Achizitii publice - Cadrul legislativ al achizitiilor publice

Achizitii publice

Cadrul legislativ al achizitiilor publice

Relatiile economice ce exprima cheltuielile publice, se stabilesc intre stat pe de o parte si persoanele fizice sau juridice pe de alta parte cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului in scopul indeplinirii functiilor acestuia.

Efectuarea de cheltuieli nu se poate face insa, decat tot numai pentru acoperirea nevoilor publice si anume:

cumpararea de bunuri (aparatura, masini, mobilier, materiale);

executarea de lucrari (cladiri, instalatii, drumuri, protectia mediului, etc.);

cumpararea de servicii gospodaresti ce asigura buna desfasurare a activitatii locale (servicii de salubrizare, servicii de amenajarea parcurilor, servicii de evaluarea patrimoniului, servicii de expertiza, servicii de asigurarea ordinii publice, etc.).

Conform reglementarile, in vigoare, bugetul local este documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ teritoriale.

Cheltuielile bugetare aprobate prin bugete reprezinta limita maxima pana la care pot angaja si efectua cheltuieli, dincolo de aceasta limita operand responsabilitatea personala a conducatorilor institutiilor publice ordonatori de credite.

Efectuarea cheltuielilor se face pe baza de documente justificative, materializate prin contractele de achizitii publice incheiate in conformitate cu Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006 si Hotararea Guvernului Romaniei nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Una din conditiile pe care Romania trebuia sa o indeplineasca in vederea aderarii noastre la Uniunea Europeana, la 01 ianuarie 2007, a fost armonizarea legislatiei din domeniul achizitiilor publice cu prevederile Directivei nr. 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrari, de furnizare si de servicii si ale Directivei nr. 2004/17/CE privind coordonarea procedurilor de achizitie aplicate de entitatile care opereaza in sectoarele apa, energie, transport si servicii postale.

Pentru realizarea acestui deziderat Autoritatea Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice a asigurat emiterea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006.

Ulterior a fost emisa HGR nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, modificata si completata prin HGR nr.1060/2006 si HGR nr.1337/2006.

Prin Ordinul nr. 155/2006 al Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice s-a aprobat Ghidul pentru atribuirea contractelor de achizitie publica.

In acelasi timp, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei HGR nr. 1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Daca vechea legislatie asigura cadrul legislativ pentru atribuirea contractelor de achizitie publica de furnizare, prestare si lucrari, noua legislatie acopera domeniul contractelor de concesiune de lucrari publice, de servicii, si de parteneriat public privat.

Modificari ale legislatie 1.2.Noile principii

a) nediscriminarea - asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei reale pentru ca orice operator economic, indiferent de nationalitate sa poata participa la procedura de atribuire si sa aiba sansa de a deveni contractant.

b) tratamentul egal - stabilirea si aplicarea, oricand pe parcursul procedurii de atribuire, de reguli, cerinte, si criterii identice pentru toti operatorii economici, astfel incat acestia sa beneficieze de sanse egale de a deveni contractanti.

c) recunoasterea reciproca - acceptarea:

- produselor, serviciilor, lucrarilor oferite in mod licit pe piata Uniunii Europene;

- diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autoritatile competente din alte state;

- specificatiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel national;

d) transparenta - aducerea la cunostinta publicului a tuturor informatiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire;

e) proportionalitatea - asigurarea corelatiei intre necesitatea autoritatii contractante, obiectul contractului de achizitie publica si cerintele solicitate a fi indeplinite;

f) eficienta utilizarii fondurilor publice - aplicarea procedurilor de atribuire competitionale si utilizarea de criterii care sa reflecte avantajele de natura economica ale ofertelor in vederea obtinerii raportului optim intre calitate si pret;

g) asumarea raspunderii - determinarea clara a sarcinilor si responsabilitatilor persoanelor implicate in procesul de achizitie publica, urmarindu-se asigurarea profesionalismului, impartialitatii independentei deciziilor adoptate pe parcursul derularii acestui proces.

