STRATEGIA NATIONALA PRIVIND ADERAREA LA SPATIUL SCHENGEN

STRATEGIA NATIONALA PRIVIND ADERAREA LA SPATIUL SCHENGEN

CONTINUT:

1.Obiectivul Strategiei nationale;

2. Pregatirile Romaniei pentru aderarea la spatiul Schengen ;

3. Masurile avute in vedere pentru aducerea la indeplinire a obiectivelor stabilite;

4. Coordonare , implementare si monitorizare.

ASPECTE INTRODUCTIVE

Integrarea europeana a reprezentat in decursul ultimilor ani preocuparea primordiala a tuturor ministerelor si celorlalte institutii ale administratiei din Romania.

La 13 aprilie 2005, Romania a primit avizul conform al Parlamentului European iar semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana a avut loc la 25 aprilie 2005, la Luxemburg. Conform calendarului stabilit, Romania a aderat la Uniunea Europeana la 01.01.2007.

Odata cu dobandirea calitatii de membru cu drepturi depline la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, Romania a intrat intr-o noua etapa, care presupune pregatirea si adoptarea masurilor necesare eliminarii controalelor la frontierele interne in vederea aderarii ulterioare la spatiul Schengen.

Romania s-a pregatit sistematic pentru aderarea la spatiul Schengen in paralel cu derularea activitatilor care au vizat integrarea in Uniunea Europeana. Actiunile in acest domeniu au urmat cursul stabilit de Planul de Actiune Schengen (PAS), document revizuit anual si aprobat de Guvernul Romaniei.

Incepand cu 1 ianuarie 2007, data aderarii la Uniunea Europeana, Romania aplica prevederile acquisului Schengen din categoria I. Categoria a II-a a acquis-ului Schengen va fi implementata din momentul eliminarii controalelor la frontierele interne, pe baza unei decizii a Consiliului Uniunii Europene.

In acest context, se impune stabilirea unor coordonate clare cu privire la obiectivele si masurile avute in vedere de tara noastra pentru indeplinirea acestui deziderat.

Strategia nationala privind aderarea la spatiul Schengen, contine directiile de actiune pentru aducerea la indeplinire a masurilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului roman in vederea aderarii la spatiul Schengen, in calendarul propus.

Scopul strategiei nationale este realizarea cadrului general necesar abordarii unitare si coerente a obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen, precum si conjugarea eforturilor institutiilor cu atributii in domeniu.

Strategia nationala urmareste identificarea, programarea si realizarea corelata a actiunilor, la nivel national, pentru asigurarea masurilor premergatoare aderarii la spatiul Schengen, precum si crearea premiselor unei armonizari consecvente si coerente prin utilizarea unitara a resurselor avute la dispozitie pentru acest demers.

Strategia nationala prezinta, intr-o prima etapa, elementele procedurale si mecanismele care stau la baza procesului de evaluare Schengen, proces care are ca finalitate decizia Consiliului UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne. In continuare, sunt prezentati pasii facuti de Romania pentru pregatirea aderarii la spatiul Schengen si etapele pe care trebuie sa le parcurga Romania pentru aderarea la spatiul Schengen (anexa nr.1).

Un alt capitol al prezentei Strategii nationale este dedicat masurilor avute in vedere de Romania pentru aderarea la spatiul Schengen. Obiectivele circumscrise fiecarui domeniu legat de cooperarea Schengen sunt detaliate in PAS, document revizuit anual, care reprezinta instrumentul de implementare al Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen.

Resursele financiare disponibile pentru indeplinirea obiectivelor stabilite sunt de asemenea evidentiate.

Coordonarea actiunilor intreprinse pentru realizarea obiectivelor prezentei Strategii nationale se realizeaza de catre Comisia nationala de autoevaluare Schengen,, organism care are rolul de a coordona, promova si reprezenta politicile si actiunile de analiza, dezvoltare in domeniul implementarii acquis-ului Schengen.

Evaluarea si monitorizarea stadiului indeplinirii masurilor asumate de catre autoritatile romane in vederea indeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen se realizeaza de catre Directia Generala Afaceri Europene si Relatii Internationale din Ministerul Internelor si Reformei Administrative si implica: evaluarea si monitorizarea implementarii acquis-ului Schengen, a obiectivelor asumate in PAS, precum si indeplinirea recomandarilor si a celor mai bune practici din Catalogul Schengen.

Directia generala afaceri europene si relatii internationale din cadrul M.I.R.A. va elabora rapoarte cu privire la stadiul indeplinirii obiectivelor asumate, care vor fi prezentate spre analiza si decizie Comisiei nationale.

Schema relationala a institutiilor implicate in procesul de coordonare, implementare si evaluare a Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen este prezentata in anexa 2.

In ceea ce priveste perioada de implementare a Strategiei nationale autoritatile romane au in vedere termenele stabilite in PAS. Conform angajamentelor asumate de autoritatile responsabile prin Planul de Actiune Schengen, implementarea masurilor tehnice, administrative si legislative necesare indeplinirii complete a acquis-ului Schengen se va realiza pana in anul 2010.

