SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN

SIS

EDITURA MINISTERULUI INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

1.     SCHENGEN - un spatiu al justitiei, libertatii si securitatii

Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951 intre sase tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda). Dupa sase valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; 1981: Grecia 1986: Spania si Portugalia 1995: Austria, Finlanda si Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria si 2007: Bulgaria si Romania), Uniunea Europeana are astazi 27 de state membre. Uniunea Europeana a devenit o organizatie care isi propune crearea unei Europe unite din punct de vedere politic, economic, social, cultural, pastrand in acelasi timp valorile si identitatea nationala a statelor componente.

La inceputul anilor '80 a demarat la nivel european o discutie in legatura cu importanta termenului libertate de miscare. Dupa discutii indelungate, Franta, Luxemburg, Germania, Belgia si Olanda au hotarat sa creeze un spatiu fara frontiere interne. Acordul intre aceste state a fost semnat la 14 iunie 1985 in localitatea Schengen din Luxemburg. A urmat semnarea Conventiei de Aplicare a Acordului Schengen (CAAS), in data de 19 iunie 1990. A intrat in vigoare in 1995, eliminand controalele la frontierele interne ale statelor semnatare, creand o singura frontiera externa, unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare. Au fost stabilite reguli comune in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.

Masurile adoptate de catre statele Schengen au fost:

                   eliminarea controalelor la frontierele interne si stabilirea unui set de reguli pentru trecerea frontierelor externe;

                   separarea fluxurilor de pasageri in porturi si aeroporturi;

                   armonizarea regulilor referitoare la conditiile de acordare a vizelor;

                   stabilirea unor reguli pentru solicitantii de azil;

                   introducerea unor reguli referitoare la supravegherea si urmarirea transfrontaliera pentru fortele de politie din statele Schengen;

                   intarirea cooperarii judiciare prin intermediul unui sistem rapid de extradare si implementare a deciziilor judecatoresti;

                   crearea Sistemului Informatic Schengen.

Toate aceste masuri, impreuna cu Acordul Schengen, Conventia de Aplicare a Acordului Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre Comitetul Executiv Schengen stabilit in 1990, precum si protocoalele, acordurile de aderare care au urmat si legislatia relevanta constituie acquis-ul Schengen.

Initial, Acordul Schengen si Conventia de Aplicare nu au facut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest lucru s-a schimbat insa odata cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, in data de 2 octombrie 1997, intrat in vigoare la 1 mai 1999. Un Protocol atasat Tratatului de la Amsterdam incorporeaza acquis-ul Schengen in cadrul legislativ si institutional al Uniunii Europene.

In prezent, 24 de state europene implementeaza prevederile Conventiei Schengen. Initial, vechile state membre erau: Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda, Italia, Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia. Acestea au inceput sa implementeze prevederile Schengen, astfel:

1985- Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania si Franta

1990- Italia

1991- Spania si Portugalia

1992- Grecia

1995- Austria

1996- Danemarca, Suedia si Finlanda

2001- Islanda si Norvegia

Incepand cu 21 decembrie 2007 alte noua state au aderat la spatiul Schengen (noile state membre), initial numai prin eliminarea controalelor la frontierele terestre si maritime. Incepand cu luna martie 2008, au fost eliminate si controalele la frontierele aeriene. Aceste state sunt: Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria.

Aderarea la spatiul Schengen inseamna aderarea la un spatiu in care controalele la frontierele interne intre statele membre au fost eliminate. Aceasta este diferenta majora intre statutul de stat Schengen si cel de stat membru al Uniunii Europene, din punctul de vedere al controalelor la frontierele interne.

2.        Integrarea altor state in spatiul Schengen

In anul 2000, a fost aprobata cererea Marii Britanii privind o participare partiala in cadrul reglementarilor Schengen (incluzand in special cooperarea politieneasca si judiciara si participarea partiala la SIS). Irlanda a urmat acelasi exemplu in 2002, obtinand o participare partiala la Schengen.

Cipru a decis sa nu aplice, pentru moment, prevederile acquis-ului Schengen in domeniul SIS (Sistemul Informatic Schengen), dar intentioneaza sa se conecteze la acest sistem pana la sfarsitul anului 2008, urmand a deveni membru Schengen cu dreptul depline in 2009.

Elvetia a inceput negocierile de aderare la spatiul Schengen din 2002. In 2004 a fost semnat Acordul dintre Uniunea Europeana, Comunitatea Europeana si Confederatia Elvetiana privind asocierea Confederatiei Elvetiene la punerea in aplicare, respectarea si dezvoltarea acquis-ului Schengen. Acest acord a fost aprobat, prin referendum, in 2005, iar la nivelul Uniunii Europene, a intrat in vigoare la 01.03.2008. Confederatia Elvetiana intentioneaza sa devina stat membru Schengen cu drepturi depline pana la sfarsitul anului 2008.