1.2.2. Termeni noi

- contract de concesiune de lucrari publice reprezinta contractul care are aceleasi caracteristici ca si contractul de lucrari, cu deosebirea ca in contrapartida lucrarilor executate contractantul, in calitate de concesionar, primeste din partea autoritatii contractante, in calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pe o perioada determinata sau acest drept insotit de plata unei sume de bani prestabilite;

- contract de concesiune de servicii reprezinta contractul care are aceleasi caracteristici ca si contractul de servicii, cu deosebirea ca in contrapartida serviciilor prestate contractantul, in calitate de concesionar, primeste din partea autoritatii contractante, in calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioada determinata sau acest drept insotit de plata unei sume de bani prestabilite;

- procedura de atribuire reprezinta etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de catre candidati/ofertanti pentru ca acordul partilor privind angajarea in contractul de achizitie publica sa fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitatia deschisa, licitatia restransa, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de solutii;

- acord-cadru reprezinta intelegerea scrisa intervenita intre una sau mai multe autoritati contractante si unul sau mai multi operatori economici, al carei scop este stabilirea elementelor/conditiilor esentiale care vor guverna contractele de achizitie publica ce urmeaza a fi atribuite intr-o perioada data, in mod special in ceea ce priveste pretul si, dupa caz, cantitatile avute in vedere;

- sistem de achizitie dinamic reprezinta un proces in intregime electronic, limitat in timp si deschis pe intreaga sa durata oricarui operator economic care indeplineste criteriile de calificare si selectie si care a prezentat o oferta initiala conforma cu cerintele caietului de sarcini.

- licitatie electronica reprezinta procesul repetitiv realizat dupa o prima evaluare completa a ofertelor, in care ofertantii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce preturile prezentate si/sau de a imbunatati alte elemente ale ofertei; evaluarea finala trebuie sa se realizeze in mod automat prin mijloacele electronice utilizate;

- documentatia de atribuire reprezinta documentatia ce cuprinde toate informatiile legate de obiectul contractului de achizitie publica si de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, dupa caz, documentatia descriptiva;

- operator economic este oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrari - persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in domeniu, care ofera in mod licit pe piata produse, servicii si/sau executie de lucrari

- acceptarea ofertei castigatoare reprezinta actul juridic prin care autoritatea contractanta isi manifesta acordul de a se angaja juridic in contractul de achizitie publica care va fi incheiat cu ofertantul a carui oferta a fost desemnata castigatoare;

- intreprindere publica reprezinta persoana juridica ce desfasoara activitati economice si asupra careia se exercita direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participatiilor financiare sau a regulilor specifice prevazute in actul de infiintare a intreprinderii respective, influenta dominanta a unei autoritati contractante[3]; prezumtia de exercitare a influentei dominante se aplica in orice situatie in care, in raport cu o astfel de persoana, una sau mai multe autoritati contractante definite conform art. 8 lit. a), b) sau c) se afla, direct ori indirect, in cel putin unul dintre urmatoarele cazuri:

- detin majoritatea capitalului subscris;

- detin controlul majoritatii voturilor in organul de conducere, cum ar fi adunarea generala;

- pot numi in componenta consiliului de administratie, a organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia.

- drept special sau exclusiv reprezinta dreptul care rezulta din orice forma de autorizare acordata, conform prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte administrative, de o autoritate competenta si care are ca efect rezervarea desfasurarii de activitati in domeniul anumitor servicii publice numai de catre una sau de catre un numar limitat de persoane, afectand in mod substantial posibilitatea altor persoane de a desfasura o astfel de activitate;

- sistemul electronic de achizitii publice - SEAP desemneaza sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin internet la o adresa dedicata, utilizat in scopul aplicarii, prin mijloace electronice, a procedurilor de atribuire;

