|
Emitent: PARLAMENTUL ROMANIEI
Republicata:
Parlamentul Romaniei
Lege nr. 192
din 19 aprilie 2001
privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura
Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 200 din 20 aprilie 2001
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
TITLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Protectia fondului piscicol,
pescuitul si acvacultura sunt activitati de interes general, care se supun
prevederilor prezentei legi, precum si conventiilor internationale din
domeniu la care Romania
este parte.
Art. 2. - Obiectul prezentei legi il
constituie:
a) protejarea fondului piscicol;
b) activitatile de protectie a fondului piscicol natural si de pescuit, desfasurate
pe teritoriul Rezervatiei Biosferei 'Delta Dunarii', care se supun
si reglementarilor specifice ale acesteia;
c) exploatarea durabila a resurselor piscicole din bazinele piscicole
naturale ale Romaniei;
d) aplicarea strategiei nationale in domeniu, a prevederilor conventiilor si
acordurilor internationale la care Romania este parte;
e) dezvoltarea pisciculturii si a celorlalte ramuri ale acvaculturii;
f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se
aplica si icrelor depuse, larvelor si puietului animalelor acvatice.
Art. 3. - In sensul prezentei legi, sunt
considerate:
1. bazine piscicole naturale:
a) Dunarea teritoriala, Delta si lunca inundabila a Dunarii;
b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe si lacurile litorale;
c) paraiele si raurile de munte, colinare, de ses si zonele lor inundabile;
d) baltile si lacurile naturale;
e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri;
f) reteaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigatie
si hidroenergetice;
g) limita apelor teritoriale si zona economica exclusiva a Marii Negre;
2. bazine piscicole amenajate:
a) helesteiele;
b) iazurile cu zonele lor inundabile;
c) pastravariile;
d) vivierele flotabile;
e) statiile de reproducere artificiala;
f) instalatiile pentru cresterea superintensiva.
Art. 4. - In sensul prezentei legi,
termenii inscrisi mai jos au urmatorul inteles:
- acvacultura - ansamblu de procedee si tehnici avand ca scop reproducerea,
ameliorarea si cresterea pestilor si a altor vietuitoare acvatice;
- administrator - persoana juridica de interes public careia statul ii
incredinteaza administrarea fondului piscicol natural;
- amenajari piscicole - helesteiele, iazurile cu zonele lor inundabile,
pastravariile, instalatiile de viviere flotabile, statiile de reproducere
artificiala, alte instalatii destinate reproducerii si cresterii pestilor si
a altor vietuitoare acvatice;
- autorizatie/licenta de pescuit/acvacultura - act emis de administrator,
care atesta faptul ca unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit
dreptul de pescuit sau de practicare a acvaculturii;
- atestat - act emis conform legii, care certifica faptul ca o persoana
fizica este pescar profesionist sau piscicultor;
- bazine piscicole naturale - paraiele si raurile de munte, colinare, de ses,
in regim natural sau ameliorat, baltile si lacurile naturale, lacurile
litorale, lacurile de acumulare si canalele magistrale sau de navigatie;
- braconaj piscicol - infractiunea care consta in practicarea ilegala a
pescuitului in bazinele piscicole naturale;
- captura - cantitatea de peste si alte animale acvatice pescuita intr-un
bazin acvatic, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare;
- captura totala admisibila (TAC) - cantitatea pescuita, exprimata in
kilograme sau in numar de exemplare, ce poate fi extrasa anual dintr-un stoc
de peste fara a afecta capacitatea de refacere naturala a populatiilor de
pesti sau alte organisme acvatice, a speciei sau speciilor pescuite;
- capacitate de pescuit - cantitatea de peste ce poate fi extrasa de o
unitate de pescuit, cum ar fi un individ, o comunitate, o nava sau o flota,
care se presupune ca poate activa fara a fi limitata captura;
- cota - parte a capturii totale admisibile, din fiecare specie sau grup de
specii, ce se acorda anual persoanelor fizice si juridice autorizate sa
desfasoare pescuit comercial;
- efectiv piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, scoici, broaste si
alte vietuitoare acvatice, existente in bazinele piscicole amenajate;
- efort de pescuit - numarul de unelte de pescuit, de un anume tip, ce
activeaza in unitatea de timp, cum sunt numarul de traulari, numarul de
carlige instalate, numarul de navoade sau numarul de lansari, intr-o zi;
- exploatare durabila - exploatarea diferitelor componente biologice acvatice
intr-o maniera si la un nivel care sa nu conduca, pe termen lung, la declinul
uneia dintre componente, iar potentialul lor si al ecosistemelor sa
corespunda nevoilor si aspiratiilor generatiilor prezente si viitoare;
- ferma piscicola - unitate functionala de baza in piscicultura, determinata
geografic, alcatuita din una sau mai multe amenajari piscicole;
- fond piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, raci, scoici, broaste si
a altor vietuitoare acvatice;
- furt piscicol - infractiunea care consta in sustragerea pestelui sau in
practicarea ilegala a pescuitului, in amenajarile piscicole;
- inspector piscicol - persoana fizica autorizata de autoritatea publica
centrala care raspunde de piscicultura sa efectueze inspectii privind
supravegherea respectarii aplicarii legislatiei, in pescuit si acvacultura;
- inspectie piscicola - vizita la bordul unei nave (ambarcatiuni) pentru a se
verifica validitatea certificatelor si a documentelor specifice necesare
pentru pescuit, a inregistrarii capturilor, a starii navei (ambarcatiunii), a
uneltelor de pescuit, a echipamentelor si utilajelor de prelucrare si
depozitare a capturilor, precum si pentru respectarea legalitatii specifice
desfasurarii activitatii de acvacultura;
- jurnal de pescuit - registru de la bordul navelor sau ambarcatiunilor de
pescuit, in care sunt inregistrate zilnic datele de efort de pescuit si
capturile realizate, pe specii;
- nava de pescuit - orice nava care executa sau intentioneaza sa execute o
exploatare comerciala a resurselor acvatice vii, inclusiv navele
transportuare, navele de prelucrare si orice alta nava implicata in astfel de
operatiuni;
- nava de inspectie piscicola - nava neangajata in pescuitul comercial, care
este destinata controlului si supravegherii activitatii de pescuit;
- patrimoniu piscicol - totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole
naturale, efectivul piscicol, amenajarile piscicole, precum si constructiile
cu instalatiile aferente;
- pescar profesionist - persoana fizica atestata conform legii sa exercite
pescuitul in scop comercial;
- piscicultor - persoana fizica atestata sa exercite lucrari in cadrul
fermelor de acvacultura;
- pescar sportiv - persoana fizica, care practica pescuitul recreativ/sportiv
in baza unui permis;
- pescuit - capturarea pestelui si a altor vietuitoare acvatice in scop
comercial, stiintific sau recreativ/sportiv, pe baza de
autorizatie/licenta/permis de pescuit, in locuri, perioade si cu unelte
prevazute de lege;
- piscicultura - ramura a acvaculturii, care se ocupa cu tehnologii de
crestere a pestelui si care implica diferite forme de interventie in procesul
de reproductie, crestere, furajare, ameliorare si protectie a populatiilor
pisciole;
- protectia fondului piscicol - ansamblul de masuri si reglementari prin care
se asigura conservarea biodiversitatii si exploatarea rationala a fondului
piscicol, in conditii de pastrare a echilibrului ecologic;
- pescar - persoana care desfasoara o activitate de pescuit de pe mal, din
apa, de pe o platforma fixa sau plutitoare, ambarcatiune sau vas;
- fisierul navelor de pescuit - registru in care sunt inregistrate toate
navele si ambarcatiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a
motorului, tipuri de activitati si tehnologii de pescuit, zone de pescuit,
proprietari;
- specie introdusa - orice specie transportata si lansata intentionat sau
accidental de om intr-un mediu diferit de cel al prezentei sale naturale;
- sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMNP) - sistem automatizat de
transmitere in timp real catre compania nationala autorizata a localizarii
navelor, a capturilor realizate si a efortului de pescuit depus pentru
realizarea acestora.
