Autoritatile administratiei publice locale

Autoritatile administratiei publice locale

1. Atributii

Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice.

Legea administratiei publice locale stabileste ca autoritati publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase consiliile locale, comunale si orasenesti, ca autoritati deliberative si primarii, ca autoritati executive. De asemenea, in fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

In fiecare judet si in municipiul Bucuresti Guvernul numeste cate un prefect care este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate in unitatile administrativ - teritoriale.

In activitatea sa, prefectul este ajutat de un subprefect, a carui numire si eliberare din functie se face prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului si a Ministerului Administratiei Publice.

Datorita caracteristicilor aparte pe care le are Municipiul Bucuresti, organele administratiei publice din Capitala sunt reglementate intr-un capitol special. Astfel, Bucurestiul este organizat in 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare care au fiecare cate un consiliu local, un primar si un viceprimar, iar municipiul in sine are un primar general si 2 viceprimari si un consiliu general al municipiului. In plus, prefectul municipiului este ajutat de 2 subprefecti si nu de unul ca in cazul judetelor.

Legea stabilieste detaliat atributiile fiecarei categorii de autoritati, acordand, asa cum e si normal, o atentie deosebita celor din municipiul Bucuresti care beneficiaza si de reglementari specifice in ceea ce priveste atributiile.

Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.

Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. Este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza. El este cel care raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile legii.

Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, vegheaza ca activitatea consiliilor locale si a primarilor, a consiliilor judetene si a presedintilor consiliilor judetene sa se desfasoare in conformitate cu prevederile legii. Legea stipuleaza expres faptul ca intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

2. Interdictii si incompatibilitati care vizeaza autoritatile administratiei publice

In legea administratiei publice locale exista dispozitii care au ca scop limitarea cumulului de functii si totodata stabilirea unor incompatibilitati cu functia de consilier, iar ratiunea existentei acestor dispozitii este aceea ca in exercitarea atributiilor lor autoritatile locale trebuie sa respecte unele principii de baza dintre care cel care intereseaza in cadrul prezentului studiu este acela al integritatii, respectiv evitarea conflictului de interese. Aceasta notiune nu apare ca atare in textul legii, ci din prevederile referitoare la incompatibilitati si modul de luare a deciziilor de catre alesii locali se poate deduce ca finalitatea urmarita de legiuitor a fost aceea de a preveni conflictul de interese.

Una din ideile vehiculate ca solutie pentru prevenirea si limitarea efectelor coruptiei este aceea ca autoritatile locale precum si asociatiile care le reprezinta sa promoveze integritatea si onestitatea prin adoptarea unor coduri de conduita, bazate pe modelul celor europene, in scopul de a servi ca ghid in exercitarea atributiilor si stabilirea unui climat etic. Pana in prezent nu exista un astfel de cod de conduita pentru autoritatile locale din tara noastra.

Pe plan international, Organizatia Natiunilor Unite a adoptat un Cod de Conduita pentru Oficialitatile Publice. Pe plan european, in 1999 a fost adoptat de catre Congresul autoritatilor locale si regionale din Europa un Cod de conduita al alesilor locali si regionali, cu ocazia celei de-a 6-a Sesiuni a Congresului (Strasbourg, 15-17 iunie 1999)17. Prin Rezolutia 79/1999, Congresul invita autoritatile locale si regionale sa adopte Codul de conduita, pentru a creste increderea electoratului in cei pe care i-a ales.

Codul, desi stabileste principiile etice ce trebuie sa fie respectate de catre toti reprezentantii alesi locali si regionali din Europa, lasa totusi o marja larga pentru autoritatile locale in a le extinde si aplica. Acestea trebuie sa tina seama, printre altele, de problemele specifice si situatiile noi care pot aparea in procesul de dezvoltare si, in consecinta, pot initia extinderea principiilor expuse in cod.

Conform acestui ultim document care a fost adoptat si din convingerea ca scopul sau este si acela de a ajuta la combaterea si reducerea aparitiei riscului coruptiei prin instituirea unui set de reguli de indeplinire a atributiilor zilnice ale alesilor locali in concordanta cu regulile eticii, reprezentantul ales nu trebuie sa isi exercite functiile sau sa utilizeze prerogativele care deriva din functia sa in interesul particular al unor persoane sau grupuri de persoane cu scopul de a obtine un interes personal direct sau indirect. De asemenea, reprezentantul ales nu trebuie sa isi exercite functiile sau sa utilizeze prerogativele legate de functia sa in scopul interesului personal direct sau indirect.

Atunci cand reprezentantul ales are un interes personal direct sau indirect in problemele examinate de consiliile locale sau regionale, sau de un organ executiv (local sau regional) acesta trebuie sa-si declare interesele inaintea deliberarii si votarii problemei si nu trebuie sa ia parte la nici o discutie, deliberare sau votare a unei probleme in care acesta are un interes personal direct sau indirect.

