sau la controalele politienesti sau de imigrari.

d)          aportul la prevenirea "cautarii vizei celei mai avantajoase" (Visa-shopping)

e)          eficientizarea aplicarii Regulamentului nr. 343/2003 al Consiliului cu privire la stabilirea statului competent pentru verificarea unei cereri de azil;

f)            aportul la identificarea si documentarea migrantilor ilegali care au fost depistati fara documente si facilitarea tehnico-administrativa a returnarii strainilor terti;

g)          aportul la crearea unei politici comune de vize precum si la siguranta interna si a combaterii terorismului.

Aceste puncte servesc imbunatatirii punerii in aplicare a politicii comune de vize, a colaborarii consulare si a consultarilor intre autoritatile consulare centrale.