Specificul regimului constitutional actual

Specificul regimului constitutional actual

Fiecare tara are propriul sau regim politic, care poate fi mai mult sau mai putin legat de anumite episoade sau experiente din trecut. In ceea ce priveste Romania, actuala configuratie a regimului politic "s-a nascut din revolutia anticomunista produsa in decembrie 1989"[1]. O revolutie soc, poate cea mai violenta care s-a produs in fostul mare "ansmblu" sovietic. Desi acest subiect al comunismului si postcomunismului romanesc, intre care linia de demarcatie fiind oarecum reprezentata de revolutia din decembrie 1989, impica o serie de paradigme si dezbateri mult mai ample, un lucru este cert : Romania trece de la regimul totalitar comunist de sub conducerea Nicolae Ceausescu la regimul democratic promovat de societatiile de tip occidental, sau mai bine zis Romania trece in ipostaza tranzitiei catre democratie. Totusi regimul postcomunismul romanesc a fost vazut, la inceputurile lui, in continuare din extertior "ca un taram al violarii dreptului omului" , datorat pe de-o parte si de similitudinea cu restul tariilor din Europa centrala si de est care "[au fost afectate] de o slaba si tardiva institutionalizare" . Abia la doi ani dupa caderea regimului ceausist, in deplina conformitate cu "traditia politica romaneasca" , aceea de a adopta Constitutia dupa alegeri, in decembrie 1991 a fost adoptata o noua Constitutie validata prin referendum national. Drept urmare Constitutia din 1991, care evidentiaza o perioada importanta " in masura in care poate fi analizata ca prima constitutie, dupa o jumatate de secol" in care cetateanul se afla sub semnul controlului totalitar, "solutiona definitiv chestiunea formei de guvernanmant" . Drept consecinta, analizarea specificul actualului regim constitutional romanesc poate fi demarat din acest moment memorabil (1991) cand natiunea romana sta sub amprenta libertatii, adoptand o Constitutie "autentica" . Totusi, desi Constitutia de la 1991 este vazuta ca purtatoare a semnaturii unui partid, considerat predecesor al partidului unic dinaintea revolutiei, ea "a asigurat suportul institutional al unei dezvoltari democratice" .