Legea romana stipuleaza expres ca la deliberare si la adoptarea hotararilor consiliului local nu poate lua parte consilierul care fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local .

In plus, legea contureaza regimul incompatibilitatilor in cazul alesilor locali. Astfel, functia de consilier este incompatibila cu:

a) functia de prefect si de subprefect;

b) calitatea de functionar public in aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice centrale si locale; calitatea de functionar public in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judetean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale; calitatea de angajat in cadrul autoritatilor administratiei publice locale respective sau in cadrul aparatului propriu al prefectului din judetul respectiv;

c) functia de manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor autonome ori de conducator al societatilor comerciale infiintate de consiliile locale sau de consiliile judetene;

d) calitatea de primar;

e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si cele asimilate acestora;

Alte incompatibilitati se pot stabili prin lege.

O alta incompatibilitate care exista in Legea nr. 69/1991 si care in actuala reglementare nu se regaseste se referea la interdictia ca din acelasi consiliu local sa faca parte sotii, ascendentii si descendentii, fratii si surorile. Consideram ca era utila o astfel de reglementare si in legea noua.

Pe durata exercitarii mandatului de primar, respectiv de viceprimar, se suspenda de drept contractul de munca al acestora, in caz ca exista, la institutii publice, regii autonome, societati nationale, societati comerciale cu capital majoritar de stat sau la societati comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau judetene.

Pe toata durata mandatului, calitatea de primar si de viceprimar este incompatibila cu:

a) functiile si calitatile prevazute ca incompatibilitati pentru consilieri;

b) orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul sau

unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar ori din cadrul societatilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;

c) orice alte activitati sau functii publice, cu exceptia functiilor didactice si a functiilor din cadrul unor fundatii ori organizatii neguvernamentale.

Viceprimarii nu pot fi in acelasi timp si consilieri si aceeasi regula este valabila si in cazul primarilor, intrucat calitatea de consilier este incompatibila cu calitatea de primar.

Avand in vedere necesitatea evitarii conflictului de interese, legea specifica expres si incompatibilitatile in cazul exercitarii functiei de prefect sau de subprefect, cand contractul de munca al acestuia la institutiile publice, regiile autonome, companiile nationale, societatile nationale si societatile comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat se suspenda.

De asemenea, legea stabileste in art. 131 incompatibilitatile in exercitarea demnitatii de prefect sau subprefect. Astfel, prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori, primari, consilieri locali sau consilieri judeteni si nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala, o alta functie publica sau o functie ori o activitate profesionala remunerata in cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale cu capital de stat sau privat.

In februarie 2002 Guvernul a adoptat Ordonanta de urgenta privind instituirea unor interdictii pentru alesii locali si functionarii publici care stipuleaza expres ca "societatile comerciale la care alesii locali sunt manageri, actionari semnificativi, asociati, administratori, cenzori, membri in consiliul de conducere nu pot incheia contracte comerciale de prestari servicii, de executare de lucrari sau de furnizare de bunuri cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte alesii locali mentionati, cu regiile autonome de interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale ori de consiliile judetene" . Aceasta interdictie se aplica si in cazul sotului/sotiei si rudelor pana la gradul al doilea inclusiv ale alesului local in cauza. In cazul in care aceste dispozitii legale sunt incalcate intervine incetarea de drept a mandatului de ales local, cu exceptia cazurilor in care cel in cauza demisioneaza din functia detinuta in cadrul societatii comerciale in termen de 5 zile de la intrarea in vigoare a ordonantei sau, dupa caz, a contractului.

Referitor la interdictiile stabilite de lege in indeplinirea atributiilor de consilier sau primar, legea alegerilor locale nr.70/1991, art. 5 din aceasta stipula in mod expres ca nu pot fi alesi:

a) militarii activi, judecatorii sau procurorii;

b) alienatii sau debilii mintal pusi sub interdictie si persoanele lipsite de drepturile electorale pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca;

c) cei condamnati prin hotarare judecatoreasca definitiva pentru abuzuri in functii

politice, juridice sau administrative, pentru incalcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte infractiuni intentionate, daca nu au fost reabilitati;

d) cei care au contracte incheiate pentru executare de lucrari, prestari de servicii ori de furnizare cu administratia respectiva, fie direct, fie prin intermediari.

Acest articol a fost modificat prin Legea nr.25/1996 care a eliminat din cadrul conditiilor de eligibilitate pe cele prevazute la literele a), c) si d). Rezulta deci ca in prezent cei care au contracte incheiate pentru executare de lucrari, prestari de servicii ori de furnizare cu administratia respectiva, fie direct, fie prin intermediari si cei condamnati prin hotarare judecatoreasca definitiva pentru abuzuri in functii politice, juridice sau administrative, pentru incalcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte infractiuni intentionate, daca nu au fost reabilitati pot candida linistiti pentru un mandat de consilier local.