Art. 5. - Fondul piscicol din bazinele
piscicole naturale, astfel cum sunt prevazute la art. 3 pct. 1 si cum sunt
definite la art. 4, apartine domeniului public de interes national si local.
Art. 6. - Fondul piscicol din amenajarile
piscicole, precum si amenajarile piscicole, astfel cum sunt prevazute la art.
3 pct. 2 si cum sunt definite la art. 4, pot apartine, dupa caz, domeniului
public de interes national sau local ori domeniului privat.
Art. 7. - (1) Strategia in domeniul
conservarii biodiversitatii din bazinele piscicole naturale este atributia
autoritatii publice centrale de protectie a mediului.
(2) Strategia in domeniul protectiei fondului piscicol si pescuitului din
bazinele piscicole naturale, precum si din bazinele piscicole amenajate, a
acvaculturii si valorificarii productiei, indiferent de forma de proprietate
sau de administrare, se realizeaza de autoritatea publica centrala sau pentru
agricultura si alimentatie impreuna cu autoritatea publica centrala care
raspunde de mediu.
(3) Anual autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura, precum si autoritatea publica centrala care raspunde de mediu
vor sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor si actiunilor
prevazute in strategie.
TITLUL II
Pescuitul in bazinele naturale si autorizarea pescuitului
CAPITOLUL I
Administrarea si exploatarea fondului piscicol
Art. 8. - (1) Pentru administrarea fondului
piscicol din domeniul public de interes national, precum si din amenajarile
piscicole din domeniul public si privat al statului, exceptand apele de munte
si zona administrata de Administratia Rezervatiei Biosferei 'Delta
Dunarii', se infiinteaza, conform legii, Compania Nationala de
Administrare a Fondului Piscicol, cu personalitate juridica.
(2) Statutul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se
aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data
publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 9. - Patrimoniul Companiei Nationale
de Administrare a Fondului Piscicol se constituie din amenajarile piscicole -
constructiile cu instalatiile aferente, definite la art. 6.
Art. 10. - Compania Nationala de Administrare
a Fondului Piscicol functioneaza pe baza de gestiune economica proprie prin
autofinantare, in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor, avand urmatoarele atributii:
a) aplica strategiile nationale din domeniul protejarii fondului piscicol si
gestionarii exploatarii durabile prin pescuit, a resurselor piscicole ce
apartin fondului piscicol, precum si dezvoltarea pisciculturii si a
celorlalte ramuri ale acvaculturii;
b) elaboreaza metodologia de evaluare a fondului piscicol si de stabilire a
cotelor anuale de pesti si o supune spre aprobare autoritatii publice
centrale care se ocupa de piscicultura;
c) asigura exploatarea durabila prin pescuitul comercial si pescuitul
recreativ/sportiv, la nivelul cotelor admisibile, din fondul piscicol
proprietate publica si privata a statului;
d) acorda licente/autorizatii de pescuit comercial, recreativ/sportiv
persoanelor fizice si juridice, in conditiile legii;
e) concesioneaza catre persoanele fizice sau juridice fondul piscicol din
domeniul public si privat al statului, in vederea exploatarii si
valorificarii resurselor piscicole;
f) elaboreaza si propune spre aprobare autoritatii publice centrale pentru
agricultura si alimentatie nivelul minim al redeventei si al tarifelor de
acordare a licentelor si autorizatiilor de pescuit;
g) protejeaza, conserva si reface prin repopulari fondul piscicol din
bazinele naturale;
h) elaboreaza norme si propune reglementari in conformitate cu atributiile ce
deriva din obiectul de activitate si cu obligatiile asumate de Romania prin
semnarea acordurilor si aderarea la organisme si conventii internationale in
domeniu si le supune spre aprobare autoritatii publice care se ocupa de
piscicultura;
i) organizeaza si desfasoara activitati de inspectie piscicola privind
respectarea prevederilor prezentei legi si a altor reglementari in vigoare;
j) organizeaza si coordoneaza activitatile de cercetare stiintifica in
domeniul pescuitului si acvaculturii;
k) presteaza servicii pentru terti;
l) desfasoara activitati de pescuit, piscicultura, procesare, transport si
comercializare a pestelui pentru bazinele piscicole naturale si amenajarile
piscicole care nu sunt concesionate.
Art. 11. - Veniturile Companiei Nationale
de Administrare a Fondului Piscicol provin din:
a) tarife pentru atestarea, licentierea si autorizarea activitatilor de
pescuit comercial, recreativ/sportiv si acvacultura, acordate persoanelor
fizice sau juridice;
b) contravaloarea cotelor de pescuit stabilite in conditiile legii;
c) despagubiri, inchirieri, prestari de servicii;
d) alte venituri din activitati economice proprii.
Art. 12. - (1) Reglementarile specifice
privind concesionarea catre agentii economici a suprafetelor de terenuri
ocupate de amenajarile piscicole din domeniul public si privat al statului si
concesionarea bazinelor naturale din domeniul public al statului se stabilesc
de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura si de autoritatea publica centrala de mediu.
(2) Detinatorii de active si cei care au contracte in derulare au drept de
preemtiune la concesionare.
CAPITOLUL II
Dreptul de pescuit si autorizarea pescuitului
Art. 13. - (1) Dreptul de pescuit in
bazinele piscicole naturale apartine statului si se exercita, exceptand apele
de munte si ale zonei Administratiei Rezervatiei Biosferei 'Delta
Dunarii', prin Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol,
in conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Atribuirea dreptului de pescuit persoanelor fizice si juridice se face
prin autorizare de catre Compania Nationala de Administrare a Fondului
Piscicol.
(3) Exercitarea pescuitului se face in baza unui permis nominal eliberat de
persoanele juridice autorizate.
Art. 14. - (1) Dreptul de pescuit in scop
comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de
administratorii statului in doua moduri:
a) prin concesionare, pe baza de licitatie publica, societatilor comerciale,
asociatiilor de pescari si altor forme de asociere; detinatorii de active si
cei care au contracte in derulare au drept de preemtiune la concesionare;
b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionisti in
scopul exercitarii pescuitului.
(2) Conditiile si criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se
stabilesc de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura.
(3) Dreptul de pescuit in scop recreativ/sportiv se atribuie de
administratorii statului, prin concesionare, asociatiilor de pescari sportivi
si altor forme de asociere.
(4) Dreptul de pescuit in scop stiintific se atribuie de administratorii
statului institutiilor si organizatiilor de cercetare.
(5) Conditiile de participare la licitatii in vederea obtinerii dreptului de
pescuit in scop comercial si a dreptului de organizare a pescuitului in scop
recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislatiei in vigoare si prin
reglementari specifice, de autoritatea publica centrala pentru agricultura,
alimentatie si silvicultura.
Art. 15. - Detinatorii de autorizatii de
pescuit pot fi:
a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevazute in statut
activitati piscicole;
b) institute, centre si statiuni de cercetare din domeniul piscicol;
c) asociatii care desfasoara si activitati piscicole;
d) asociatii de pescari sportivi;
e) persoane fizice care au atestata calitatea de pescar profesionist.
Art. 16. - (1) Dreptul de pescuit obtinut
in baza unei autorizatii piscicole se exercita prin permisul de pescuit.
(2) Permisul de pescuit este individual si netransmisibil.
(3) Persoanele juridice care au dobandit dreptul de pescuit in scop comercial
prin concesionare elibereaza permise de pescuit individual pescarilor
profesionisti angajati sau membrilor asociatiei, in limita numarului stabilit
de administratie.
(4) Permisul de pescuit individual nu da dreptul titularului la angajarea de
personal ajutator pentru activitatea de pescuit.
(5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului
autoritatii publice centrale pentru agricultura si alimentatie.
Art. 17. - (1) Licenta/autorizatia de
pescuit se poate anula fara despagubire daca cel licentiat/atestat nu
indeplineste conditiile stabilite prin aceasta.
(2) In licenta/autorizatia de pescuit in scop comercial si in autorizatia de
pescuit recreativ/sportiv se vor specifica conditiile de exercitare a pescuitului,
metodele de pescuit, tipul si numarul uneltelor si ambarcatiunilor de
pescuit, numarul pescarilor, cota de pescuit defalcata pe specii, precum si
alte masuri pentru asigurarea exploatarii durabile a fondului piscicol.