1. OBIECTIVUL STRATEGIEI NATIONALE

Obiectivul Strategiei nationale este stabilirea directiilor de actiune pentru aducerea la indeplinire a masurilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului roman in vederea aderarii la spatiul Schengen.

Strategia nationala privind aderarea la spatiul Schengen contine directiile de actiune si programele generale pentru aducerea la indeplinire a masurilor, activitatilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului roman in vederea aderarii la spatiul Schengen, in calendarul propus.

Scopul strategiei este realizarea cadrului general necesar abordarii unitare si coerente a obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen, precum si conjugarea eforturilor institutiilor cu atributii in domeniu. Strategia nationala urmareste identificarea, programarea si realizarea corelata a actiunilor avute in vedere la nivel national pentru asigurarea masurilor premergatoare aderarii la spatiul Schengen, precum si crearea premiselor unei armonizari consecvente si coerente sporite in utilizarea

unitara a resurselor avute la dispozitie pentru acest demers.

Ea creeaza cadrul general necesar abordarii unitare si coerente a obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen si identifica actiunile avute in vedere la nivel national pentru asigurarea masurilor premergatoare aderarii la spatiul Schengen.

Pregatirile pentru aderarea la spatiul Schengen reprezinta un complex de masuri care trebuie sa fie adoptate si implementate in mod coordonat, unitar si planificat, de catre institutiile / structurile cu responsabilitati in domeniu.

Procesul de evaluare Schengen

Conform articolului 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen in cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, denumit in continuare Protocolul Schengen, Romania trebuie sa accepte in totalitate acquisul Schengen.

Exista doua categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:

1. Prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - Categoria I, etapa pre-aderare la spatiul Schengen;

2. Prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - Categoria a II-a, etapa post-aderare la spatiul Schengen.

Prevederile din cea de-a doua categorie trebuie implementate si aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele interne si sunt supuse procesului de evaluare Schengen. In acest context Romania trebuie sa-si demonstreze capacitatea de a indeplini cerintele relevante din acquis-ul Schengen intr-o maniera corecta, uniforma si eficienta, fiind supusa apoi unei decizii unanime a Consiliului UE.

Implementarea si aplicarea prevederilor din Categoria I

Romania implementeaza prevederile din prima categorie incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana, in procesul de preaderare la spatiul Schengen. Implementarea si monitorizarea prevederilor din aceasta categorie au facut parte din procesul de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana.

Procesul de evaluare anterior implementarii si aplicarii prevederilor din Categoria a II-a

Implementarea si aplicarea prevederilor din Categoria a II-a presupune ca toate pre-conditiile legislative, operative si tehnice sa fie indeplinite, in special cerintele referitoare la accesul la SIS II si la un control eficient la frontierele externe. In acest context, Romania trebuie sa tina cont inclusiv de recomandarile si cele mai bune practici reliefate in cadrul evaluarilor Schengen care se deruleaza in alte state membre UE.

Procesul de evaluare consta in verificarea indeplinirii tuturor conditiilor necesare implementarii depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune ca Romania trebuie sa-si demonstreze capacitatea de a indeplini cerintele acquis-ului Schengen intr-o maniera uniforma, corecta, consistenta si eficienta. Evaluarea Schengen este in responsabilitatea Grupului de lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.

Prima parte a procesului de evaluare consta in completarea unui chestionar extins, care va fi remis Romaniei. Acest chestionar va contine intrebari detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea si aplicarea prevederilor Categoriei a II-a. Raspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent de catre echipa de evaluare, pentru a permite Consiliului sa analizeze capacitatea Romaniei de a aplica prevederile Categoriei a II-a.

In momentul in care au fost obtinute suficiente informatii, vor fi demarate vizite de evaluare, pentru verificarea, in teren, a pregatirilor.

Dupa finalizarea acestor vizite, va fi redactat un raport care va analiza stadiul de pregatire a Romaniei pentru aplicarea prevederilor Categoriei a II-a. Acest raport poate include recomandari pentru corectarea sau imbunatatirea aspectelor mai putin satisfacatoare. De asemenea, pot fi efectuate vizite suplimentare, dupa trecerea unei perioade de timp, pentru a verifica remedierea eventualelor aspecte negative.

Raportul final al Grupului de Evaluare Schengen va fi prezentat Consiliului UE care va adopta decizia necesara prin care va autoriza aplicarea prevederilor Categoriei a II-a la data/datele pe care le considera adecvate.

Dispozitiile Tratatului de aderare

Art. 4 alin.(1) si (2) din Actul privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria si a Romaniei si adaptarile tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana ce constituie parte integranta a Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr. 157/2005, face distinctia intre prevederile care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre aplicabile in Romania de la data aderarii si prevederile direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, care se aplica numai in temeiul unei decizii adoptate de Consiliul UE in acest sens.