O intrebare care s-a regasit in trecut si care inca mai patroneaza unele mediile de cercetare stintifica este : Care este cel mai bun regim? In perioada imediata, de dupa 1989 discutiile si analizele care aveau la baza anumite aspecte legate de aceasta intrebare, erau indreptate spre o evitare a unei asemanari cu fostul regim. "In aceasta logica, (), Romania postcomunista ar fi trebuit sa adopte un regim in care Parlamentul sa fie puternic, iar Presedintele slab."[8]Insa se pare ca in Romania aniilor 1990-1992, din ratiunea "puterii instalate" lucrurile au fost putin diferite. Pornind de la institutia sefului de stat, putem spune ca pozitia presedintelui este intr-o oarecare masura definitorie in conturarea unui regim constitutional. Prin articolul 81 (1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat" "Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi'' Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive". din Constitutia Romaniei, se contureaza imaginea unui regim mixt cu caracter semiprezidentialist, redat de desemnarea directa a presedintelui de catre populatie prin vot universal, direct, secret si liber exprimat. Aceasta modalitate de alegere a sefului de stat sta la originea rgimului constitutional autohton.[10] Apoi prin articolul 80 (1) "Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii" ; Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate"cu referire la rolul detinut de presedinte, se creioneaza un anumit profil al acestei institutii care "aproprie Romania de o intreaga familie de state europene si extraeuropene"[11]. Presedintele Romaniei este deci, avand in vedere statutul sau de reprezentant al statului, cel care garanteaza si vegheaza asupra respectarii constitutiei. Totodata el reprezinta un element foarte important prin atributele care ii revin, legat de asigurarea independentei nationale si integritatii teritoriale, deoarece in absenta acestor atribute "statul roman nu poate fi imaginat"[12]. Totusi aceasta alegere directa a sefului de stat care pe langa atributiile de mai sus mai are si un rol de mediere intre intre puteri, precum si intre stat ti societate si oligat de constitutie sa intervina in probleme de economie poate duce la complicatii in acest "dispozitiv institutional, care ar avea altfel alura tipica a unui regim parlamentar" . Avand in vedere aceste lucruri trebuie mentionat ca regimul semiprezidential romanesc nu este identic cu cel frantuzesc. Desi presedintele numeste in functie primul ministru conform articolului 85 (1) "Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament".
"In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului".
"Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru." , el o face la propunerea partidului care obtine majoritate absoluta, iar odata investit presedintele nu poate demite primul ministru. In plus, presedintele Romaniei nu poate participa la sedintele de cabinet decat in situatii speciale[14] sau la cererea premierului. Iar intr-o alta ordine de idei spre deosebire de omologul sau francez, seful de stat al Romaniei nu are libertatea de a dizolva Parlamentul decat   dupa doua tentative esuate de obtinere a unui vot de incredere de catre guvernele alcatuite de premierii desemnati de el'' Un alt element distictiv intre atributiile celor doi sefi de stat, pe de-o parte cel francez iar pe de alta parte cel roman, este aceea ca presedintele roman nu semneaza ordonantele, aceasta raspundere fiindu-i atribuita primului ministru. Motivatia care sta la baza asemanarii regimului semiprezidential de tip francez cu cel de tip romanesc este data de '' similitudinile pe care unii dintre exegeti le-au evocat, intre textul actualului de la 1991 si textul constittiei Frantei de la 1958'' , considerat un adevarat prototip al regimului mixt semiporezidential. Revenind la intrebarea expusa mai sus concluziile la care Giovanni Sartori a ajuns este aceea ca "Cea mai buna forma politica este cea care se aplica mai bine contextului". Celebra Constitutie a Romaniei din 1991, din cauza unor "crize constitutionale"( in septembrie 1996 cand pretedintele Iliescu a vrut sa candideze din nou , dupa ce exercitase functia de presdinte al Romaniei de doua ori; si in decembrie 1999 -implicarea presedintelui Constantinescu in demiterea pimului ministru), precum si din alte motive care vizeaza de asemenea si domeniul separari puterilor, in 2003 a fost propusa o revizuire a Constitutiei. Dar din perspectiva analizei regimului constitutional actual acest lucru nu a avut o importanta majora deoarece prin aceasta schimbare nu s-a produs nicio schimbare de regim. Regimul constitutional romanesc este considerat un regim ecleptic[18]care are nevoie de consolidare prin restaurarea constitutionalismului prin care intelegem guvernare limitata in conditiile in care suverana este legea si nu vointa potential despotica a unui individ sau grup de interese.

In actualitate se afla, in stransa legatura cu subiectul dezbatut, arhi-mediatizatul si analizatul episod "derogagrile presedintelui Traian Basescu". Comisia prezidentiala de analiza a regimului politic si constitutional a prezentat un Raport pentru consolidarea Statului de Drept in care propune revizuirea Constitutiei. De la acest raport care prevedea schimbarea a 23 de puncte din Constitutia Romaniei, presedintele Traian Basescu a trasat cateva puncte[19] care au intrat in centrul atentiei si a dezbaterilor politice provocand chiar anumite interpretari conform carora se incalca anumite principii ale democratiei. Unii specialisti in drept au acuzat presedintele ca aceste derogari pot avea grave consecinte si ca duc catre un regim ce permite derapaje catre autoritarism.

Bibliografie:

Cristian PREDA, Sorina SOARE, "Regimul, partidele si sistemul politic din Romania", Ed. Nemira, Bucuresti 2008

Constitutia Romaniei

Ioan STANOMIR, "Constitutionalism si postcomunism. Un comentariu al constitutiei romane" editia a II-a , Ed. Universitatii, Bucuresti 2007

Ioan STANOMIR, "Libertate, lege si drept. O istorie a constitutionalismului romanesc.", Ed. Polirom, Bucuresti 2005

RAPORT al Comisiei Prezidentiale de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din Romania pentru consolidarea statului de drept