(3) Detinatorii unei autorizatii de pescuit sunt obligati sa marcheze zonele
care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului.
Art. 18. - (1) Pentru derivatiile naturale
sau artificiale ale unui curs de apa, reprezentate de brate secundare, canale
de irigatii sau tranzitare, autorizatia de pescuit revine titularului de
autorizatie pentru cursul principal de apa.
(2) In cazul in care o apa in regim neamenajat isi schimba albia ca urmare a
unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizatiei de
pescuit initiale sunt autorizati piscicol atat pentru noua albie si vechea
albie ramasa, cat si pentru luciul de apa ce eventual ar aparea ca urmare a
indiguirilor limitrofe efectuate.
(3) Marirea suprafetei unui luciu de apa in regim natural de scurgere ca
urmare a constructiei unei acumulari pe cuveta sa determina extinderea
dreptului de pescuit asupra intregii suprafete. Daca luciul de apa exploatat
piscicol inunda malurile, posesorul autorizatiei de pescuit este indreptatit
sa pescuiasca in perimetrul inundat.
CAPITOLUL III
Exercitarea pescuitului
Art. 19. - Prin pescuit in scop comercial
se intelege capturarea pestelui si a altor animale acvatice prin metode si cu
unelte admise de lege, de catre personal autorizat, in conditiile prezentei
legi.
Art. 20. - (1) Prin pescuit in scopuri
stiintifice se intelege capturarea pestelui si a altor animale acvatice
pentru studiul populatiilor, migratiilor si impactului factorilor antropici
asupra fondului piscicol, reproducerea artificiala in vederea refacerii prin
repopulari a populatiilor vulnerabile si periclitate si pentru experimentarea
de noi metode si unelte de pescuit.
(2) Pescuitul in scopuri stiintifice se poate efectua in orice perioada a
anului, inclusiv in perioadele de prohibitie, in orice loc, cu orice unelte
sau metode de pescuit, in baza unei autorizatii speciale emise de autoritatea
publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.
(3) In perioadele de prohibitie autorizatia speciala se emite de autoritatea
publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, cu avizul
autoritatii publice centrale de mediu.
Art. 21. - (1) Prin pescuit in scop
recreativ/sportiv se intelege pescuitul efectuat cu undita si cu lanseta, in
scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal eliberat in
conditiile prezentei legi, cu respectarea regulilor prevazute in anexa nr. 3.
(2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita si in amenajari piscicole
si in lacuri de acumulare in care se practica piscicultura, in conditiile si
pe baza regulilor stabilite de detinatorul sau administratorul fondului
piscicol din acele lacuri.
CAPITOLUL IV
Paza fondului piscicol
Art. 22. - Administratorii si beneficiarii
dreptului de pescuit exercita cu personal specializat paza fondului piscicol
si controlul activitatilor de pescuit si exploatare a acestuia, combaterea
braconajului, furturilor, distrugerilor si degradarilor.
Art. 23. - Personalul de paza este dotat,
in conditiile legii, cu armament si echipament corespunzator.
Art. 24. - Personalul de paza pe timpul
exercitarii atributiilor de serviciu este asimilat personalului care
indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii publice.
Art. 25. - Organizarea activitatii de paza
la nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementata prin statutul
administratorilor.
Art. 26. - Unitatile de politie, Garda de
coasta, Politia de frontiera si Jandarmeria, potrivit atributiilor ce le
revin in temeiul legii, au obligatia de a sprijini actiunile de paza a
fondului piscicol.
TITLUL III
Piscicultura
CAPITOLUL I
Organizarea activitatii de piscicultura
Art. 27. - Autoritatea publica centrala
pentru agricultura, alimentatie si silvicultura elaboreaza si aplica unitar
strategia dezvoltarii si politica economica a Guvernului in domeniul
pisciculturii, din amenajarile piscicole, indiferent de zona geografica,
forma de proprietate si modul de exploatare.
Art. 28. - Concesionarea fondului piscicol
din proprietatea publica sau privata a statului se face de catre Compania
Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, in conditiile legii.
Art. 29. - (1) Utilizarea amenajarilor
piscicole pentru realizarea productiei de peste si alte animale acvatice, din
domeniul public si privat al statului, este obligatorie pentru toti
detinatorii.
(2) Schimbarea folosintelor piscicole sau dezafectarea amenajarilor piscicole
se aproba fundamentat de autoritatea publica centrala pentru agricultura,
alimentatie si silvicultura, cu avizul autoritatii publice centrale de
protectie a mediului.
Art. 30. - Autorizarea agentilor economici
care desfasoara activitate de piscicultura in amenajari piscicole, indiferent
de forma de proprietate, se face conform prezentei legi de catre autoritatea
publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, prin
directiile agricole.
Art. 31. - Autorizarea agentilor economici
care desfasoara activitate de piscicultura se face cu respectarea
urmatoarelor conditii:
a) face dovada ca este legal constituit si are in obiectul de activitate
piscicultura;
b) face dovada ca are in posesie sau in exploatare bazine amenajate pentru
piscicultura;
c) face dovada ca se incadreaza in reglementarile de protectie a mediului si
a celor sanitar-veterinare.
Art. 32. - Controlul agentilor economici
autorizati care desfasoara activitate de piscicultura, indiferent de forma de
proprietate, se exercita de catre autoritatea publica centrala pentru
agricultura, alimentatie si silvicultura, prin Directia pescuit, piscicultura
si inspectie, in conformitate cu prezenta lege.
CAPITOLUL II
Dezvoltarea activitatii de piscicultura
Art. 33. - Autoritatea publica centrala
pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, impreuna cu alte autoritati
publice centrale, cu sprijinul prefectilor si al consiliilor judetene si
locale, vor identifica, in baza unor studii de specialitate, terenurile
apartinand proprietatii publice si private, care se preteaza la realizarea de
amenajari piscicole.
Art. 34. - Amenajarile piscicole,
indiferent de forma de proprietate, care prin degradare si-au pierdut total
sau partial potentialul de productie, vor fi incluse de autoritatea publica
centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, in conformitate cu
legea, in categoria terenurilor in curs de ameliorare.
Art. 35. - Autoritatea publica centrala
pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si autoritatea publica
centrala de protectie a mediului vor lua masuri pentru introducerea in
cultura a unor specii valoroase de pesti, scop in care se vor realiza
amenajari piscicole specializate in reproducerea si cresterea acestora
(sturioni, pastrav, lipan, lostrita, coregon, chefal, cambula, anghila).
Art. 36. - In scopul dezvoltarii
acvaculturii autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura intreprinde masuri pentru stimularea realizarii unor amenajari
specializate in reproducerea si cresterea broastelor, racilor, scoicilor si a
altor vietuitoare acvatice.
TITLUL IV
Inspectia piscicola
Art. 37. - (1) Urmarirea respectarii
prevederilor prezentei legi, precum si a celorlalte reglementari in domeniu
se realizeaza de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura,
alimentatie si silvicultura si de autoritatea publica centrala de protectie a
mediului, prin organisme de specialitate.
(2) In scopul indeplinirii atributiilor prevazute la alin. (1) autoritatea
publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura infiinteaza
Inspectia Piscicola ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea
capacitatii de pescuit national autoritatea publica centrala pentru
agricultura, alimentatie si silvicultura, in colaborare cu Inspectoratul
Navigatiei Civile si cu Registrul Naval Roman, infiinteaza Fisierul Navelor
si Ambarcatiunilor de Pescuit.