Liechtenstein a semnat la data de 28.02.2008 un protocol de asociere la spatiul Schengen, care in prezent nu este in vigoare. Liechtenstein nu efectueaza controale la frontiera cu Elvetia, ci doar la frontiera cu Austria.

In data de 25 ianuarie 2008, in cadrul reuniunii Consiliului JAI din Slovenia, Romania si Bulgaria au semnat Declaratia Comuna de pregatire pentru aderarea la Spatiul Schengen, prevazuta pentru luna martie 2011.

3.     SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN - baza legala

In 1999, acquis-ul Schengen si in special Conventia din 19 iunie 1990 de Aplicare a Acordului Schengen (CAAS), din 14 iunie 1985 au fost integrate in cadrul institutional si legal al UE prin si, in conformitate cu Protocolul de integrare a acquis-lui Schengen in UE, anexat Tratatului de la Maastricht (1992) si Tratatului de la Roma (1957). Prevederile Titlului IV al CAAS (articolele 92 la 119) se refera la Sistemul Informatic Schengen (SIS).

Potrivit CAAS, fiecare stat membru are responsabilitatea de a crea un sistem national (N.SIS), prin care sa se conecteze la unitatea centrala (CS.SIS), pentru a face schimb de informatii. Conform acesteia, "Partile Contractante creeaza si administreaza un sistem de informare comun, denumit Sistemul de Informare Schengen, compus dintr-o sectiune nationala existenta in cadrul fiecarei Parti Contractante si un serviciu de asistenta tehnica. Sistemul Informatic Schengen permite autoritatilor desemnate de Partile Contractante ca, prin intermediul unei proceduri de cautare automata, sa aiba acces la semnalarile cu privire la persoane si obiecte pentru controale la frontiera si verificari, precum si pentru alte controale ale politiei si ale autoritatilor vamale, exercitate in interiorul tarii conform dreptului intern, precum si in cazul categoriei de semnalari prevazute la articolul 96, pentru acordarea vizelor, a permiselor de sedere si pentru supravegherea strainilor in cadrul aplicarii dispozitiilor privind circulatia persoanelor din prezenta conventie".

SIS are ca obiectiv mentinerea ordinii si securitatii publice, inclusiv a securitatii statului, si aplicarea dispozitiilor CAAS cu privire la circulatia persoanelor pe teritoriul Partilor Contractante, cu ajutorul informatiilor transmise prin acest sistem informatic. "Partile contractante" reprezinta statele semnatare ale CAAS si membre ale spatiului Schengen.

Conform prevederilor CAAS, statele membre nu pot efectua cautari in bazele de date ale celorlalte state, ci numai in CS.SIS pentru a avea acces la alertele emise de catre toate statele membre Schengen. Fiecare stat membru decide daca o semnalare in legatura cu un bun sau o persoana trebuie introdusa in SIS. O semnalare nu poate fi modificata sau retrasa decat de catre acel stat care a introdus-o. Aceste semnalari se introduc potrivit fiecarei categorii de bunuri sau persoane cautate si in corespondenta cu scopul introducerii alertelor (de obicei, in scopul nepermiterii intrarii, cautarii, identificarii etc.). Odata ce, potrivit datelor introduse, exista o potrivire intre o semnalare introdusa si datele obtinute in alt stat, exista un hit - o corespondenta intre cele doua seturi de date. Astfel, SIS indeplineste un rol deosebit de important pentru statele participante, fiind un instrument prin care sunt compensate masurile de ridicare a controalelor la frontierele interne ale statelor membre.

Baza legala referitoare la SIS a suferit numeroase modificari de-a lungul timpului. Astfel, in vederea dezvoltarii Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II), Comisia a prezentat propuneri legislative privind infiintarea SIS II.

Baza legala privind SIS II a fost pusa in discutie in 2005, dar datorita divergentelor aparute, documentele legale au fost adoptate in 2006 si publicate in Jurnalul Oficial al UE, in perioada decembrie 2006-august 2007.

Baza legala privind SIS II cuprinde in principal:

        Regulamentul (EC) nr. 1987/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II) (OJ L 381 din 28.12.2006, p. 1)

        Regulamentul (EC) nr. 1986/2006 al Parlamentului European si al Consiliului, din 20 decembrie 2006 privind accesul Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II), de catre serviciile din statele membre responsabile de emiterea certificatelor de inmatriculare a vehiculelor (OJ L 381 din 28.12.2006, p. 1)

        Decizia Consiliului 2007/533/JAI privind infiintarea, functi-onarea si utilizarea Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II), (OJ L 205 din 07.08.2007, p. 63).