De asemenea, Actul privind conditiile de aderare la Uniunea Europeana face referire la procesul de evaluare Schengen, care va verifica, in conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile in materie, indeplinirea conditiilor necesare aplicarii tuturor partilor in cauza din acquis:

Dispozitiile acquis-ului Schengen care au fost integrate in cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene () si actele care se intemeiaza pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate in anexa II, precum si orice alte acte noi de acest fel care ar putea fi adoptate inainte de data aderarii, sunt obligatorii si se aplica in Bulgaria si Romania de la data aderarii.

• Dispozitiile acquis-ului Schengen care au fost integrate in cadrul Uniunii Europene si actele care se intemeiaza pe acestea sau care sunt conexe acestuia si care nu sunt prevazute la alineatul (1) desi sunt obligatorii pentru Romania de la data aderarii, se aplica pe teritoriul fiecaruia dintre aceste state membre numai in temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu in acest sens, dupa verificarea, in conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile in materie, a indeplinirii pe teritoriul respectivului stat a conditiilor necesare aplicarii tuturor partilor in cauza din acquis. "

2. Pregatirile Romaniei pentru aderarea la spatiul Schengen

Pregatirile pentru atingerea acestui deziderat au demarat, sub coordonarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, in paralel cu lansarea procesului de negociere pe Capitolul 24-Justitie si Afaceri Interne si au inclus activitati de redactare a unor documente strategice, de constructie institutionala, de implementare a prevederilor din Categoria I si de monitorizare a angajamentelor asumate.

Sectiunea 1 Documente strategice

In contextul negocierilor privind Capitolul 24 - Justitie si Afaceri Interne, statele membre UE au solicitat tarilor candidate, inclusiv Romaniei, prezentarea unui plan de actiune pentru aplicarea criteriilor preliminare participarii la spatiul Schengen.

La 30 noiembrie 2001, Guvernul Romaniei a transmis Conferintei pentru Aderare Romania - Uniunea Europeana Documentul de Pozitie pe Capitolul 24 Justitie si Afaceri Interne, care a avut ca anexa Planul de Actiune Schengen. Documentul de pozitie a prezentat stadiul la acea data si masurile avute in vedere a fi adoptate, precum si pozitia fata de acquis-ul comunitar, in urmatoarele domenii:supravegherea si controlul frontierelor externe, politica de vize, cooperarea politieneasca, droguri,cooperarea judiciara in materie penala, extradare, arme de foc si munitii, Sistemul Informatic Schengen, protectia datelor cu caracter personal. Acquis-ul Schengen a fost acceptat in totalitate si nu au fost solicitate perioade de tranzitie sau derogari.

Scopul Planului de Actiune Schengen este identificarea si prioritizarea actiunilor care urmeaza sa fie adoptate pentru indeplinirea preconditiilor pentru implementarea completa a acquis-ului Schengen, cat de curand posibil, precum si implementarea graduala a acestuia, in functie de calendarul de aderare la spatiul Schengen. Planul de actiune va fi monitorizat si actualizat anual, astfel incat Romania sa indeplineasca criteriile pentru aplicarea Conventiei de punere in aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 intre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, adoptata la Schengen la 19 iunie 1990, denumita in continuare Conventia Schengen.   

Structura PAS urmareste modelul recomandat de Comisia Europeana. Fiecare sectiune indica acquis-ul Schengen relevant, descrie situatia actuala, precum si masurile legislative, institutionale, administrative-tehnice prevazute pentru adoptarea si implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru masurile avute in vedere. De asemenea, sunt indicate institutii responsabile pentru implementarea acestor masuri. Planul de Actiune Schengen marcheaza distinctia clara intre momentul aderarii Romaniei la UE si momentul aderarii la Conventia Schengen. Planificarea procesului de implementare a Conventiei Schengen este realizata printr-o abordare in doua etape, care acopera atat perioada de pre-aderare la UE cat si perioada care urmeaza aderarii la UE si se situeaza inaintea momentului ridicarii controalelor la frontierele interne de la care Romania va avea calitatea de membru Schengen.

Anual, se prezinta Guvernului Romaniei si Comisiei Europene un raport referitor la stadiul indeplinirii angajamentelor asumate in PAS.

Coordonarea chestiunilor legate de cooperarea in context Schengen se realizeaza de catre Comisia nationala de autoevaluare Schengen, organism infiintat prin Hotararea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei nationale de autoevaluare Schengen.

Comisia nationala informeaza periodic Guvernul si Consiliul interministerial pentru afaceri interne si justitie asupra activitatii desfasurate si a masurilor dispuse.

Schema relationala a institutiilor implicate in procesul de coordonare, implementare si evaluare a Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen este prevazuta in anexa 2.

3. MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU ADUCEREA LA INDEPLINIRE A OBIECTIVELOR STABILITE

Indeplinirea obiectivului legat de eliminarea controalelor la frontierele interne si aderarea la spatiul Schengen presupune implementarea unui complex de masuri care vizeaza:

1) adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen;

2) constructia institutionala;

3) componenta de investitii, achizitii de mijloace tehnice, echipamente si sisteme specializate, precum si pregatirea adecvata a personalului care va fi implicat in acest demers.

1 Adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen

Acquis-ul Schengen a fost acceptat in totalitate si nu au fost solicitate perioade de tranzitie sau derogari.

Documentele de referinta privind adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen de catre autoritatile romane au avut in permanenta in vedere si au marcat clar distinctia intre momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si momentul aderarii la Conventia Schengen.

Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen a fost realizata printr-o abordare in doua etape, in functie de prevederile acquis-ului Schengen care apartin Categoriei I si cele care apartin Categoriei a II-a. In continuare, eforturile autoritatilor romane din punctul de vedere al adoptarii si implementarii acquis-ului Schengen se vor axa pe aceeasi abordare duala.

5) Principalele masuri avute in vedere, in functie de fiecare domeniu al cooperarii Schengen, sunt:

A. Politica de vize

1. Modificarea legislatiei in sensul introducerii formatului uniform pe care se aplica viza emisa persoanelor detinatoare a unor documente de calatorie nerecunoscute de catre Romania;

2. Amendarea legislatiei cu privire la regimul strainilor in sensul introducerii conceptului de viza uniforma, care este valabil pe teritoriul Schengen (aplicabil dupa aderarea la spatiul Schengen);

3. Implementarea deplina a prevederilor Instructiunilor Consulare Comune;

4. Modificarea adecvata a legislatiei privind regimul strainilor in Romania in vederea instituirii obligativitatii ca la solicitarea vizei strainii sa posede o asigurare medicala care sa acopere orice costuri legate de repatriere din motive medicale, asistenta medicala sau de urgenta si/sau tratament de urgenta in spital (Decizia Consiliului 2004/17/CE);

5. Introducerea in legislatia romana privind regimul strainilor a notiunii de viza uniforma cu valabilitate teritoriala limitata;

6. Modificarea legislatiei privind regimul strainilor in sensul in care Romania sa poata emite vize pentru un stat Schengen si, de asemenea, sa fie introduse prevederi care sa permita unui stat Schengen sa emita vize in numele Romaniei, in conditiile prevazute de acquis;

7. Introducerea taxelor de viza conforme cu acquis-ul Schengen;

8. Modificarea Ordonantei Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare si a taxelor percepute pentru prestarea acestora, aprobata cu modificari prin Legea nr.89/1993, cu modificarile si completarile ulterioare;

9. Amendarea acordurilor cu o serie de state de pe lista negativa a Uniunii Europene in care se prevede eliberarea de vize in conditii de gratuitate.

B. Migratia

1. Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea armonizarii sale cu art.21 din Conventia Schengen si cu art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod Comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de catre persoane (Codul Frontierelor Schengen);

2. Modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.194/2002, republicata, in vederea introducerii prevederilor referitoare la consultarea partii contractante care a semnalat un strain ca inadmisibil in situatia in care se intentioneaza eliberarea unui permis de sedere acestuia, potrivit art. 25 din Conventia Schengen;

C. Cooperarea politieneasca

Elaborarea normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.103/2006 privind unele masuri pentru facilitarea cooperarii politienesti internationale, aprobata prin Legea nr.104/2007, pe componenta de cooperare in context Schengen;

D. Lupta impotriva drogurilor

Adoptarea masurilor necesare pentru a permite participarea expertilor romani la Grupul de lucru permanent, stabilit conform prevederilor art. 70 din Conventia Schengen.

E. Sistemul Informatic Schengen

Elaborarea procedurilor nationale si internationale pentru operatiunile efectuate in Sistemul Informatic Schengen in conformitate cu procedurile prevazute de Manualul SIRENE

.Semnarea protocoalelor de colaborare cu Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii in vederea colaborarii operative cu aceste institutii.

Demersuri privind semnarea de noi acorduri bilaterale privind cooperarea politieneasca

internationala

F. Protectia datelor cu caracter personal

Armonizarea legislatiei, a reglementarilor si practicilor cu acquis-ul Schengen din domeniul protectiei datelor cu caracter personal.

2. Constructia institutionala

Principalele masuri avute in vedere, in functie de fiecare domeniu al cooperarii Schengen, sunt:

A. Controlul frontierelor

1. Implementarea procedurilor de control al traficului in vederea asigurarii fluiditatii traficului la viitoarea frontiera interna si eliminarii obstacolelor care restrictioneaza traficul rutier in punctele de trecere la viitoarea frontiera interna;

2. Monitorizarea si evaluarea permanenta a stadiului actiunilor prevazute in documentele de implementare a Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a Romaniei in perioada 2007-2010, aprobata prin Hotararea Guvernului nr.324/2007, Planul de actiune si Planul unic multianual de investitii pentru securitatea frontierei.