(3) Regulamentul de organizare si functionare a organismelor de specialitate
se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data
publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 38. - In scopul indeplinirii
atributiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul:
a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcatiuni, la uneltele de pescuit,
la punctele de colectare si de livrare a pestelui, in fermele piscicole,
pentru a constata modul cum sunt respectate reglementarile piscicole si cum
sunt aplicate masurile de protectie a fondului piscicol si de combatere a furturilor
si braconajului;
b) de control asupra lucrarilor, constructiilor si instalatiilor care au
legatura cu pescuitul, cresterea pestelui si protectia fondului piscicol;
c) de control al datelor si documentelor in legatura cu pescuitul, originea
si circulatia pestelui conform certificatului de origine si circulatie a
produselor de origine animala;
d) de control al modului cum sunt respectate reglementarile privind protectia
fondului piscicol;
e) de a constata faptele care constituie contraventii si infractiuni in
domeniul pescuitului si protectiei fondului piscicol, pisciculturii si
circulatiei pestelui, icrelor, produselor din peste, altor vietuitoare
acvatice (broaste, raci si scoici), precum si de a intocmi documentele
potrivit legii;
f) de urmarire a realizarii cotelor alocate, a inregistrarii capturilor, a
marcarii navelor si ambarcatiunilor si a implementarii sistemului de
supraveghere prin satelit;
g) de inspectie si control pe navele si ambarcatiunile de pescuit.
TITLUL V
Protectia fondului piscicol
Art. 39. - Protectia fondului piscicol se realizeaza prin prohibitia anuala a
pescuitului, prin interdictia actiunilor care pot constitui contraventii si
infractiuni la prezenta lege, precum si prin orice alte masuri care sa
asigure exploatarea durabila a fondului piscicol si conservarea
biodiversitatii.
Art. 40. - (1) Anual autoritatea publica
centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura impreuna cu
autoritatea publica centrala de protectie a mediului vor stabili, prin ordin
comun, perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului. Ordinul se emite
pentru toate speciile de pesti si animale acvatice si pentru toate zonele
tarii, la inceputul lunii aprilie, dar nu mai tarziu de 15 aprilie, si este
valabil pana la aparitia ordinului de prohibitie din anul urmator.
(2) In scopul protectiei fondului piscicol pescuitul speciilor de pesti
mentionate in anexa nr. 2 este interzis in perioadele si in zonele definite
in aceasta. Prin ordinul de prohibitie se va specifica durata de prohibitie.
Art. 41. - (1) Autoritatile publice
centrale care emit ordinul anual de prohibitie pot, in conditii
hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, sa modifice,
prin ordin al ministrului, perioadele de prohibitie si speciile prohibite
stabilite in anexele nr. 1 si 2, mentinand insa numarul total de zile.
(2) Pentru apele curgatoare care constituie frontiera de stat perioadele de
prohibitie si regulile de pescuit se stabilesc in concordanta cu conventiile
internationale incheiate cu celelalte state riverane.
Art. 42. - Pentru protectia fondului
piscicol se interzice folosirea urmatoarelor unelte si metode de pescuit:
a) setci fixe, cu exceptia ohanelor, in zona litoralului marin;
b) setci si ave de orice tip, in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile
Belciuc-Erenciuc si lacurile litorale;
c) setci monofilment in toate apele;
d) pescuitul electric, cu exceptia celui practicat in scop stiintific;
e) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgatoare sau scurgerea apei in
parte sau in intregime;
f) pescuitul cu materiale explozive, precum si cu substante toxice si
narcotice de orice fel;
g) pescuitul cu unelte din plasa in raurile si lacurile naturale din zona de
munte;
h) pescuitul cu momeli metalice si pesti artificiali in raurile populate cu
lostrita;
i) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca si orice alt fel de unelte
intepatoare sau agatatoare.
Art. 43. - (1) Prin ordin comun al
autoritatii publice centrale pentru agricultura, alimentatie si silvicultura
si al autoritatii publice centrale de protectie a mediului, in apele
apartinand domeniului public si privat se pot institui zone de protectie
piscicola, ce se delimiteaza in teren prin semne distincte.
(2) Zonele de protectie piscicola pot fi:
a) de protectie a reproducerii, ce reprezinta locuri predilecte pentru
depunerea icrelor si dezvoltarea puietului;
b) de protectie a diversitatii speciilor piscicole reunite intr-un ecosistem
acvatic;
c) de protectie pentru iernarea pestelui.
(3) Instituirea zonelor de protectie se realizeaza la propunerea
administratorilor statului.
(4) Prin ordin comun al autoritatii publice centrale pentru agricultura,
alimentatie si silvicultura si al autoritatii publice centrale de protectie a
mediului, in zonele de protectie piscicola, pentru o anumita perioada, pot fi
limitate sau interzise:
a) pescuitul anumitor specii de pesti si al altor organisme acvatice;
b) lucrari care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol existenta
populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea/bararea cursului apei, taierea
si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea
ghetii;
c) lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe
mal;
d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4) activitatile prevazute la lit.
a)-c) nu pot fi limitate sau interzise in urmatoarele situatii:
a) cand pescuitul se desfasoara in scopuri stiintifice sau de cercetare;
b) din considerente de prevenire a inundatiilor.
Art. 44. - (1) Autoritatea publica centrala
de protectie a mediului si autoritatea publica centrala pentru agricultura,
alimentatie si silvicultura, impreuna cu administratorii statului,
incurajeaza si promoveaza programele de redresare a populatiilor unor specii
valoroase sau periclitate, prin:
a) identificarea, amenajarea si protectia zonelor naturale de reproducere;
b) infiintarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, pastrav,
lipan, lostrita si alte specii cu valoare economica si stiintifica;
c) organizarea de centre pentru cresterea si inmultirea chefalului, cambulei,
anghilei, scoicilor si racilor;
d) organizarea activitatii de monitoring asupra efectivelor piscicole din
apele apartinand domeniului public si stabilirea masurilor de refacere a
populatiilor periclitate.
(2) In caz de necesitate administratorii statului au obligatia sa ia masuri
pentru completarea fondului piscicol prin repopulari.
Art. 45. - (1) Autoritatea publica centrala
de protectie a mediului, impreuna cu autoritatea publica centrala pentru
agricultura, alimentatie si silvicultura, va putea declara regiuni de crutare
anumite parti din Dunare, rauri, paraie, lacuri, canale, precum si zone de la
tarmul Marii Negre, ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru
cantonarea, reproducerea si hranirea puietului si adultilor speciilor de
organisme acvatice, cu exceptia perimetrelor care intra in competenta
Rezervatiei Biosferei 'Delta Dunarii', conform prevederilor legale.
(2) In apele declarate regiuni de crutare se interzic, pe toata perioada
anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu undita, precum si alte activitati
cum sunt recoltarea vegetatiei, extragerea balastului, vanatul, cresterea
animalelor, turismul.
(3) Administratorii au obligatia sa marcheze perimetrele regiunilor de
crutare si sa asigure paza sau controlul respectarii prevederilor legale.
Art. 46. - (1) In scopul protectiei
fondului piscicol sunt supuse interdictiei urmatoarele actiuni si activitati:
a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare
a pescuitului, amplasate in zona bazinelor piscicole;
b) recoltarea stufului, papurei, rogozului si a altor plante acvatice din
bazinele piscicole, fara autorizarea proprietarului sau beneficiarului de
folosinta piscicola;
c) circulatia cu ambarcatiuni cu motor in Delta Dunarii si in Complexul de
lacuri Razelm-Sinoe in afara traseelor aprobate de Administratia Rezervatiei
Biosferei 'Delta Dunarii'. Se excepteaza circulatia pe caile
navigabile si pe cele de acces la localitatile care nu au alte cai de
comunicatie, precum si circulatia ambarcatiunilor autorizate in conditiile
legii;
d) circulatia cu autovehicule si scoaterea materialului lemnos prin albiile
apelor curgatoare din zona de munte, precum si circulatia cu ambarcatiuni cu
motor in bazinele piscicole din zona de munte fara autorizatia autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura;
e) inchiderea cu garduri si prispe pescaresti sau cu alte unelte de pescuit
de orice fel a garlelor de legatura, a baltilor si terenurilor inundabile,
daca prin aceasta se impiedica accesul sau se pescuiesc pestii care migreaza
in timpul viiturilor de apa sau in perioada de reproducere, precum si
scurgerea libera a apelor o data cu fondul piscicol din ele. Fac exceptie
inchiderile pescaresti si stuficole din Delta si Lunca Dunarii, in perioadele
de viituri, autorizate in conditiile si in locurile stabilite de autoritatea
publica centrala de protectie a mediului si de Administratia Rezervatiei
Biosferei 'Delta Dunarii';
f) modificarea regimului de scurgere a apei in scopul practicarii
pescuitului, fara acordul administratorului;
g) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatorilor pentru pesti, a
pintenilor, a cascadelor, toplitelor si a altor instalatii si amenajari cu
scop piscicol;
h) infiintarea de pepiniere si crescatorii piscicole fara avizul autoritatii
publice centrale pentru agricultura si alimentatie;
i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor si canalelor pescaresti,
taluzurilor si malurilor inierbate, precum si distrugerea, degradarea sau
micsorarea zonelor de protectie a apelor;
j) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare in deriva pe mai mult de
doua treimi din latimea raurilor, garlelor sau canalelor;
k) reducerea din culpa a debitelor de apa in apele naturale, daca prin
aceasta se pericliteaza existenta fondului piscicol;
l) deschiderea, inchiderea sau obturarea canalelor si manipularea
instalatiilor hidrotehnice de orice fel in alt mod decat cel stabilit prin
normele tehnice;
m) pescuitul in zonele de protectie speciala pentru iernarea pestelui;
n) folosirea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale,
varse, vintire, precum si alte tipuri de unelte de pescuit comercial de catre
persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea
rumegusului, deseurilor menajere si zootehnice si a oricaror materii si
materiale, produse si substante poluante pe malurile raurilor, paraielor,
lacurilor, baltilor si amenajarilor piscicole;
o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor si pestilor;
p) accesul cu animale si mijloace de transport de orice fel pe diguri si in
incintele amenajarilor piscicole;
r) pescuitul reproducatorilor in perioada de prohibitie si distrugerea
icrelor acestora din zonele de reproducere naturala special marcate.