4.     Biroul SIRENE (Supplimentary Information REquested at the National Entries)

Rolul SIRENE in functionarea SIS este esential. SIRENE reprezinta practic interfata umana a SIS, este unicul punct in contactul cu celelalte state membre. Scopul infiintarii SIRENE consta in necesitatea schimbului de informatii la nivelul tuturor statelor Schengen, in cadrul cooperarii politienesti internationale derulate intre Statele Membre, in conformitate cu prevederile Conventiei de Aplicare a Acordului de la Schengen.

In conformitate cu art. 7 alin. (2) din Decizia 533/2007 privind infiintarea, functionarea si utilizarea Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II), "Fiecare stat membru isi desemneaza autoritatea care asigura schimbul tuturor informatiilor suplimentare in conformitate cu dispozitiile Manualului SIRENE". Schimbul de informatii intre Birourile SIRENE se realizeaza prin intermediul unui sistem de work-flow, dezvoltat de fiecare stat membru. Acest sistem contine si un serviciu de mesagerie tip mail, cu serverul central la Strasbourg, Franta.

Biroul Sirene are ca principal rol specific responsabilitatea furnizarii de informatii in timp real utilizatorului final, cu posibilitatea completarii informatiei cu date suplimentare, in cel mai scurt timp.

Biroul SIRENE lucreaza in regim de dispecerat, disponibil 24/7, pentru a asigura continuitatea fluxului de informatii intre birourile nationale echivalente.

SIS fiind un sistem hit/no-hit, semnalarile sunt succinte, iar informatiile suplimentare necesare[1] incepand de la introducere si pana la descoperire, sunt elaborate si difuzate de biroul SIRENE sub forma de documente tipizate (formulare).

In Romania, Biroul SIRENE a fost creat in august 2004, urmand a deveni operational la data aderarii la spatiul Schengen. Biroul Sirene este situat in cadrul Punctului National Focal din Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, care isi exercita deja competentele in domenii de cooperare internationala.

Demersul activitatilor prezente il reprezinta crearea si aducerea la parametrii de functionare a unui Birou Sirene national, capabil sa efectueze un schimb de informatii eficient, dupa modelul celor deja functionale in Statele Membre, dar adaptat contextului national.

La momentul aderarii Romaniei la spatiul Schengen, sistemul de work-flow, precum si managementul resurselor umane ale biroului SIRENE vor fi in concordanta cu recomandarile si cele mai bune practici din catalogul Schengen.

Cele mai importante atributii ale Biroului SIRENE sunt:

        procesarea datelor privind persoanele si obiectele, astfel cum este prevazut la articolele 95 -100 din Conventia Schengen, prin coordonarea actiunilor care trebuie intreprinse, prin transmiterea de informatii suplimentare si prin procesarea rezultatelor;

        furnizarea reciproca de asistenta juridica internationala, astfel cum este precizat la articolele 39 si 46 din Conventia Schengen (cooperarea politieneasca pentru combaterea si solutionarea infractiunilor);

        sprijinirea autoritatilor judecatoresti in cazurile de extradare si repatriere a suspectilor pe calea aerului, dinspre statele Schengen;

        furnizarea de informatii, in urma cererilor legale de acces la datele personale, cu privire la datele stocate in SIS si in bazele de date nationale ale politiei in conformitate cu dispozitiile privind protectia datelor;

        redactarea de linii directoare privind utilizarea legala a SIS pentru autoritatile si serviciile subordonate, organizarea de cursuri de formare si participarea la operatiuni cu impact ridicat.

5.     Categorii de date in SIS

SIS cuprinde exclusiv categoriile de date care sunt furnizate de fiecare stat membru si care sunt necesare in scopurile prevazute la articolele 95-100, din CAAS / Decizia 2007/533/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 12 iunie 2007, si Regulamentul nr.1987/2006 / Regulamentul nr.1986/2006.

Partea semnalanta verifica daca importanta cazului justifica includerea semnalarii in Sistemul Informatic Schengen.