- operatorul sistemului electronic de achizitii publice reprezinta persoana juridica de drept public care asigura autoritatilor contractante suportul tehnic destinat aplicarii, prin mijloace electronice, a procedurilor de atribuire;

- "Vocabularul comun al achizitiilor publice" - CPV desemneaza nomenclatorul de referinta aplicabil contractelor de achizitie publica, adoptat prin Regulamentul nr. 2195/2002/CE al Parlamentului European si al Consiliului privind vocabularul comun al achizitiilor publice, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L340 din 16/12/2002, asigurand corespondenta cu alte nomenclatoare existente;

- zile: zile calendaristice, in afara cazului in care se mentioneaza ca sunt zile lucratoare;

- Tratatul: Tratatul pentru infiintarea Comunitatii Europene, incheiat la 25 martie 1957, cu modificarile si completarile ulterioare.

1.2.3. Tipuri de contracte

Tipurile de contracte care se atribuie in baza prevederilor OUG nr. 34/2006:

Contractul de lucrari

Contractul de furnizare

Contractul de servicii

Contractul de concesiune de lucrari

Contractul de concesiune de servicii

Contractul sectorial - contractul de achizitie publica care se atribuie in scopul efectuarii unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica: apa, energie, transport, posta.

Contractul subsecvent - contractul de achizitie publica ce se atribuie in baza unui acord cadru.

1.2.4. Praguri

Pragul pentru cumpararea directa se mareste la echivalentul in lei a 5000 de euro fara TVA si se va numi achizitie directa, iar pragul pentru contractele de lucrari, de la care este obligatorie organizarea procedurii de licitatie deschisa sau restransa, devine echivalentul in lei a 250.000 euro fara TVA. Celelalte praguri pentru contractele de furnizare si de servicii raman la echivalentul in lei a 40.000 euro fara TVA.

1.2.5. Publicitate

Anunturile de intentie, de participare si de atribuire, cat si invitatia de participare se transmit spre publicare prin intermediul SEAP - sistemul electronic de achizitii publice, care le publica, dupa caz, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si in SEAP.

Ulterior, dupa publicarea anuntului in sistemul electronic al achizitiilor publice, autoritatea contractanta are obligatia de a publica anuntul respectiv si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a - Achizitii Publice.

Orice anunt va fi transmis spre publicare si/sau publicat numai dupa obtinerea acceptului de publicare de la ANRMAP[5].

1.2.6. Proceduri de atribuire

a) licitatie deschisa;

b) licitatie restransa;

c) dialog competitiv;

d) negociere;

e) cerere de oferte;

f) concurs de solutii.

Autoritatea contractanta are obligatia de a atribui contractul de achizitie publica prin aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau licitatie restransa . Dupa caz, prin exceptie, autoritatea contractanta are dreptul de a aplica celelalte proceduri

Licitatie deschisa

Procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta.

Se desfasoara de regula, intr-o singura etapa.

Autoritatea contractanta poate decide organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica.

Licitatie restransa

Orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura, urmand ca numai candidatii selectati sa aiba dreptul de a depune oferta.

Procedura se aplica atunci cand oferta este excedentara.

Procedura se desfasoara, de regula, in doua etape:

- etapa de selectare a candidatilor.

Orice operator economic are dreptul de a depune candidatura in prima etapa a procedurii de licitatie restransa.

- etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati.

Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite o invitatie de participare la etapa a doua tuturor candidatilor selectati, insotita de un exemplar al documentatiei de atribuire.

Autoritatea contractanta poate decide organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica.

Dialog competitiv

Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica aceasta procedura daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

contractul este considerat a fi de complexitate deosebita;

aplicarea procedurii de licitatie deschisa sau restransa ar face imposibila atribuirea contractului respectiv.

Contractul de complexitate deosebita este considerat acel contract de achizitie publica pentru care autoritatea contractanta nu este, in mod obiectiv, in masura:

sa defineasca specificatiile tehnice capabile sa ii satisfaca necesitatile si exigentele;

sa stabileasca montajul financiar si/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.