(2) Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna si
flora acvatica a tarii este permisa numai cu avizul autoritatii publice
centrale de protectie a mediului.
Art. 47. - (1) Dimensiunile minime ale
speciilor de pesti si alte animale acvatice, admise la pescuit in bazinele
piscicole naturale, si dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit
sunt prevazute in anexa nr. 4.
(2) In functie de rezultatele cercetarilor si de evolutia marimii stocurilor,
anexa nr. 4 poate fi modificata prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii
publice centrale pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si a
autoritatii publice centrale de protectie a mediului.
Art. 48. - Persoanele juridice sau fizice,
care isi desfasoara activitatea in zona limitrofa bazinelor piscicole
naturale, sunt obligate sa respecte reglementarile privind conservarea si
protectia fondului piscicol.
Art. 49. - (1) Persoanele fizice si
persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public in alte scopuri
decat cel piscicol, sunt obligate:
a) sa echipeze prizele de apa cu instalatii care sa impiedice patrunderea
pestelui;
b) sa mentina in lacurile de acumulare niveluri de apa optime pentru iernarea
si dezvoltarea normala a fondului piscicol, in conditiile regulamentelor de
gospodarire a apelor, cu exceptia cazurilor de forta majora;
c) sa amenajeze zone speciale de pescuit si zone pentru protejarea si
salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;
d) sa asigure debitul minim de apa necesar in vederea dezvoltarii normale a
fondului piscicol in aval de lacurile de acumulare.
(2) Autoritatea publica centrala de protectie a mediului, prin organismul sau
specializat, va stabili conditiile tehnice de indeplinire a obligatiilor
prevazute la alin. (1) si va urmari respectarea lor.
Art. 50. - Autoritatea publica centrala de
protectie a mediului si autoritatea publica centrala pentru agricultura,
alimentatie si silvicultura, impreuna cu unitatile de cercetare-proiectare de
profil si institutiile de invatamant superior de specialitate, precum si
Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, sub coordonarea
Academiei Romane, vor efectua studii pentru evaluarea stocurilor existente si
a conditiilor ce influenteaza marimea acestora, pe baza carora sa fie
adoptate masurile necesare pentru protectie si sa stabileasca capturile
totale admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu valoare
economica si/sau stiintifica ale caror populatii au atins niveluri critice
sau sunt in pericol de disparitie.
Art. 51. - Administratorii si beneficiarii
bazinelor piscicole ale statului au obligatia:
a) sa execute lucrari curente de intretinere a canalelor, garlelor, altor
surse de alimentare cu apa si a zonelor de pescuit;
b) sa execute lucrari de amenajare si constructii specifice pentru protectia
fondului piscicol din apele apartinand domeniului public.
Art. 52. - (1) Avizarea construirii unor
noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi conditionata de existenta
studiilor privind asigurarea debitelor minime permanente pe rauri, in aval de
acestea, necesare vietii, migrarii si reproducerii speciilor de pesti si a
altor vietuitoare acvatice.
(2) Barajele construite pe rauri vor fi echipate cu instalatii care sa
permita migrarea pestilor, iar prizele de captare, cu dispozitive care sa
impiedice aspirarea pestilor si a altor vietuitoare acvatice, daca pe baza
studiilor ce se vor efectua acestea se impun.
(3) Barajele si centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de
instalatii, iar cele care urmeaza sa se construiasca pe Dunare vor fi
prevazute cu instalatii speciale care sa permita migrarea sturionilor si
scrumbiei de Dunare spre zonele de reproducere. In cazul in care din studiile
realizate rezulta ca echiparea barajului cu trecatori este ineficienta, cu
avizul autoritatii publice centrale pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura si al autoritatii publice centrale de protectie a mediului,
detinatorul cu orice titlu al barajului va realiza amenajari piscicole pentru
producerea puietului din speciile afectate, amplasate in apropierea lacului de
acumulare. Detinatorul cu orice titlu al barajului este obligat sa predea
dupa receptionare, pentru exploatare, Companiei Nationale de Administrare a
Fondului Piscicol, instalatiile sau amenajarile piscicole, fara recuperarea
valorii de investitie aferente acestora. Procedura de avizare si de receptie
a lucrarilor privind instalatiile speciale va fi elaborata, in conformitate
cu prevederile legale, de catre autoritatea publica centrala pentru
agricultura, alimentatie si silvicultura, cu avizul autoritatii publice
centrale de protectie a mediului, in termen de 60 de zile de la data
publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Pescuitul este interzis in aval de baraje pe o distanta, masurata de la
bazinul de linistire, de 100 m pentru apele din zona montana, de 300 m pentru
apele curgatoare din zona colinara si de 500 m pentru apele curgatoare din
zona de ses. Pentru apele de frontiera restrictiile de pescuit in zona
barajelor se stabilesc prin conventii si acorduri internationale.
TITLUL VI
Raspunderi si sanctiuni
Art. 53. - Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz,
raspunderea disciplinara, contraventionala, penala, materiala sau civila.
Art. 54. - Constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda de la 400.000 lei la 800.000 lei urmatoarele fapte
savarsite de persoane fizice:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricaror specii de peste, precum si al
altor vietuitoare acvatice, exercitat fara permis sau autorizatie in cursuri
de ape curgatoare sau statatoare, canale artificiale, Delta Dunarii, lacuri
naturale sau de acumulare, ape maritime interioare si in marea teritoriala;
b) pescuitul recreativ/sportiv al oricaror specii de peste, precum si al
altor vietuitoare acvatice, care se exercita in ape curgatoare, statatoare,
canale artificiale, Delta Dunarii, lacuri naturale sau de acumulare, ape
maritime interioare si in marea teritoriala sau in zone din acestea, in care
pescuitul este interzis;
c) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor imputernicite sa constate
contraventiile, permisul sau autorizatia de pescuit.
Art. 55. - Constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda de la 800.000 lei la 1.500.000 lei urmatoarele fapte
savarsite de persoane fizice:
a) pescuitul recreativ in timpul noptii;
b) prinderea salmonidelor cu mana;
c) pescuitul cu momeli metalice si cu pesti artificiali in raurile populate
cu lostrita;
d) pescuitul recreativ/sportiv de catre o singura persoana in timpul unei
zile de la rasaritul si pana la apusul soarelui:
- mai mult de 10 bucati, in total, din speciile de pastrav, lipan si coregon
in apele de munte cu salmonide;
- mai mult de 5 kg de peste, cu exceptia cazului in care s-a pescuit un
singur exemplar a carui greutate depaseste 5 kg, in apele domeniului public;
e) pescuitul cu momeli naturale in apele de munte ce ofera conditii de viata
salmonidelor nominalizate de autoritatea publica centrala de protectie a
mediului;
f) retinerea de catre pescarii amatori a pestelui si a altor vietuitoare
acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevazute de lege;
g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare
asezate in raza amenajarilor piscicole.