Principalele semnalari care pot fi introduse pentru o persoana se refera, la:

        Persoane care fac obiectul unor proceduri de extradare sau de predare in baza unui mandat european de arestare
(art. 95 CAAS / art. 26 Decizia 533/2007);

        Persoane (inadmisibili) straine (cetateni terti) impotriva carora s-a dispus masura nepermiterii intrarii si strainii impotriva carora a fost dispusa masura expulzarii, returnarii sau impotriva carora a fost dispusa o masura de indepartare de pe teritoriul Romaniei (art. 96 CAAS / art. 20 Regulament);

        Persoane disparute sau care, in interesul propriei protectii sau pentru prevenirea amenintarilor, trebuie plasate
in mod provizoriu intr-un loc sigur la cererea autoritatii competente sau a autoritatii judiciare competente (art. 97 CAAS / art. 32 Decizia 533/2007);

        Persoane citate pentru a se prezenta in fata autoritatilor judiciare in cadrul unei proceduri penale care antreneaza raspunderea cu privire la fapte pentru care au fost urmarite sau persoanele carora trebuie sa li se comunice o hotarare penala (art. 98 CAAS / art. 34 Decizia 533/2007);

        Persoane care fac obiectul supravegherii discrete sau controlului specific (art. 99 CAAS / art. 36 Decizia 533/2007).

Principalele semnalari care pot fi introduse pentru un obiect se refera, la:

        Vehiculele cu motor, cu o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm³, care au fost furate, tainuite sau pierdute (art. 100 lit. a CAAS / art.38 lit. 2a Decizia 533/2007);

        Documentele furate, tainuite sau pierdute care privesc vehicule (art. 100 lit. f CAAS / art. 38 lit. 2f Decizia 533/2007);

        Placile cu numere de inmatriculare furate, tainuite sau pierdute (art. 100 lit. f CAAS./ art. 38 lit. 2f Decizia 533/2007);

        Remorcile si rulotele cu o greutate neta mai mare de 750 kg, care au fost furate, tainuite sau pierdute (art. 100 lit. b CAAS / art. 38 lit. 2b Decizia 533/2007);

        Armele letale furate, tainuite sau pierdute (art. 100 lit. c CAAS / art. 38 lit. 2c Decizia 533/2007);

        Date privind inscrisuri oficiale necompletate, care au fost furate, tainuite sau pierdute (art. 100 lit. d CAAS / art. 38
lit. 2d Decizia 533/2007);

        documentele de identitate eliberate (pasapoarte, carti de identitate, permise de conducere) care au fost furate, insusite ilegal sau pierdute (art. 100 lit. e CAAS / art. 38
lit. 2e Decizia 533/2007);

        Bancnotele sau titlurile de valoare furate, tainuite sau pierdute (art. 100 lit. g CAAS / art. 38 lit. 2g Decizia 533/2007);

        permiselor de resedinta si documentelor de calatorie furate, insusite ilegal, pierdute sau anulate (art. 38 lit. 2e Decizia nr. 533/2007);

        Ambarcatiuni, aeronave (art. 38 , lit. 2a Decizia 533/2007);

        Echipamente industriale, motoare exterioare, containere (art. 38 lit. 2b Decizia 533/2007);

        Valori imobiliare si mijloace de plata cum ar fi cecuri, carti de credit, obligatiuni si actiuni care au fost furate, insusite ilegal, pierdute sau anulate. (art. 38 lit. 2h Decizia 533/2007).

Accesul la date continute in SIS este rezervat in exclusivitate autoritatilor:

        responsabile cu controlul frontierei;

        responsabile cu alte controale politienesti si vamale in interiorul statului membru si celor responsabile cu coordonarea acestor controale;

        autoritatilor nationale judiciare (de exemplu, cele responsabile cu initierea urmarii penale si anchetelor judiciare);

        autoritatilor responsabile cu emiterea vizelor (conform articolului 96 CAAS);

        autoritatilor centrale responsabile cu examinarea cererilor de viza;

        autoritatilor centrale responsabile cu emiterea permiselor de rezidenta si administrarea legislatiei privind strainii, in contextul aplicarii prevederilor CAAS legate de circulatia persoanelor;

        Oficiului European de Politie - Europol (pentru articolele 95, 99 si 100 CAAS);

        membrilor nationali ai Eurojust si asistentilor acestora (pentru articolele 95 si 98 CAAS);

        autoritatilor responsabile cu emiterea certificatelor de inmatriculare (acces direct pentru acele autoritati care sunt guvernamentale si acces indirect pentru acele autoritati care nu sunt guvernamentale).

6.     Protectia datelor personale in SIS

Avand in vedere cantitatea foarte mare de date continuta in SIS, majoritatea datelor cu caracter personal, CAAS are prevazute o serie de masuri legate de protectia acestora impotriva accesului neautorizat sau utilizarii abuzive din partea statelor membre sau a altor persoane neautorizate.

Astfel, CAAS prevede ca datele pot fi utilizate numai in scopurile specificate in cadrul fiecarei categorii de semnalari (articolele 95-100). Datele pot fi copiate numai in scopuri tehnice si nu pot fi utilizate in scopuri administrative. Exceptiile sunt punctuale si nerespectarea acestora este considerata ca neindeplinire a prevederilor CAAS.