Procedura de dialog competitiv se desfasoara in trei etape:

etapa de preselectie a candidatilor;

etapa de dialog cu candidatii admisi in urma preselectiei, pentru identificarea solutiei/solutiilor apte sa raspunda necesitatilor autoritatii contractante si in baza careia/carora candidatii vor elabora si vor depune oferta finala;

etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

Procedura se declanseaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare. In prima etapa, autoritatea contractanta preselecteaza candidatii cu care in etapa a doua va purta dialogul cu fiecare in parte, in runde succesive, pana la identificarea solutiei optime pentru realizarea achizitiei respective.

Dupa finalizarea dialogului operatorii vor depune, in etapa a treia, ofertele care vor sta la baza desemnarii castigatorului si a ofertantilor necastigatori.

Negociere:

- negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare

Este procedura prin care autoritatea contractanta transmite un anunt de participare si deruleaza negocieri, in runde succesive, cu fiecare candidat in parte.

In cadrul negocierilor se determina toate aspectele tehnice, financiare si juridice ale viitorului contract.

Autoritatea contractanta deruleaza negocieri pana la identificarea ofertei cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.

In final autoritatea contractanta are obligatia de a solicita candidatului de la care, in urma negocierilor, a obtinut cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere economic, sa reconfirme rezultatul negocierilor prin depunerea unei oferte finale.

Ofertantul nu are dreptul ca, prin oferta finala, sa aduca modificari elementelor stabilite in procesul de negociere.

- negociere fara publicarea unui anunt de participare

Autoritatea contractanta are dreptul de a invita unul sau mai multi operatori economici la negociere, in masura in care nu se incalca prevederile care stabilesc premisele cand poate fi utilizata aceasta procedura.

1.2.7. Modalitati speciale de atribuire a contractelor

a) acordul cadru

Este o intelegere scrisa intre una sau mai multe autoritati contractante si unul sau mai multi operatori economici, al carui scop este stabilirea elementelor/conditiilor esentiale care vor guverna contractele de achizitie ce urmeaza a fi atribuite intr-o perioada data (pret si dupa caz cantitati).

Atunci cand sunt mai multi operatori numarul lor nu poate fi mai mic de 3.

Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia acordul-cadru, de regula, prin aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau licitatie restransa, iar celelalte proceduri le poate aplica numai in circumstantele precizate de OUG nr. 34/2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006.

Durata pentru care se incheie un acord cadru este de maxim 4 ani si numai in situatii exceptionale aceasta poate fi mai mare.

Autoritatea contractanta are dreptul de a atribui contracte de achizitie publica subsecvente unui acord-cadru incheiat cu mai multi operatori economici:

fie, fara reluarea competitiei;

fie, prin reluarea competitiei intre operatorii economici semnatari ai acordului-cadru.

b) sistemul dinamic de achizitii

Poate fi utilizat numai pentru achizitia unor produse de uz curent, ale caror caracteristici generale disponibile pe piata satisfac nevoile autoritatii contractante prin utilizarea numai a mijloacelor electronice

Durata pentru care se incheie un contract cadru este de maxim 4 ani si numai in situatii exceptionale aceasta poate fi mai mare.

Este un proces deschis pe intreaga sa durata oricarui operator economic care indeplineste criteriile de calificare si care a prezentat o oferta initiala conforma cu cerintele caietului de sarcini.

Fazele principale:

lansarea sistemului de achizitie dinamic;

ofertarea initiala;

reofertarea.

Dupa lansarea sistemului de achizitie dinamic, orice operator economic interesat are dreptul de a depune o oferta initiala, oricand pe parcursul existentei acestuia, utilizand in acest scop numai mijloacele electronice.

