Tema extinderii participarii politice

Tema extinderii participarii politice

In ultimele decenii, atat din partea teoreticienilor, cat si a publicistilor, se remarca o reformare a insitutiilor politice, accentuandu-se necesitatea participarii politice a cetatenilor. Unii analisti politici, printre care si Morris, considera ca paradigma fundamentala actuala in orizontul politic e trecerea de la democratie reprezentativa la democratie directa.

Electoratul isi doreste sa fie principalul actor si este tot mai neincrezator fata de orice forma de intermediere intre opiniile sale si opinia publica. Acest lucru e demonstrat de faptul ca tot mai multe decizii politice sunt luate si aprobate prin referendum; intreg cadrul legislativ e modificat pentru a spori transparenta actului decizional si a creste posibiliatea de implicare a cetatenilor in viata politica si

administrativa.

In ultima decada a sec. XX, ca si in perioada interbelica, au crescut nemultumirile legate de democratia reprezentativa parlamentara. Desi punctul de plecare este acelasi (slaba reprezentare a cetatenilor de cei alesi prin vot), finalitatea este diferita. Daca eltismul interbelic era interpretat astfel incat sa rezulte ca unica solutie posibila partidul monolit, condus de liderul exceptional care se identifica cu natiunea dincolo de interesele meschine de grup, o buna parte din criticile din ultimul timp aduse democratiei parlamentare clasice au menirea nu de a deconstrui democratia, ci de a o extinde, de a face trecerea de la ceea ce Sartori numea "democratia guvernata" la o democratie care guverneaza. In anii '70, ca o contrapondere la elitismul competitional, se contureaza modelul de democratie participativa. Nu se propune o extindere totala a democratiei directe si eliminarea insitutiilor politice proprii democratiei, ci se are in vedere democratizarea insitutiilor statului (sporirea transparentei si responsabilizarea parlamentului in fata electoratului si a partidelor politice).

Trasaturi ale democratiei participative (David Held):

participarea directa a cetatenilor in reglementarea principalelor insitutii ale societatii

reorganizarea sistemelor de partide, astfel incat oficialii partidului sa devina direct raspunzatori an fata membrilor

reducerea la minim a puterii birocratice

experimentarea a noi forme politice

Democratia participativa nu se confunda cu democratia directa insa, o data cu accentuarea criticii democratiei reprezentative, cand se considera ca aceasta se transforma intr-o democratie guvernata, au aparut tot mai multe revendicari legate de intocmirea democratiei reprezentative cu democratia directa (cea prin referendum).

Substanta democratiei reprezentative e data de formarea libera a opiniei publice. Exista teoreticieni ai democratiei care cred ca se impune o extindere a procedurilor electorale si a posibilitatilor de activism politic. Multi vad astazi democratia participativa ca o noua forma adaptata a democratiei antice.

Dupa Sartori, o reprezentare de genul "democratie participativa vs. democratie reprezentativa" este gresita, deoarece democratia liberala reprezentatva nu a neglijat niciodata participarea activa a cetatenilor. Democratia liberala reprezentativa a incurajat participarea civica si implicarea cetatenilor in administrarea treburilor la nivel local. Insa adeptii democratiei directe (prin referendum) sustin si demonstreaza ca datorita instrumentelor tehnice de azi exista posibilitatea ca cetatenii unui stai sa fie consultati prin referendum cat de des este nevoie, prin votul electronic. Tehnologia actuala permite reinvierea democratiei directe fara a mai lua in calcul impedimentele legate de dimensiunea teritoriului si a populatiei. Insa, desi tehnic este posibila, nu inseamna ca nu exista dificultati de ordin sustantial.

Sartori prezinta neajunusrile majore ale democratiei directe:

intr-o democratie prin referendum (directa), mecanismul decizional ar fi, in principal, de suma zero (adica unii castiga, altii pierd), referendumu-ul fiind o procedura prin care majoritatea castiga, iar minoritatea pierde

(suma plus = toti membrii castiga ceva; suma minus = toti membrii pierd)

pericolul suprasolicitarii opiniei publice (cati dintre cetateni ar fi dispusi sa-si sacrifice timp si energie pentru informarea politica).

Sartori considera ca opinia publica asigura o existenta viabila doar democratiei reprezentative, care inglobeaza democratia electorala intr-o anumita masura. Democratia prin referendum este utila doar ca experiment teoretic, menita sa ne faca sa intelegem limitele democratiei participative.