Persoanele pot solicita accesul la datele personale continute in legatura cu persoana lor (articolul 109 CAAS). Fata de aceste date, se aplica legislatia nationala referitoare la protectia datelor personale din fiecare stat membru.

Datele personale din SIS pot fi mentinute pentru anumite perioade de timp, iar in cazul in care nu sunt eliminate semnalarile, statele membre nu le pot mentine mai mult de 3 ani. Perioadele de mentinere in SIS pot fi si mai scurte decat limitele precizate in CAAS daca legislatia nationala prevede astfel.

Statele membre trebuie sa asigure un nivel de protectie a datelor personale cel putin egal cu cel precizat in Conventia Consiliului Europei privind protectia persoanelor impotriva procesarii automate a datelor personale din 29 ianuarie 1981 si in Recomandarea nr. R (87) 15 a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei, din 17 septembrie 1987.

7.     EVOLUTIA SIS

7.1.            SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN 1+ (SIS 1+)

Initial sistemul era prevazut pentru 15 state membre care implementau Conventia Schengen - SIS 1. Ulterior, prin aderarea statelor nordice (2001), sistemul a fost extins la 18 state utilizatoare (15 state membre plus Islanda, Norvegia si un loc de rezerva) - SIS 1+.

Sistemul trebuia sa debuteze in 1992, dar a fost lansat efectiv la 26 martie 1995 cu Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania. La 26 octombrie 1997, Italia s-a conectat la SIS, la 1 decembrie Austria, iar la 8 decembrie Grecia a implementat SIS, desi controalele intre aceasta tara si restul statelor membre Schengen au continuat pana in anul 2000. La 26 martie 2000, acestea au fost eliminate. La 25 martie 2001, la SIS s-a conectat si Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia si Islanda. Din punct de vedere tehnic, prima tara care a realizat sistemul sau national a fost Austria.

SIS este format dintr-un sistem central denumit C.SIS (localizat la Strasbourg) si componentele nationale ale acestuia denumite N.SIS, existente, in mod obligatoriu, in toate statele membre Schengen. Sistemul central C.SIS asigura faptul ca fisierele de date ale sectiunilor nationale N.SIS sunt identice, prin transmiterea on-line a informatiilor. In C.SIS vor figura semnalarile de persoane si de obiecte, in masura in care intereseaza toate statele membre Schengen si acesta nu va contine alte date decat cele mentionate in CAAS. Sistemul permite schimbul de informatii suplimentare intre statele membre, prin intermediul birourilor SIRENE nationale si sistemului central C.SIS. Franta se ocupa de gestionarea sediului central de la Strasbourg. SIS 1+ foloseste reteaua SISNET pentru care se colecteaza contributii de la toate statele membre participante.

7.2.            SISone4all (propunerea Portugheza)

Uniunea Europeana s-a extins la 1 mai 2004 cu inca zece state membre: Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru si Malta. Noile state membre erau state UE, dar nu beneficiau de toate avantajele apartenentei la spatiul de justitie, libertate si securitate, intrucat nu erau integrate in spatiul Schengen. In ciuda eforturilor depuse pentru operationalizarea cat mai rapida a SIS II, asa cum fusese preconizat initial in 2007, pentru a integra si noile state membre UE, extinderea spatiului Schengen ramasese un deziderat neatins.

Din cauza intarzierilor inregistrate in operationalizarea SIS II, ca o solutie temporara pentru iesirea din impas, Portugalia a propus in august 2006 implementarea sistemului SISone4all, ce presupunea o conectare temporara a noua din cele zece noi state membre (mai putin Cipru care intentioneaza sa se conecteze direct la SIS II) la sistemul existent SIS1+, prin intermediul sistemului national portughez, solutie care a permis ridicarea controalelor la frontierelor interne.

Optiune similara cu a Ciprului au exprimat Marea Britanie si Irlanda. Elvetia si-a anuntat intentia de a se conecta la SISone4ALL in luna mai 2008.

SISone4ALL reprezinta o varianta a solutiei SIS 1+ in sensul ca sectiunea nationala pentru fiecare stat membru non Schengen se realizeaza prin clonarea sectiunii nationale portugheze (SISone4ALL), inclusiv a aplicatiei SIRENE.

Evaluarile Schengen pentru cele 9 state membre care au aderat in 2004 s-au desfasurat pe parcursul anilor 2006-2007. In ciuda riscurilor reprezentate de dezvoltarea unui nou proiect tehnic simultan cu implementarea SIS II, toate statele membre au fost de acord ca este foarte importanta asigurarea acestui instrument de cooperare politieneasca la nivel european, concomitent cu eliminarea controalelor la frontierele interne. Acesta permite crearea unei Europe unite din punct de vedere politic, economic, social, cultural, pastrand in acelasi timp un nivel ridicat al securitatii pe teritoriul statelor membre si gestionarea corecta si eficienta a migratiei, criminalitatii si a altor fenomene cu caracter transfrontalier.