Ofertantul are dreptul de a-si modifica propunerea financiara oricand dupa admiterea sa in sistem, cu conditia ca propunerea tehnica sa respecte in continuare cerintele din caietul de sarcini.

c) licitatie electronica

Licitatia electronica este un proces repetitiv de ofertare, realizat exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice si in care, dupa prima verificare/evaluare a ofertelor, ofertantii au posibilitatea reducerii preturilor prezentate si/sau imbunatatirii altor elemente ale ofertei.

Evaluarea finala trebuie sa se realizeze in mod automat avand ca suport sistemul electronic utilizat.

Autoritatea contractanta are dreptul de a utiliza sistemul de licitatie electronica in urmatoarele situatii:

ca o etapa finala a licitatiei deschise, a licitatiei restranse, a negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare sau a cererii de oferte, inainte de atribuirea contractului de achizitie publica si numai daca specificatiile tehnice au fost definite foarte precis in caietul de sarcini;

la reluarea competitiei dintre operatorii economici semnatari ai unui acord cadru;

cu ocazia reofertarii pentru atribuirea contractului de achizitie publica in sistemul de achizitie dinamic.

1.3. Autoritatea de reglementare si supraveghetorii sistemului

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

Ministerul Economiei si Finantelor - Ministerul Finantelor Publice

Curtea de Conturi

Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor.

Intre elementele componente ale sistemului intervin relatii specifice atingerii scopului general.

In cadrul sistemului, elementele componente interactioneaza intre ele conditionandu-se, potentandu-se sau anihilandu-se unele pe celelalte.

Elementele componente ale sistemului sunt:

autoritatea de reglementare;

autoritatile contractante;

operatorii economici;

supraveghetorii sistemului.

Relatiile care se stabilesc intre elementele sistemului sunt de regula:

de comert, unde o parte solicita sa cumpere produse, servicii si lucrari si cealalta sa le vanda;

de suport, unde o parte solicita sprijin pentru aplicarea regulii jocului si cealalta    il ofera;

de supraveghere, unde o parte aplica regula jocului si cealalta verifica aplicarea corecta a acesteia;

de infaptuire a dreptatii, unde partea lezata isi valorifica un drept pe calea actiunii in instanta.

Regula jocului este creata de autoritatea de reglementare si consta in normele aplicabile in procedurile de atribuire a contractului de achizitie publica.

Sistemul achizitiilor publice desemneaza totalitatea regulilor si actiunilor referitoare la cheltuirea banilor publici si in care cererea lansata de organismele de interes public se intalneste cu oferta propusa de un operator economic.

In cadrul sistemului de achizitie publica autoritatea de reglementare este reprezentata de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, denumita    in continuare ANRMAP.

ANRMAP este o institutie publica independenta, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului

Autoritatea de reglementare in domeniul achizitiilor publice, prin Directia generala de control,    verifica si avizeaza anunturile de intentie, de participare si de atribuire, verifica rapoartele de evaluare, emite acordul pentru incheierea contractului de achizitie publica in cazul in care controlul efectuat nu a evidentiat incalcari sau eludari ale legislatiei in domeniul achizitiilor publice, impune masuri corective, aplica santiunile si amenzile prevazute de lege pentru eludarea sau incalcarea prevederilor legislative in domeniul atribuirii contractelor de achizitie publica.

Rolul fundamental al ANRMAP este elaborarea, promovarea si implementarea politicii in domeniul achizitiilor publice.

Cei ce supravegheaza modul de functionare a sistemului achizitiilor publice au rolul de a verifica aplicarea corecta a regulii jocului si implicit a legislatiei in vigoare.

Ministerul Economiei si Finantelor (Ministerul Finantelor Publice) - organ de specialitate al administratiei publice centrale responsabil pentru indeplinirea functiei de verificare a aspectelor procedurale, prin urmarirea modului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, finantate din fonduri publice.

Verificarea aspectelor procedurale in domeniul achizitiilor publice se exercita prin Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice, denumita U.C.V.A.P. (functioneaza in coordonarea directa a Ministrului Economiei si Finantelor) si prin structurile subordonate, existente in cadrul Directiilor Generale ale Finantelor Publice teritoriale, denumite Compartimente de Verificare a Achizitiilor Publice.