3. Implementarea Sistemului Integrat de Supraveghere si Control la Marea Neagra;

4. Realizarea conditiilor tehnice necesare functionarii sistemului de informatii despre pasageri in aeroporturi;

5. Separarea eficienta a fluxurilor de pasageri intra si extra Schengen in porturile si aeroporturile internationale.

B. Politica de vize

1. Punerea in circulatie a colantului uniform de viza;

2. Punerea in circulatie a colantului Schengen;

3. Dotarea tuturor consulatelor clasificate de risc inalt cu echipamente de detectare a documentelor false si falsificate corespunzatoare diferitelor niveluri de risc, in conformitate cu acquis-ul in materie;

4 . Implementarea componentei nationale a Sistemului Informatic privind Vizele (VIS).

C. Migratia

1. Implementarea totala a Sistemului Informatic Integrat privind managementul migratiei, azilului si vizelor;

2. Realizarea si integrarea in sistemul informatic al Oficiului Roman pentru Imigrari a unei biblioteci virtuale care sa cuprinda specimene ale documentelor de identitate, calatorie si stare civila folosite de straini pe teritoriul Romaniei, inclusiv cu o descriere a elementelor de siguranta ale acestora.

3. Implementarea unui proiect pilot al sistemului pentru emiterea si gestionarea noilor pasapoarte cu date biometrice.

4. Extinderea sistemului pentru emiterea si gestionarea pasapoartelor cu date biometrice, pentru intreaga tara.

5. Realizarea suportului tehnic pentru producerea, eliberarea si utilizarea cartii electronice de identitate

D. Azilul

1. Introducerea datelor biometrice in documentele de calatorie eliberate beneficiarilor unei forme de protectie;

2. Finalizarea modulelor de aplicatie ale Oficiului Roman pentru Imigrari.

E. Cooperarea politieneasca

1. Infiintarea si dezvoltarea componentei de cooperare politieneasca internationala, in contextul prevederilor art. 39-46 din Conventia Schengen, in cadrul Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala.

F. Cooperare judiciara

1. Achizitionarea aparaturii necesare pentru Curtea de Apel Bucuresti, precum si dotarea celorlalte curti de apel cu aparatura necesara pentru aplicarea dispozitiilor referitoare la efectuarea audierilor prin video-conferinta cuprinse in Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, cu modificarile si completarile ulterioare;

2. Pregatirea magistratilor in cadrul seminariilor si cursurilor. Programa de pregatire continua pentru magistratii implicati in programul de pregatire indicat in sectiunea privind cooperare judiciara.

G. Lupta impotriva drogurilor

1.Infiintarea unui Registru Central de Investigatii si Cercetare in domeniul drogurilor si al infractiunilor conexe, in care vor fi incluse toate operatiunile derulate de orice institutie cu atributii de aplicare a legii si care sa permita evidentierea operatiunilor aflate in derulare astfel incat sa se stabileasca corect prioritatile si sa se asigure coerenta si eficienta in aplicarea legii;

2. Modernizarea si / sau relocarea echipamentului operativ de control al birourilor vamale de la frontiera externa UE in conformitate cu evolutiile fenomenului traficului de droguri in termeni de calitate / cantitate / rute;

3. Infiintarea laboratorului teritorial de analiza a drogurilor la Constanta.

H. Arme de foc si munitii

1.Dezvoltarea institutionala a Registrului National al Armelor conform prevederilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor si Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 389/2004 privind organizarea si functionarea Registrului National al Armelor, in vederea implementarii sistemului de monitorizare a operatiunilor cu arme conform exigentelor Directivei Consiliului 91/477/CEE din 18.06.1991 privind controlul achizitiei si detinerii de arme;

2. Dezvoltarea unui sistem informatic si de comunicatii necesar functionarii Registrului National al Armelor.

I. Sistemul Informatic Schengen

1. Infiintarea Centrului National SIS;

2. Operationalizarea biroului SIRENE;

3. Activitatile legate de realizarea din punct de vedere tehnic, administrativ a Biroului SIRENE Romania;

4. Infiintarea Centrului multifunctional de pregatire Schengen;

5. Modernizarea sistemelor informatice existente in cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative;

6. Implementarea fazei pilot a Sistemului Informatic National de Semnalari compatibil SIS II;

7. Extinderea pilotului la nivel national;

8. Interconectarea Sistemului Informatic National de Semnalari la CS-SIS II; realizarea copiei tehnice a bazelor de date CS-SIS II; realizarea solutiei de "Disaster Recovery" aferenta SINS si a componentei nationale NS-SIS II;

9. Infiintarea, daca nu exista in sistemele informatice, compatibilizarea cu formatul Schengen si interconectarea bazelor de date privind obiectele cautate pentru a fi confiscate sau utilizate ca probe in materie penala (art. 100 din Conventia Schengen), precum si cele referitoare la persoane si autovehicule, in vederea supravegherii discrete sau a controalelor specifice (art. 99 din Conventia Schengen). Conversia tuturor datelor care vor fi translatate in SINS;