Cu ocazia Consiliului JAI (6-7 decembrie 2007) de la Bruxelles, ministrii de interne din statele membre UE au aprobat Decizia Consiliului privind eliminarea controalelor la frontierele interne ale noilor state membre si aplicare a acquis-ului Schengen, incepand cu data de 21 decembrie 2007 pentru frontierele terestre si maritime si 29 martie 2008 pentru frontierele aeriene. Astfel, la 21 decembrie 2007, spatiul Schengen s-a largit spre est si sud cu inca 9 noi membri, moment marcat printr-o serie de ceremonii organizate la frontierele interne ale acestor state, la care au participat oficialitati europene.

Etapa urmatoare, respectiv eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene, a avut loc la 30 martie 2008 cand masura a devenit efectiva si pe aeroporturile acestor state.

7.3.            SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN II (SIS II)

Noile descoperiri tehnice, noile nevoi aparute pe parcursul operarii SIS, noul context legal aparut dupa Tratatul de la Amsterdam si largirea Uniunii Europene, au impus dezvoltarea celei de-a doua generatii a SIS. Baza legala privind SIS II a fost pusa in discutie in 2005, dar din cauza divergentelor aparute, documentele legale au fost adoptate in 2006 si publicate in Jurnalul Oficial al UE, in perioada decembrie 2006-august 2007.

Baza legala privind SIS II cuprinde in principal:

        Regulamentul (EC) nr. 1987/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II) (OJ L 381 din 28.12.2006, p. 1).

        Regulamentul (EC) nr. 1986/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind accesul Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II) de catre serviciile din statele membre responsabile de emiterea certificatelor de inmatriculare a vehiculelor (OJ L 381 din 28.12.2006, p. 1).

        Decizia Consiliului 2007/533/JAI privind infiintarea, functionarea si utilizarea Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II) (OJ L 205 din 07.08.2007, p. 63).

SIS II este conceput pentru a fi usor de administrat, rentabil si mai omogen decat sistemul actual, in special din punctul de vedere al utilizatorilor.

Noul sistem va permite:

        conectarea unui numar dublu de utilizatori fata de cei curenti; extinderea accesului la SIS si pentru EUROPOL, EUROJUST, toti magistratii, autoritatile responsabile cu emiterea certificatelor de inmatriculare a vehiculelor, autoritatile responsabile cu emiterea vizelor, autoritatile centrale responsabile cu examinarea cererilor de viza, autoritatile centrale responsabile cu emiterea permiselor de rezidenta si administrarea legislatiei privind strainii, in contextul aplicarii prevederilor CAAS legate de circulatia persoanelor;

        gestionarea unor volume mai mari de date si noi categorii:

         utilaje industriale (masini pentru constructii etc.);

         aeronave, ambarcatiuni, nave si motoare pentru nave;

         placute de inmatriculare ale vehiculelor, documentele vehiculului, alte documente de inregistrare;

         documente de identitate in alb sau completate, toate tipurile;

         carti de credit, cecuri, toate tipurile de hartii de valoare.

        integrarea mandatului european de arestare in SIS (prevazut pentru articolul 95 CAAS);

        stocarea si interogarea datelor biometrice (amprente digitale si fotografii in cazul urmaririlor de persoane);

        efectuarea unei cautari combinate in SIS (combinarea semnalarilor privind persoane cu cele privind obiecte, de exemplu: legaturi posibile: persoana + persoana, persoana + obiect);

        conectarea noilor utilizatori va fi simpla, cu un minim de impact asupra utilizatorilor actuali;

        prelucrarea datelor privind persoanele de a caror identitate s-a abuzat;

        adaugarea traducerii datelor suplimentare;

        optarea renuntarii la copia nationala a SIS II;

        cautarea direct in C.SIS.

Arhitectura SIS II este formata din:

1.      un sistem central ("SIS II central") compus din:

        functie de suport tehnic ("CS-SIS") care contine o baza de date, "baza de date SIS II";

        interfata nationala uniforma ("NI-SIS");

2.      un sistem national ("N.SIS II") in fiecare dintre statele membre, care consta in sistemele nationale de date care comunica cu SIS II central. Un sistem N.SIS II poate contine un fisier de date (o "copie nationala") care sa fie constituita din o copie completa sau partiala a bazei de date SIS II.