Art. 56. - Constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei urmatoarele
fapte savarsite de persoane fizice:
a) pescuitul lostritei fara autorizatie speciala eliberata de autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura;
b) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau in deriva pe mai mult de doua
treimi din latimea raurilor sau a canalelor;
c) pescuitul cu siruri de muste artificiale in apele salmonicole;
d) extragerea ghetii naturale din perimetrul zonelor de protectie a faunei
piscicole;
e) circulatia cu ambarcatiuni cu motor in apele din Delta Dunarii, in afara
traseelor aprobate de autoritatea publica centrala de protectie a mediului;
f) utilizarea la pescuit a setcilor si avelor de orice fel in Complexul
lagunar Razelm-Sinoe, in ghiolurile Belciuc-Erenciuc si in lacurile litorale;
g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor si al pestilor.
Art. 57. - Constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda de la 1.200.000 lei la 1.400.000 lei urmatoarele fapte
savarsite de persoane fizice:
a) pescuitul recreativ si sportiv al oricaror specii de peste, precum si al
altor vietuitoare acvatice, exercitat in amenajari piscicole, altele decat
cele autorizate in acest scop;
b) prinderea pestelui cu unelte de pescuit din plasa sau cu pripoane in apele
de munte;
c) pescuirea oricaror specii de peste, crustacee, moluste sau alte vietuitoare
acvatice, in perioadele si in zonele de prohibitie.
Art. 58. - Constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei urmatoarele
fapte savarsite de persoane fizice:
a) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgatoare sau scurgerea apei, in
parte sau in intregime, fara acordul proprietarului sau detinatorului
folosintei piscicole;
b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de pesti, altele decat cele
existente in apele curgatoare, statatoare si in amenajarile piscicole, fara
avizul autoritatii publice centrale de protectie a mediului;
c) neluarea masurilor pentru prevenirea, combaterea si stoparea extinderii
epizootiilor, precum si pentru nedeclararea aparitiei acestora organelor de
specialitate;
d) vanzarea puietului de peste in alte scopuri decat repopularea;
e) executarea lucrarilor de foraje hidrogeologice in amenajarile piscicole
fara autorizatia proprietarului sau a titularului dreptului de folosinta
piscicola;
f) aruncarea gunoaielor, a rumegusului de lemn, a resturilor menajere si a
oricaror alte materiale in albiile sau pe malurile cursurilor de ape
curgatoare, in albiile sau pe malurile apelor statatoare, ale canalelor
artificiale, lacurilor naturale si de acumulare, apelor maritime interioare
si pe tarmul marii teritoriale, precum si in perimetrul amenajarilor
piscicole.
Art. 59. - Constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei urmatoarele
fapte savarsite de persoane fizice:
a) neanuntarea organelor de specialitate imputernicite in acest scop despre
primirea la centrele de colectare a unor cantitati de peste sub dimensiunile
minime, in procente mai mari decat cele prevazute de lege;
b) pescuitul comercial al pestelui si al altor vietuitoare acvatice sub
dimensiunile minime, in procente mai mari decat cele prevazute de lege;
c) refuzul de a permite accesul la controlul in barci, salupe si alte
ambarcatiuni, in autovehicule, in unitatile de productie si in perimetrul
bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial
al personalului de specialitate imputernicit in acest scop.
Art. 60. - Constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei urmatoarele
fapte savarsite de persoane fizice:
a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor si canalelor,
a taluzurilor si malurilor, a instalatiilor hidrotehnice aferente
amenajarilor piscicole;
b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatoarelor pentru pesti, a
toplitelor si a cascadelor podite;
c) reducerea din culpa a debitului de apa pe cursurile de apa naturale sau
amenajate, daca prin aceasta se pericliteaza existenta faunei piscicole;
d) distrugerea, degradarea sau micsorarea din culpa a zonelor de protectie
perimetrala a amenajarilor piscicole;
e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care impiedica intrarea
pestilor in sistemele de alimentare cu apa, irigatii, precum si in
instalatiile hidroenergetice;
f) neluarea masurilor pentru curatarea zonelor de pescuit si pentru
protejarea si salvarea fondului piscicol la constructia sau golirea lacurilor
de acumulare;
g) neasigurarea debitului de apa necesar in vederea dezvoltarii normale a
faunei piscicole in aval de o lucrare de barare.
Art. 61. - Constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda penala de la
25.000.000 lei la 50.000.000 lei urmatoarele fapte:
a) pescuitul electric neautorizat, pescuitul cu materiale explozive,
pescuitul cu substante toxice si narcotice de orice fel, pescuitul cu ostia, cu
japca si cu orice alte unelte intepatoare si agatatoare;
b) pescuitul prin orice metode al reproducatorilor in perioada de prohibitie
si distrugerea icrelor embrionate de peste in zonele de reproducere naturala;
c) pescuitul sturionilor si al lostritei, sub dimensiunile legale, in alte
scopuri decat pentru repopulare;
d) reducerea debitului si a volumului de apa in amenajarile piscicole si pe
cursurile de apa, in scop de braconaj;
e) pescuitul cu navoade, voloace, crasnice, setci, ave, prostovoale, varse,
vintire sau cu alte unelte de pescuit industrial, fara autorizatie sau permis
de pescuit;
f) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgatoare in zona de 200 metri in
aval de baraj;
g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit avand ochiurile sub dimensiunile
minime prevazute de lege;
h) deschiderea, inchiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu
unelte de pescuit de orice fel a canalelor si a garlelor de legatura cu
lacurile, baltile sau terenurile inundabile;
i) procurarea, transportul si comercializarea ilegala a pestelui, icrelor si
produselor din peste;
j) furtul de peste prin orice mijloace si metode, din amenajarile piscicole.
Art. 62. - Faptele prevazute la art. 61
lit. a)-e), daca sunt savarsite in perioada de prohibitie, in timpul noptii
sau de doua sau mai multe persoane impreuna ori de o persoana avand asupra sa
o arma de foc sau substante chimice periculoase, se pedepsesc cu inchisoare
de la 2 la 6 ani. Procurarea, transportul si comercializarea sturionilor,
lostritei si icrelor negre, fara documente legale, constituie fapta agravanta
si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 7 ani.
Art. 63. - Cand infractiunile prevazute la
art. 61 si 62 sunt savarsite de persoane cu atributii de constatare a
infractiunilor si contraventiilor, pedepsele se majoreaza cu 2 ani.
Art. 64. - Orice hotarare judecatoreasca
care pronunta o condamnare pentru infractiune in materie de pescuit poate
exclude autorul infractiunii din asociatiile de pescuit pe o durata ce nu
poate fi mai mica de un an si mai mare de 3 ani.
Art. 65. - (1) Cuantumul amenzilor
contraventionale se indexeaza periodic, prin hotarare a Guvernului, in
functie de rata inflatiei.
(2) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face
plangere in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia, la judecatoria
in a carei raza teritoriala a fost savarsita fapta.
Art. 66. - Cuantumul despagubirilor
datorate pentru pagube cauzate fondului piscicol prin fapte ce constituie
infractiuni se stabileste de experti, se hotaraste de instantele
judecatoresti si revine persoanei juridice care gestioneaza patrimoniul
piscicol apartinand domeniului public sau amenajarii piscicole. In cazul
contraventiilor prevazute la art. 58 despagubirile datorate pentru pagubele
cauzate fondului piscicol se vor calcula in functie de pretul mediu de piata
multiplicat de 5 ori pentru aceleasi specii de pesti si alte vietuitoare
acvatice sau pentru acelasi fel de bunuri. In situatia in care contraventiile
s-au produs in perioada de prohibitie sau in perimetrul rezervatiilor, al
pepinierelor si crescatoriilor piscicole, pretul pestilor si al altor
vietuitoare acvatice, luat in calcul la stabilirea despagubirii, va fi dublu
fata de pretul zilei pe piata din zona in care s-a savarsit fapta.