10. Dezvoltarea infrastructurii tehnice si de comunicatii pentru accesul autoritatilor competente la bazele de date mai sus mentionate (art. 101 din Conventia Schengen);

11. Extinderea implementarii TETRA la nivelul intregului teritoriu, complementar la programele actuale.

12. Modernizarea sistemului informatic al Oficiului Roman pentru Imigrari corelat cu SIS II si VIS.

13. Extinderea PKI la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MIRA

J. Sistemul Informatic privind vizele

1. Elaborarea si aprobarea cadrului juridic pentru crearea si functionarea sistemului national de informare privind vizele;

2. Elaborarea si adoptarea proiectului tehnic pentru componenta nationala a VIS;

3. Realizarea aplicatiei informatice pentru componenta nationala a VIS, care sa permita conectarea, stocarea si transmiterea identificatorilor biometrici stabiliti prin normele europene (amprente digitale, imagine faciala);

4. Dotarea Centrului National de Vize si a Oficiului Roman pentru Imigrari cu echipamente hardware si aplicatiile informatice necesare stocarii, prelucrarii si transmiterii de date in cadrul componentei nationale a VIS;

5. Amenajarea si dotarea oficiilor consulare cu echipamentele necesare pentru functionarea in bune conditii a componentei nationale a VIS;

6. Conectarea la sistem si dotarea cu echipamente corespunzatoare a punctelor de frontiera de pe viitoarea frontiera externa;

7. Conectarea la sistem si dotarea altor agentii cu echipamente, in functie de normele europene ce urmeaza a fi adoptate;

8. Interconectarea componentei nationale a VIS cu reteaua VIS a Comunitatii Europene.

Pregatirea adecvata a personalului care va fi implicat in acest demers

In cadrul masurilor de pregatire a aderarii la spatiul Schengen, solutionarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor umane necesare si formarea profesionala corespunzatoare a acestora, reprezinta una din conditiile esentiale pentru succesul intregului proces. Mai mult decat atat, recomandarile si cele mai bune practici existente la nivel european impun elaborarea si adoptarea unui concept clar si integrat, al pregatirii in domeniul Schengen.

Institutiile / structurile cu responsabilitati Schengen poseda, in prezent, sisteme proprii de formare profesionala, ceea ce rezolva, insa, numai in parte problematica pregatirii personalului.

Necesitatea unui efort comun, la nivel national, privind pregatirea personalului, precum si posibilitatile institutiilor / structurilor implicate in activitatile de integrare in spatiul Schengen de a functiona in comun pentru indeplinirea obiectivelor ce le revin, pun problema constituirii unui sistem integrat de formare profesionala.

In vederea realizarii acestui deziderat si avand in vedere recomandarile si cele mai bune practici existente la nivel european, Comisia nationala a aprobat in sedinta din data de 24 octombrie 2006, Conceptia Integrata de pregatire a personalului institutiilor/structurilor implicate in procesul de aderare a Romaniei la spatiul Schengen.

Scopul elaborarii Conceptiei integrate de pregatire il reprezinta realizarea cadrului general comun pentru formarea profesionala initiala si continua a personalului care isi desfasoara activitatea in domeniul Schengen. Obiectivele comune ale formarii profesionale integrate in domeniul Schengen sunt urmatoarele:

a) cunoasterea continutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen;

b) asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacitatii personalului de cooperare in domeniul Schengen;

c) transmiterea informatiilor privitoare la acquis-ul Schengen;

d) cunoasterea procesului de evaluare Schengen;

e) pregatirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice;

f) asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor de operare a tehnicii si a materialelor destinate indeplinirii atributiilor si misiunilor in domeniul Schengen.

Grupurile tinta pentru pregatirea privind problematica Schengen includ personalul cu atributii in acest domeniu. Pregatirea trebuie sa includa atat demnitari si personalul care ocupa functii de conducere, cat si personalul care ocupa functii de executie.

Domeniile avute in vedere pentru pregatirea in domeniul Schengen sunt cele care formeaza acquisul Schengen:

1. Controlul frontierelor

2. Politica de vize

3. Migratie

4. Azil

5. Cooperare politieneasca

6. Cooperare judiciara

7. Lupta impotriva drogurilor

8. Arme de foc si munitii

9. Sistemul Informatic Schengen

10. Protectia datelor

Resurse financiare

Resursele financiare necesare pentru realizarea actiunilor necesare indeplinirii masurilor legate de aderarea la spatiul Schengen se regasesc in Plan unic multianual de investitii, document aprobat de Grupul Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS).

Planul unic se actualizeaza anual si permite autoritatilor romane sa monitorizeze progresele inregistrate pana la integrarea in spatiul Schengen.

Alte surse financiare disponibile se refera la Facilitatea Schengen si Programul general "Gestionarea Fluxurilor Migratorii".

Facilitatea Schengen

Facilitatea Schengen este un instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei si a Romaniei in perioada dintre data aderarii si sfarsitul anului 2009 in vederea finantarii actiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii, pentru punerea in aplicare a acquis-ului Schengen si controlul frontierelor.