3.      infrastructura de comunicatii intre CS-SIS si NI-SIS ("infrastructura de comunicatii") care asigura o retea virtuala criptata consacrata datelor din SIS II si schimbului de date intre birourile SIRENE, in conformitate cu art. 7 alin. (2) din Decizia 533/2007.

4.      Austria asigura gestionarea unei baze de date rezerva, care poate incepe sa functioneze in cazul defectarii unitatii centrale de la Strasbourg. Aceasta se afla la Sankt Johann in Pongau.

Arhitectura SIS II va permite:

        Interogarea directa in Sistemul Central - acest lucru ofera statelor membre posibilitatea de a renunta la copia nationala;

        Statele membre pot pastra o copie a bazei de date centrale la nivel national, totala sau partiala.

Conform bazei legale initiale, SIS II trebuia sa functioneze din 2007. Intarzierile s-au datorat in principal amanarii adoptarii bazei legale, pregatirii centrului SIS II din Franta, precum si intreruperilor referitoare la contractele tehnice legate de functionarea sistemului. Ulterior, termenul a fost amanat pentru 17 decembrie 2008. Totusi, desi baza legala a SIS II a fost adoptata, Comisia, insarcinata de statele membre cu implementarea proiectului a facut o noua propunere privind operationalizarea noului sistem. Noul termen prezentat de Comisie cu ocazia Consiliului JAI informal din Slovenia (ianuarie 2008), este septembrie 2009.

8.     Implementarea SIS in Romania

Romania intentioneaza sa se conecteze direct la SIS II odata cu aderarea la spatiul Schengen, prevazuta pentru luna martie 2011. Aderarea la spatiul Schengen presupune indeplinirea unor
standarde referitoare la 5 domenii, care vor fi supuse procesului
de evaluare Schengen: controlul frontierelor (terestre, aeriene, maritime), cooperarea politieneasca, vizele, protectia datelor personale si SIS.

Etapele de implementare a SIS in Romania sunt:

     I.               Prima etapa cuprinde activitati legate de realizarea Sistemului Informatic National de Semnalari (SINS):

        Promovarea actelor normative cu privire la organizarea si functionarea Sistemului Informatic National de Semnalari compatibil cu SIS, respectiv SIS II - etapa realizata.

o       Ordonanta de Urgenta nr. 128/2005 privind infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic National de Semnalari, aprobata si modificata prin Legea nr. 345/2005.

o       Hotararea de Guvern nr. 769/2006 privind aprobarea Planului de Implementare al SINS.

o       Hotararea de Guvern nr. 1411/2006 privind aprobarea normelor de aplicare a OUG nr. 128/2005.

        Promovarea unui act normativ privind infiintarea unei structuri in cadrul MIRA, responsabila cu realizarea si gestionarea SINS - etapa realizata.

        Implementarea SINS.

II. A doua etapa va cuprinde activitatile legate de:

        Modernizarea sistemelor informatice ale autoritatilor cu competente in domeniul SIS in vederea compatibilizarii, interconectarii si a respectarii constrangerilor impuse de SIS, respectiv SIS II;

        Conversia tuturor datelor care trebuie sa fie translatate in SINS.

III. A treia etapa va cuprinde activitatile legate de:

        Interconectarea SINS la CS.SIS si realizarea copiei tehnice a bazelor de date CS.SIS, respectiv N.SIS II;

        Operationalizarea Biroului SIRENE (partea operativa si tehnica);

        Realizarea solutiei de "Disaster Recovery" aferenta SINS si a componentei nationale N.SIS II.

9.     Sistemul Informatic National De Semnalari - SINS

SINS va gestiona semnalarile emise de statul roman, iar impreuna cu copia nationala a CS.SIS, va forma sistemul N.SIS pentru Romania . SINS va contine toate semnalarile nationale (de tip Schengen sau non-Schengen) emise de autoritatile romane competente si pot fi de interes Schengen (cele care vor alimenta CS.SIS II) si de interes non-Schengen (cele de interes doar pe teritoriul national). Acest sistem va fi pus la dispozitia tuturor institutiilor in vederea consultarii si/sau actualizarii in functie de competentele legale stabilite stipulate in OUG nr. 128/2005, in conformitate cu prevederile CAAS.

SINS va avea o contributie esentiala la realizarea unei cooperari mai eficiente pe linia combaterii criminalitatii transfrontaliere de orice natura. Astfel, organismele de aplicare a legii din Romania vor putea fi in masura sa consulte, dar si sa alimenteze bazele de date ale SINS. Ca o functionalitate la nivel intern ar putea fi mentionata furnizarea catre politist, de la toate nivelele ierarhice, a mijloacelor de verificare rapida si directa, adecvate contextului european.