Ramanand tot in domeniul alegerilor, trebuie tinut cont ca obligatiile specifice ale alesilor locali incep inca din perioada campaniei electorale. Campania electorala a reprezentantului ales trebuie sa vizeze difuzarea si explicarea programului politic al acestuia. El nu trebuie sa obtina voturi prin alte mijloace decat persuasiunea sau convingerea si, mai ales, el nu trebuie sa incerce sa obtina voturi prin denigrarea celorlalti candidati, prin folosirea violentei si/sau a amenintarilor, prin manipularea listelor electorale si/sau a rezultatelor votului sau prin oferirea sau promiterea unor favoruri. Campania electorala este un moment important care da directia actiunilor viitoare ale alesului. Finantarea partidelor politice este de aceea si ea un subiect de interes aparte in lupta impotriva coruptiei, existand in acest sens preocupari pe plan international dar si intern in a reglementa corespunzator aceasta problema.

3. Transparenta si participare publica

Una din cerintele necesare in lupta pentru combaterea coruptiei este transparenta care deriva din dreptul constitutional al cetateanului la informatie. In articolul 31 din Constitutia Romaniei se precizeaza ca "dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit". In acest sens "autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal". Cu atat mai mult aceasta regula se aplica atunci cand este vorba de lucrarile consiliului local deoarece consilierii, in exercitarea mandatului ce le-a fost dat sunt in serviciul colectivitatii locale. Legea administratiei publice locale specifica obligativitatea aducerii la cunostinta locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva a ordinii de zi a sedintei consiliului local prin mass media sau prin orice alt mijloc de publicitate. In comunele sau orasele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.

Pe langa obligativitatea aducerii la cunostinta a ordinii de zi a sedintei consiliului local exista si regula conform careia sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor cand consilierii decid cu majoritatea voturilor ca ele sa se desfasoare cu usile inchise. Cu toate acestea, exista anumite probleme a caror dezbatere nu se poate face cu usile inchise. Este vorba despre problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si privat al comunei sau orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine. Mai mult chiar, in legatura cu aceste probleme legea stipuleaza ca primarul poate propune consultarea cetatenilor prin referendum, in conditiile legii.

Conform legii administratiei publice locale consilierii sunt obligati sa organizeze periodic intalniri cu cetatenii si sa acorde audiente. De asemenea, fiecare consilier, precum si viceprimarul sunt obligati sa prezinte un raport anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului.

In plus, locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in consiliile locale vor fi reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc. Acesta este ales pe perioada mandatului consiliului local de catre o adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii, convocata si organizata de primar si desfasurata in prezenta primarului sau viceprimarului.

La discutarea problemelor privind satele respective delegatii satesti vor fi invitati in mod obligatoriu. Delegatul satesc va fi ascultat asupra problemei discutate si va vota, votul sau avand caracter consultativ21 .

4. Control si responsabilitate

Administratia publica locala este guvernata de principiul autonomiei locale. Pentru existenta autonomiei locale este necesar ca problemele specifice ale colectivitatilor locale sa fie rezolvate de aceste colectivitati. Existenta nevoilor si intereselor locale presupune si existenta unor mijloace materiale de rezolvare a acestora, cum ar fi patrimoniu propriu, un corp de functionari care sa gestioneze treburile publice, o anumita autonomie financiara care se bazeaza pe existenta unui buget propriu22 .

Colectivitatilor locale li se recunoaste astfel personalitatea juridica, asigurandu-li-se posibilitatea de a participa la circuitul juridic in nume propriu. Personalitatea juridica implica si raspunderea pentru faptele proprii.

In cazul autoritatilor administratiei publice locale care sunt alese prin votul cetatenilor din unitatea administrativ teritoriala respectiva exista in primul rand raspunderea politica fata de electorat care are posibilitatea de a sanctiona pe cei alesi prin neacordarea votului la alegerile urmatoare sau chiar prin retragerea sustinerii acestuia si incetarea mandatului inainte de termen.

Astfel, mandatul primarului este de 4 ani dar el poate inceta inainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile legii. Referendumul se organizeaza pe baza cererii adresate in acest sens prefectului de locuitorii comunei sau orasului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexercitarii atributiilor ce ii revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului. Cererea trebuie sa fie semnata de cel putin 25% din locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie realizat in fiecare din localitatile componente ale comunei sau orasului.