In perioada 2007-2009, Romania va beneficia de o suma de 559.8 milioane EURO pentru Facilitatea Schengen si pentru fluxurile de numerar.

Alocarile pentru Romania pentru Facilitatea Schengen sunt defalcate pe ani dupa cum urmeaza:

a) 297,2 milioane Euro in 2007

b) 131,8 milioane Euro in 2008

c) 130,8 milioane Euro in 2009

Conform Actului privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria si a Romaniei si adaptarile tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana ce constituie parte integranta a Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr. 157/2005, cel putin 50 % din sumele mentionate sunt destinate finantarii de actiuni la noile frontiere externe ale Uniunii pentru punerea in aplicare a acquis-ului Schengen si a controalelor la frontiera externa.

A douasprezecea parte din fiecare suma anuala se plateste Bulgariei si Romaniei in prima zi lucratoare a fiecarei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizeaza in termen de trei ani de la efectuarea primei plati. Romania prezinta, in cel mult sase luni de la data expirarii acestui termen de trei ani, un raport cuprinzator privind utilizarea finala a sumelor globale in temeiul sectiunii Schengen a Facilitatii Schengen si pentru fluxurile de numerar, incluzand un raport justificativ privind cheltuielile.Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recupereaza de catre Comisie.

Cerinte minime privind managementul si controlul Facilitatii Schengen

Pentru a fi eligibile, actiunile vor trebui sa derive in intregime sau in mod primar din acquis-ul Schengen si sa aiba ca obiectiv imbunatatirea si intarirea viitoare a controlului la frontierele externe si trebuie:

a) sa fie localizate fizic la frontiera externa, sau;

b) sa aiba o legatura cu protectia viitoarei frontiere externe in cazurile in care actiunile nu sunt fizic localizate la frontiera externa;

Actiunile eligibile pot include stabilirea de diverse sisteme IT necesare implementarii acquis-ului Schengen.

Urmatoarele conditii sunt obligatorii:

a) un Plan Indicativ anual trebuie transmis la Comisia Europeana pana la sfarsitul primaverii fiecarui an; Comisia nationala si ulterior Comisia Europeana pot sa aprobe sau sa respinga acest Plan Indicativ, caz in care acesta va trebui refacut;

b) un sistem clar definit pentru gestionarea si controlul fondului cu proceduri interne care sa evidentieze o clara definire a responsabilitatilor;

c) respectarea principiilor separarii responsabilitatilor astfel incat sa nu existe nici un risc de conflict de interes in realizarea achizitiilor si platilor;

d) existenta unor controale interne efective, inclusiv a functiei de audit independent, precum si a unui sistem contabil efectiv si de raportare financiara care sa raspunda standardelor internationale acceptate;

e) regulile de achizitie in conformitate cu reglementarile comunitare privind achizitiile;

f) prevederi antifrauda si mecanisme de corectie financiara;

g) raportare intermediara insotita de o declaratie anuala de gestiune a ofiterului responsabil din cadrul autoritatii competente coordonarea implementarii asistentei comunitare prin Facilitatea Schengen.

Sistemul propus de Romania pentru gestionarea si implementarea Facilitatii Schengen

In cadrul sistemului de gestionare si control pentru implementarea asistentei financiare acordate prin Facilitatea Schengen sunt desemnate urmatoarele institutii:

1. Ministerul Internelor si Reformei Administrative - autoritate competenta pentru coordonarea implementarii asistentei financiare acordate prin Facilitatea Schengen

2. Ministerul Economiei si Finantelor

a) prin Oficiul pentru Plati si Contractare Phare - autoritate de contractare si plata pentru

asistenta financiara acordata prin Facilitatea Schengen.

b) prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - autoritate de evaluare

pentru Facilitatea Schengen.

3. Autoritatea de audit de pe langa Curtea de Conturi - autoritate de audit pentru fondurile acordate Romaniei in perioada postaderare de Uniunea Europeana pentru Facilitatea Schengen.

Principalii beneficiari ai Facilitatii Schengen sunt Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

Decizia Comisiei Europene nr. C(2007)1417 din 04.04.2007 privind gestionarea si controlul partii consacrate acquisului Schengen din cadrul Facilitatii Schengen si pentru fluxurile de numerar pentru perioada 2007-2009, cuprinde prevederi referitoare la:

1. Actiuni si cheltuieli eligibile;

2. Coordonarea si compatibilitatea cu politicile comunitare;

3. Documentatia necesara a fi intocmita si prezentata Comisiei Europene;

4. Cadrul de monitorizare si control in domeniul raportarii, contractarii si platilor;

5. Norme de buna practica administrativa si de buna gestiune financiara.

Sectiunea a 2-a Programul General "Solidaritatea si Gestionarea Fluxurilor Migratorii"

Programul general intitulat Solidaritatea si Gestionarea Fluxurilor Migratorii pentru perioada 2007-2013, care a fost aprobat la nivel european, stabileste mecanisme care acopera 4 domenii:

1. Controlul si supravegherea frontierelor externe - managementul integrat al frontierei - politica de vize;

2. Returnarea cetatenilor statelor terte care se afla ilegal pe teritoriul UE;

3. Integrarea cetatenilor statelor terte care se afla legal pe teritoriul UE;

4. Azilul.

Suma propusa prin programul cadru este de 5.866 milioane Euro, dintre care 1.184 milioane Euro pentru azil, 759 milioane pentru fondul pentru returnare, 1.771 milioane Euro pentru integrarea cetatenilor statelor terte si 2.152 milioane Euro pentru managementul frontierelor externe.