Art. 67. - (1) Sunt supuse confiscarii
uneltele si ambarcatiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport,
armele de foc si orice alte bunuri care au fost folosite la savarsirea
faptei.
(2) Bunurile rezultate din savarsirea contraventiei, constand in peste, icre,
alte vietuitoare si produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse confiscarii.
(3) In cazurile de confiscare a bunurilor prevazute la alin. (1) si (2)
organele de constatare dispun, prin procesul-verbal incheiat, valorificarea
lor in conditiile legii, contravaloarea facandu-se venit la bugetul de stat.
Art. 68. - Constatarea faptelor ce
constituie contraventii si infractiuni la prezenta lege se face, in afara de
organele de cercetare penala, de personalul cu drept de control si
imputernicitii autoritatii publice centrale.
Art. 69. - Dispozitiile prezentei legi se
intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor, cu modificarile ulterioare.
TITLUL VII
Dispozitii finale
Art. 70. - Din veniturile Companiei Nationale de Administrare a Fondului
Piscicol se poate aloca o cota de pana la 16% pentru finantarea unor
activitati de cercetare si studii aplicative.
Art. 71. - In exercitarea atributiilor de
serviciu privind paza fondului piscicol, constatarea contraventiilor si a infractiunilor
piscicole, personalul imputernicit cu drept de control, al Companiei
Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, este asimiliat personalului
care indeplineste functii ce implica exercitiul autoritatii publice.
Art. 72. - Unitatile de politie, Garda de
coasta, Politia de frontiera si Jandarmeria vor sprijini persoanele juridice
cu activitate in domeniul piscicol, personalul imputernicit cu drept de
control al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol si al
altor unitati cu activitate in domeniul piscicol, in organizarea si
desfasurarea actiunilor de prevenire si combatere a fenomenului infractional
si contraventional din domeniul protectiei fondului piscicol, pescuit,
piscicultura, transportul si comercializarea pestelui.
Art. 73. - (1) Terenurile ocupate de ape,
din domeniul public si privat, sunt scutite de taxe si impozite.
(2) Pentru cladirile amplasate pe terenurile mentionate la alin. (1) se
achita taxele si impozitele prevazute de lege.
Art. 74. - (1) Contractele incheiate pentru
exploatarea piscicola a apelor din domeniul public si privat al statului se
renegociaza cu noua autoritate o data cu intrarea in vigoare a prezentei
legi.
(2) Noile contracte se vor incheia cu respectarea prevederilor prezentei
legi.
Art. 75. - Anexele nr. 1-4 fac parte
integranta din prezenta lege.
Art. 76. - Persoanele fizice cu domiciliul
stabil in localitatile din Rezervatia Biosferei 'Delta Dunarii' au
dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fara plata
vreunei taxe asupra produsului obtinut, cu respectarea prevederilor prezentei
legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se considera de 3 kg.
Art. 77. - (1) Autoritatea publica centrala
pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si autoritatea publica
centrala de protectie a mediului emit reglementari si instructiuni in
domeniul pescuitului, pisciculturii si protectiei faunei piscicole, care se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura
intreprinde masuri de stimulare a infiintarii si recunoasterii organizatiilor
profesionale si interprofesionale, constituite la libera lor initiativa, in
scopul realizarii unui pescuit rational si al imbunatatirii conditiilor de
procesare si comercializare a pestelui si produselor din peste si a calitatii
acestora.
Art. 78. - Autoritatile publice centrale
pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si de protectie a mediului
prezinta anual Guvernului, in comun, un raport asupra situatiei pescuitului
si protectiei faunei piscicole.
Art. 79. - La data intrarii in vigoare a
prezentei legi administratorii fondului piscicol natural sunt:
a) Regia Nationala a Padurilor - pentru fondul piscicol din apele de munte;
b) Administratia Rezervatiei Biosferei 'Delta Dunarii' - pentru
apele de pe teritoriul rezervatiei;
c) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol - pentru celelalte
ape apartinand domeniului public si privat al statului;
d) consiliile locale.
Art. 80. - In termen de 6 luni de la data
intrarii in vigoare a prezentei legi autoritatea publica centrala pentru
agricultura, alimentatie si silvicultura va elabora si va reglementa, prin
ordin al ministrului, pescuitul comercial in apele Marii Negre.
Art. 81. - Legea nr. 12/1974 privind piscicultura
si pescuitul, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie
1974, Hotararea Guvernului nr. 971/1994 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele de pescuit si de protectie a fondului piscicol,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie
1995, sintagma 'aflate in afara cursurilor de apa' din cuprinsul
alin. (5) al art. 3, sintagma 'sau amenajate' din cuprinsul alin.
(3) al art. 5, precum si sintagma 'piscicultura, pescuit' din
cuprinsul alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum
si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 19 martie 2001, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 26 martie
2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
VIOREL HREBENCIUC
Bucuresti, 19 aprilie 2001.
Nr. 192.
ANEXA Nr. 1
PERIOADELE, DURATELE SI ZONELE DE PROHIBITIE A PESCUITULUI
Pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor
vietuitoare acvatice este prohibit, dupa cum urmeaza:
1. in apele colinare, de ses si ale Dunarii cu delta sa, 60 de zile
consecutive in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;
2. in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile
litorale in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;
3. in stufariile din Complexul Razelm-Sinoe si in fata acestora pe o distanta
de 50 de metri spre larg, precum si in lacul Zmeeica, in tot cursul anului;
4. in Dunare, in fata garlelor, canalelor si privalelor de alimentare a
baltilor, pe o distanta de cate 500 de metri de ambele parti ale gurilor de
varsare, precum si in interiorul acestora, in perioada de la 15 martie pana
la 15 iunie;
5. la gura de varsare in Dunare a raurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt si
Jiu, pe o distanta de 1 km de ambele parti ale gurilor si pe cursul acestor
rauri pe o distanta de 10 km de la confluenta, in perioada de la 1 martie
pana la 1 iulie;
6. in fata gurii Dunarii - Meleaua Sfantu Gheorghe pana la Ciotic, in perioada
de la 1 aprilie pana la 31 iulie; in aval de Ciotic, pe baza cercetarilor ce
se vor efectua, Administratia Rezervatiei Biosferei 'Delta Dunarii'
va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene;
7. cu navoadele de orice tip in Delta si lunca inundabila a Dunarii, in
perioada de la 15 aprilie pana la 15 septembrie, iar in Complexul
Razelm-Sinoe si ghiolurile Belciuc si Erenciuc in perioada de la 1 aprilie
pana la 1 octombrie;
8. in apele de munte, diferentiat pe zonele geografice, pentru pastravul
indigen, fantanel si coregon, in perioada de la 15 septembrie pana la 30
aprilie, iar pentru pastravul curcubeu, lipan si lostrita, in perioada de la
1 ianuarie pana la 31 mai;
9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgatoare pe o distanta de 60 metri
in aval si pe cursul unei salbe de iazuri, atat pe o distanta de 60 metri in
amonte de primul iaz si 50 metri in aval de ultimul iaz in salba, cat si pe
tronsoanele de canal sau pe cursurile de apa dintre iazuri;
10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgatoare in zona de 200 metri in
aval de baraj.