SINS va cuprinde exclusiv urmatoarele categorii de date:

Persoane semnalate

Datele in legatura cu persoanele care se introduc in SINS, conform art. 6 din OUG nr. 128/2005, sunt urmatoarele:

                      a)        date privind persoanele care fac obiectul unor proceduri de extradare sau de predare in baza unui mandat european de arestare;

                      b)        date privind strainii impotriva carora s-a dispus masura nepermiterii intrarii;

                      c)        date privind strainii impotriva carora a fost dispusa masura expulzarii, returnarii sau impotriva carora a fost dispusa o masura de indepartare de pe teritoriul Romaniei;

                      d)        date privind persoanele disparute sau persoanele care, in interesul propriei protectii sau pentru prevenirea amenintarilor, trebuie plasate in mod provizoriu intr-un loc sigur la cererea autoritatii competente sau a autoritatii judiciare competente;

                      e)        date privind persoanele citate pentru a se prezenta in fata autoritatilor judiciare in cadrul unei proceduri penale care antreneaza raspunderea cu privire la fapte pentru care au fost urmarite sau persoanele carora trebuie sa li se comunice o hotarare penala ori o cerere de a se prezenta pentru a executa o pedeapsa privativa de libertate, introduse, la cererea autoritatilor judiciare competente, in scopul comunicarii locului unde isi au resedinta sau domiciliul.

Obiecte

Datele in legatura cu obiectele care se introduc in SINS, conform
art. 7 din OUG nr. 128/2005, sunt urmatoarele:

                  a)            vehiculele cu motor cu o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm³, care au fost furate, tainuite sau pierdute;

                  b)            documentele furate, tainuite sau pierdute care privesc vehicule;

                  c)            placile cu numere de inmatriculare furate, tainuite sau pierdute;

                  d)            remorcile si rulotele cu o greutate neta mai mare de
750 kg, care au fost furate, tainuite sau pierdute;

                  e)            armele letale furate, tainuite sau pierdute;

                    f)            date privind inscrisuri oficiale necompletate, care au fost furate, tainuite sau pierdute;

                  g)            documentele de identificare ale persoanelor fizice, respectiv acte de identitate, pasapoarte, permise de conducere, permise de rezidenta si de munca, furate, tainuite sau pierdute, precum si cartile de identitate false ori eliberate ca urmare a declinarii unor identitati false;

                  h)            bancnotele sau titlurile de valoare furate, tainuite sau pierdute;

                    i)            alte obiecte care poarta elemente de identificare stabilite si care au fost furate, tainuite sau pierdute.

Arhitectura SINS

Institutiile care vor interactiona cu SINS conform OUG nr. 128/2005 sunt:

        Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR) detinator al categoriilor de date prevazute in OUG nr. 128/2005 la articolul 6 literele a, c, e si f si la articolul 7 literele a, b, c, d, e, f, g, h si i;

        Inspectoratul General al Politiei de Frontiera (IGPF) detinator al categoriilor de date prevazute in OUG
nr. 128/2005 la articolul 6 literele a, b, c, d, e si f si la articolul 7 literele a, d, f si g;

        Oficiul Roman pentru Imigrari (ORI) detinator al categoriilor de date prevazute in OUG nr. 128/2005 la articolul 6 literele b, c si d si la articolul 7 litera g. Desi in prezent OUG
nr. 128/2005 nu prevede acest lucru, baza de date a ORI contine documente de calatorie emise de acesta (titluri de calatorie) pierdute sau furate, care sunt prevazute in Decizia 2007/533/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 la articolul 38 litera e;

        Inspectoratul National pentru Evidenta Populatiei (INEP) detinator al categoriilor de date prevazute in OUG
nr. 128/2005 la articolul 6 literele a, e si f si la articolul 7 literele g si f;

        Directia Generala de Pasapoarte (DGP) detinatoarea a categoriilor de date prevazute in OUG nr. 128/2005 la articolul 7 literele f si g;

        Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare Vehicule (DRPCIV) detinatoarea categoriilor de date prevazute in OUG nr. 128/2005 la articolul 6 literele a, e si f si la articolul 7 literele a, b, c, d, f si g;

        Biroul SIRENE;

        Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane (IGJR);

        Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV);

        Ministerul Afacerilor Externe (MAE);

        Ministerul de Justitie (MJ) prin magistratul de la Biroul SIRENE.

In prezent, baza legala privind organizarea si functionarea Sistemului Informatic National de Semnalari, compatibil cu SIS II, este in curs de revizuire.

Redactare: Elena CIOPONEA

Tehnoredactare: Carmen TUDORACHE

Tiparul executat la Tipografia M.I.R.A.