Legea prevede expres raspunderea solidara a consilierilor pentru activitatea consiliului din care fac parte si pentru hotararile acestuia sau, dupa caz, raspunderea in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat. In procesul-verbal al sedintei consiliului local va fi consemnat in mod obligatoriu, rezultatul votului, iar la cererea consilierilor votul lor va fi consemnat nominal in procesul-verbal al sedintei.

Cum am precizat mai sus, fiecare consilier, precum si viceprimarul este obligat sa prezinte un raport anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului.

Consiliul local poate fi dizolvat, daca a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de catre instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.

Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile.

Impotriva hotararii de dizolvare a consiliului local oricare din consilieri poate promova actiune in justitie la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare.

Un alt caz de dizolvare, de data aceasta de dizolvare de drept, este acela in care consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti.

In cazul dizolvarii de drept primarul sau viceprimarul (sau, in absenta lor, secretarul) comunica prefectului situatiile enumerate mai sus iar prefectul ia act de situatia de dizolvare a consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi alegeri. Si in situatia dizolvarii de drept consilierii interesati pot ataca ordinul prefectului prin care se constata aceasta la instanta de contencios administrativ in termen de 10 zile de la comunicare sau de la luarea la cunostinta.

Si in cazul primarului legea stabileste o sanctiune asemanatoare pentru cazul cand, in exercitarea atributiilor care ii revin prin lege, acesta a emis 3 dispozitii cu caracter normativ intr-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila. In aceasta situatie intervine incetarea mandatului primarului respectiv inainte de termen.

Pe langa acest tip de raspundere administrativ-disciplinara, consiliul local si implicit consilierii si primarul poarta si o raspundere administrativ-patrimoniala pentru pagubele cauzate prin actele administrative ilegale. In cazul consilierului si primarului se pune si problema raspunderii civile, contraventionale sau penale, dupa caz.

In virtutea dependentei locale fata de stat, autoritatile publice centrale isi rezerva dreptul de a supraveghea activitatea colectivitatilor locale, exercitand asupra lor un anumit tip de control care poarta denumirea de tutela administrativa. Acest tip de control priveste insa numai legalitatea actelor nu si oportunitatea lor.

Legea detaliaza procedura in baza careia prefectul realizeaza controlul legalitatii actelor adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale sau judetene. Astfel, prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, actele autoritatilor administratiei publice locale sau judetene, cu exceptia celor de gestiune curenta, in cazul in care considera ca acestea sunt ilegale..

Inainte de a initia procedura in fata instantei, prefectul are obligatia de a solicita autoritatilor administratiei publice locale si judetene emitente in termenul prevazut la art. 50 alin. (2), cu motivarea necesara, sa reanalizeze actul pe care il apreciaza ca ilegal, in vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia.

Ministerul Administratiei Publice realizeaza, in numele Guvernului, controlul ierarhic de specialitate asupra activitatii prefectilor si aparatului prefecturilor, conform dispozitiilor art. 4 alin. (1) pct. 3 din Hotararea Guvernului nr. 8/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea Ministerului Administratiei Publice si dispozitiilor corespunzatoare din Legea administratiei publice locale.

5. Administrarea bunurilor din patrimoniul unitatii administrativ teritoriale

Patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale este constituit din bunurile mobile si imobile care apartin domeniului public de interes local, domeniului privat al acesteia, precum si din drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.

Toate bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public si nu au fost declarate de interes national apartin domeniului public de interes local sau judetean.

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia23 stabileste ca statul sau unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public, in limitele si in conditiile legii. Tot legea realizeaza o distinctie clara intre bunurile publice si ele proprietate privata ale statului si unitatilor administrativ-teritoriale, introducand notiunea de domenialitate. Astfel, domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute in art. 135 alin. (4) din Constitutie, din cele stabilite in anexa care face parte integranta din lege si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de lege.

Domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public.

Legea stabileste modalitatile de dobandire a proprietatii publice, acestea fiind:

a) pe cale naturala;

b) prin achizitii publice efectuate in conditiile legii;

c) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica;

d) prin acte de donatie sau legate acceptate de Guvern, de consiliul judetean sau de consiliul local, dupa caz, daca bunul in cauza intra in domeniul public;

e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitatilor

administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica;

f) prin alte moduri prevazute de lege.

Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.

Toate bunurile apartinand unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale.

Consiliilor locale si judetene li se prezinta anual de catre primar, respectiv de presedintele consiliului judetean, un raport asupra situatiei gestionarii bunurilor.

Consiliile locale si cele judetene hotarasc ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, dupa caz, sa fie date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie inchiriate. De asemenea, ele hotarasc cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vanzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judetean, in conditiile legii.

Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, organizata in conditiile legii.

Consiliile locale si consiliile judetene pot da in folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri mobile si imobile proprietate publica sau privata locala ori judeteana, dupa caz, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.