Romania nu poate beneficia de finantare din aceste fonduri atat timp cat beneficiaza de alta finantare pentru frontiera externa. Odata cu terminarea finantarii acordate prin Facilitatea Schengen, respectiv in anul 2009, Romania va deveni eligibila pentru acest fonduri, adica in anul 2010.

4. COORDONARE, IMPLEMENTARE SI MONITORIZARE

Coordonarea actiunilor intreprinse pentru realizarea obiectivului Strategiei nationale se realizeaza de Comisia nationala. Sarcina implementarii Strategiei nationale revine fiecareia dintre institutiile cu atributii in domeniu, in partile ce le privesc. Conducatorii institutiilor au obligatia de a intreprinde masurile ce se impun si raspund de indeplinirea obiectivelor ce le revin din prezenta Strategie nationala. La nivelul acestor institutii pot fi create si operationalizate structuri proprii de autoevaluare. La indeplinirea obiectivelor Strategiei nationale pot participa si alte institutii ale statului, precum si organizatii neguvernamentale, care coopereaza potrivit competentelor si in conditiile legii.

Evaluarea si monitorizarea stadiului indeplinirii masurilor asumate de catre autoritatile romane in vederea indeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen se realizeaza permanent, prin intermediul DGAERI - MIRA.

Scopul evaluarii il reprezinta evitarea suprapunerilor si paralelismelor intre institutiile cu atributii la frontiera si eliminarea disfunctionalitatilor aparute in procesul de implementare a Strategiei nationale.

Evaluarea si monitorizarea indeplinirii masurilor stabilite se face si prin organizarea unor vizite in teren, de catre echipe mixte, formate din reprezentanti ai MIRA si ai institutiilor evaluate, pentru verificarea informatiilor furnizate in documentele prezentate de institutiile/ministerele implicate.

Riscuri

Riscurile identificate pentru indeplinirea masurilor stabilite prin Strategia nationala se refera in primul rand la stabilirea unui calendar privind demararea si desfasurarea procesului de evaluare Schengen pentru Romania. Acest lucru depinde in mare masura de propriul calendar al Uniunii Europene in ceea ce priveste extinderea spatiului Schengen si de continuarea procesului de evaluare Schengen dupa incheierea acestui proces cu cele 10 state care au aderat la 1 mai 2004.

De asemenea, riscurile identificate pentru Strategia nationala se refera la eventuala indisponibilitate a fondurilor necesare finantarii investitiilor, la termenele stabilite.Un alt potential risc se refera la respectarea termenelor si sincronizarea proiectelor aflate in derulare, in vederea realizarii masurilor continute in Planul de Actiune Schengen.

Insuficienta cooperare intre institutiile participante la implementarea Strategiei nationale este un alt risc care trebuie luat in considerare de autoritatile responsabile.

Concluzii

Implementarea masurilor stabilite prin Strategia nationala privind aderarea la spatiul Schengen va permite realizarea obiectivului de eliminare a controalelor la frontierele interne odata cu aderarea ulterioara la spatiul Schengen.

Acest demers se poate materializa numai printr-un efort inter-institutional care sa exprime capacitatea tuturor celor implicati de a gestiona coerent acest proces complex.

Pregatirea pentru aderarea la spatiul Schengen trebuie sa aiba o asemenea calitate incat sa permita o evolutie pozitiva a Romaniei pe parcursul procesului de evaluare Schengen si crearea conditiilor pentru o decizie favorabila a Consiliului UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne. Strategia nationala se revizuieste anual, odata cu Planul de Actiune Schengen.

Etapele privind aderarea Romaniei la spatiul Schengen

1. Aderarea la Uniunea Europeana

2. Transmiterea de catre Romania a unei Declaratii de pregatire - Declaration of readiness privind pregatirea pentru demararea procesului de evaluare Schengen (Romania trebuie sa propuna o data privind inceperea procesului de evaluare).

3. Transmiterea, de catre Secretariatul General, a unui chestionar extins care va contine intrebari detaliate despre toate aspectele relevante pentru

implementarea si aplicarea prevederilor Schengen din Categoria a II-a

4. Completarea de catre Romania a chestionarului si transmiterea acestuia catre Consiliul UE

5. Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de intrebari suplimentare, chestionare etc.