ANEXA Nr. 2
REGLEMENTAREA PESCUITULUI ANUMITOR SPECII DE PESTI
Se interzice pescuitul anumitor specii de pesti, dupa cum urmeaza:
1. sturionilor si al scrumbiei, in tot cursul anului in fata gurilor de
varsare a Dunarii in Marea Neagra, pe o adancime de 5 km in largul marii si
pe un coridor lat de 2 km, socotit cate 1 km de o parte si de alta a axului
bratelor Sfantu Gheorghe si Sulina. In fata bratului Chilia latimea
coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord
pana la limita apelor teritoriale romane;
2. sturionilor, in tot cursul anului, cu carmace si carmacute in senalul
Dunarii, inclusiv bratele sale, iar in zona litorala, in perioada de la 15
februarie pana la 15 mai, cu carmace si ohane;
3. sturionilor, in urmatoarele perioade:
a) in sectorul de la Marea Neagra pana la gura Prutului, in perioada de la 15
martie pana la 15 aprilie;
b) in sectorul de la gura Prutului pana la gura Timocului, in perioada de la
15 aprilie pana la 15 mai;
c) in sectorul de la gura Timocului pana la barajul Portile de Fier II, in
perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslava, cuprinse intre 15
mai pana la 30 iunie;
4. scrumbiei de Dunare, in perioadele si zonele urmatoare:
a) in sectorul de la Marea Neagra pana la Ceatalul Ismail, 5 zile
consecutive, in perioada de la 15 martie pana la 1 mai;
b) in sectorul Ceatalul Ismail - Vadu Oii, 20 de zile consecutive, in
perioada de la 1 aprilie pana la 15 mai;
c) in sectorul de la Vadu Oii pana la gura Timocului, 30 de zile consecutive,
in perioada de 17 aprilie pana la 1 iulie;
5. lostritei, fara autorizatie speciala;
6. sturionilor, sub dimensiunea legala, in alte scopuri decat repopularea;
7. stiucii, 40 de zile consecutive, diferentiat pe zone stabilite prin
ordinul de prohibitie anuala a pescuitului;
8. salmonidelor cu momeli naturale;
9. in Marea Neagra, pescuitul cu setci si paragate de calcan, in perioada
februarie-mai.
10. Pe baza cercetarilor de specialitate se vor stabili anual perioade de
interzicere a pescuitului rechinului.
ANEXA Nr. 3
CONDITIILE CARE TREBUIE INDEPLINITE PENTRU PRACTICAREA PESCUITULUI SPORTIV IN
APELE APARTINAND DOMENIULUI PUBLIC
1. Pescuitul recreativ este permis numai in cursul zilei, de la rasaritul si pana
la apusul soarelui, cu respectarea urmatoarelor reguli:
a) in apele curgatoare si statatoare din zona montana, numai cu o singura
undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta;
b) in apele din zona colinara si de ses, pe tot cursul Dunarii si pe bratele
sale, in Delta Dunarii, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cate doua
carlige fiecare;
c) in apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau
2 taparine, cu cate 10 carlige fiecare.
2. Pescuitul recreativ se practica de pe mal in Dunarea teritoriala de la
Bazias pana la varsarea ei in mare, in Delta si in lunca inundabila a
Dunarii, in raurile de munte, colinare si de ses cu zonele lor inundabile, in
reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si
hidroenergetice. In amenajarile piscicole destinate acestui scop, in balti,
lacuri naturale, lacuri de acumulare, lacuri litorale si in zona economica
exclusiva a Marii Negre pescuitul recreativ se practica de pe mal si din
barca. In timpul iernii pescuitul recreativ se poate practica si de pe
gheata, cu exceptia zonelor de protectie speciala a iernarii pestelui.
3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale si artificiale, iar
pescuitul salmonidelor in apele de munte este permis numai cu momeli
artificiale.
4. In timpul unei zile de pescuit recreativ, in apele din zona colinara si de
ses, in reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si
hidroenergetice, Dunarea cu lunca sa inundabila, Delta Dunarii si Marea
Neagra se pot pescui cel mult 5 kg de peste sau numai un singur peste, daca
greutatea lui depaseste 5 kg. In apele de munte cu salmonide se pot pescui de
catre un pescar cel mult 10 bucati in total, din speciile: pastrav indigen,
pastrav curcubeu, fantanel, lipan si coregon.
ANEXA Nr. 4
DIMENSIUNILE MINIME ALE PESTILOR SI ALE ALTOR VIETUITOARE ACVATICE CARE POT
FI PESCUITE SI DIMENSIUNILE MINIME ALE OCHIURILOR UNELTELOR DE PESCUIT
1. Dimensiunile minime, in centimetri, ale pestilor si ale altor vietuitoare
acvatice, care pot fi pescuite in apele de suprafata din Romania, inclusiv in
Marea Neagra, sunt urmatoarele:
1.1 avat (Aspius aspius) 30
1.2 aterina (Atherina mochon) 7
1.3 babusca (Rutilus rutilus) 15
1.4 batca (Blicca bjoerkna) 15
1.5 biban (Perca fluviatilis) 12
1.6 crap (Cyprinus carpio) 35
1.7 caras (Carassius auratus) 15
1.8 caracuda (Carassius carassius) 17
1.9 cosac (Abramis sp.) 25
1.10 clean (Leuciscus cephalus) 25
1.11 cega (Acipenser ruthenus) 45
1.12 coregon (Coregonus sp.) 22
1.13 calcan (Scophthalmus maeoticus) 40
1.14 cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20
1.15 chefal (Mugil sp.) 25
1.16 fusar (Aspro streber) 12
1.17 gingirica (Clupeonela cultiventris) 7
1.18 hamsie (Engraulis encrasicholus) 7
1.19 lin (Tinca tinca) 25
1.20 lipan (Thymallus thymallus) 25
1.21 lostrita (Hucho hucho) 65
1.22 morunas (Vimba vimba) 25
1.23 mreana (Barbus barbus) 27
1.24 morun (Huso huso) 170
1.25 nisetru (Acipenser guldenstaedti) 140
1.26 oblete (Alburnus alburnus) 12
1.27 platica (Abramis brama) 25
1.28 pastrav (Salmo sp.) 20
1.29 pastruga (Acipenser stellatus) 100
1.30 rosioara (Scardinius erythrophthalmus) 15
1.31 rizeafca (Alosa caspio) 15
1.32 sabita (Pelecus cultratus) 20
1.33 rechin (Squalus acanthias) 100
1.34 scobar (Chondrostoma) 20
1.35 somn (Silurus glanis) 50
1.36 scrumbie de Dunare (Alosa pontica) 22
1.37 scrumbie albastra (Alosa maeotica) 23
1.38 stavrid (Trachurus mediteraneus) 12
1.39 salau (Stizostedion sp.) 40
1.40 stiuca (Esox lucius) 40
1.41 sip (Acipenser sturio) 110
1.42 sprot (Spratus spratus) 7
1.43 vaduvita (Leuciscus idus) 30
1.44 viza (Acipenser nudiventris) 100
1.45 raci (Astacus sp.) 9
1.46 scoica de rau (Unio pictorum) 8
1.47 broaste (Rana sp.) 30 g/buc.
Marimea pestelui stabilita pentru pescuit este determinata prin masurarea
distantei de la varful botului pana la baza inotatoarei caudale.
2. Speciile de pesti care nu sunt prevazute la pct. 1. sunt libere la pescuit
la orice dimensiune.
3. Puietul si pestele pescuit sub dimensiunea minima din speciile stabilite
la pct. 1. vor fi deversate in mod obligatoriu in apa, in stare vie.
4. La pescuitul comercial efectuat in toate baltile din Delta si lunca
inundabila a Dunarii, Complexul Razelm-Sinoe, lacurile litorale, baltile si
lacurile de acumulare, pentru toate uneltele admise la pescuit se permite un
procent de pesti sub dimensiunile minime de cel mult 10% socotit la numarul
de bucati.
5. La pescuitul cu vintire si taliene de balta se admite un procent de pesti
sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numarul de bucati.
6. La pescuitul marin se admite un procent de pesti sub dimensiunile legale
din totalul cantitatii pescuite de 5% pentru scrumbie de Dunare si de 20%
pentru chefal, stavrid si scrumbie albastra.
7. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt
urmatoarele:
a) 2,4 cm la Dunare, balti, lacuri, rauri colinare si de ses si in Delta
Dunarii;
b) 4,0 cm in Complexul Razelm-Sinoe, in ghiolurile si baltile din delta si in
lacurile litorale;
c) 6 pescuitul activ (traul): sprot 2a - 0,7 cm;
hamsie 2a - 0,10 cm;
stavrid 2a - 0,12 cm;
6 pescuitul stationar (unelte pasive):
la talian 2a - 0,8 cm;
la setca 2a - 0,100 cm.
Data adoptarii in Senat: 03/19/2001
Data adoptarii in Camera Deputatilor: 03/26/2001
Data promulgarii: 04/19/2001
Data intrarii in vigoare: 04/20/2001
L nr. 192 publicata in M.Of. nr. 200din data: 04/20/2001
|