Verificarea priveste etapele procesului de achizitie publica, dupa publicarea anuntului de participare pana la semnarea contractului. In cazul in care nu are loc semnarea contractului, activitatea de verificare inceteaza la comunicarea rezultatului privind procedura de atribuire.

Obiectul verificarii il constituie aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor a urmatoarelor contracte:

• contractele de lucrari si contractele de concesiune de lucrari cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu 250.000 euro;
• contractele de servicii si contractele de concesiune de servicii cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu 40.000 euro;
• contractele de furnizare cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu 40.000 euro.

Prin exceptie, in situatiile reglementate de lege, in care este permisa incheierea contractului fara publicarea prealabila a anuntului de participare, verificarea U.C.V.A.P.[8] priveste etapele procesului de achizitie incepand cu transmiterea invitatiei de participare pana la atribuirea si semnarea contractului.

U.C.V.A.P. functioneaza in mod independent din punct de vedere operational fata de structurile implicate in managementul si contractarea fondurilor publice, precum si fata de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice si de Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor.

In exercitarea atributiilor sale, U.C.V.A.P. colaboreaza cu Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, autoritatile de management, cu alte structuri de control si institutii publice.

La data initierii procedurii de atribuire, respectiv la momentul transmiterii spre publicare a anuntului de participare sau a invitatiei de participare, in cazul negocierii fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, autoritatile contractante au obligatia de a instiinta U.C.V.A.P. asupra procedurii de achizitie care urmeaza a fi derulata.

Curtea de Conturi - este autoritatea publica a statului care exercita auditul extern in sectorul public in calitate de institutie suprema de audit.

Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, denumit in continuare CNSC - este un organism independent cu activitate administrativ-jurisdictionala.

CNSC are urmatoarele competente:

sa solutioneze contestatiile formulate in cadrul procedurii de atribuire inainte de incheierea contractului;

sa se pronunte asupra legalitatii procedurilor si operatiunilor desfasurate de autoritatea contractanta in atribuirea unui contract de achizitie publica;

sa emita opinie asupra litigiului dedus judecatii daca instanta de judecata solicita acest lucru.

Persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act al autoritatii contractante, cu incalcarea dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice, are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale administrativ-jurisdictionala, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, sau in justitie, in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificarile ulterioare.

Contestatiile se depun in termenele stabilite (10 zile pentru licitatie deschisa sau 5 zile pentru cerere de oferta) la Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiei si obligatoriu contestatorul va notifica autoritatea contractanta.

Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor, care functioneaza independent pe langa Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, va stabili modalitatea de solutionare a contestatiei si va emite o decizie, care este obligatorie pentru autoritatea contractanta si pentru contestator.

Autoritatea contractanta are obligatia sa transmita Consiliului punctul de vedere cu privire la contestatie in termen de 5 zile.

Netransmiterea punctului de vedere de catre autoritatea contractanta, nu impiedica Consiliul sa solutioneze contestatia, in masura in care se face dovada notificarii privind inaintarea contestatiei.

Consiliul poate solicita autoritatii contractante transmiterea in termen de 5 zile, sub sanctiunea unei amenzi de 20% din salariul minim pe economie aplicata conducatorului acesteia, elemente din dosarul achizitiei, inclusiv dosarul achizitiei publice respective.

Termenul de solutionare a contestatiei este de 10 zile lucratoare de la primirea dosarului achizitiei publice de la autoritatea contractanta, termen ce poate fi prelungit cu maxim 20 de zile in situatii temeinic justificate. Decizia Consiliului poate fi atacata in termen de 10 zile la Sediul Curtii de Apel pe raza unde activeaza autoritatea contractanta.

Pentru obtinerea de despagubiri se introduce actiune in instanta.

A doua cale este cea a atacului in instanta in contenciosul-administrativ.