CONTROLUL ASUPRA ADMINISTRATIEI PUBLICE

CONTROLUL ASUPRA ADMINISTRATIEI PUBLICE

A.     Conditiile de admisibilitate ale unei actiuni in contenciosul admin.

Pentru    ca o actiune in fata instantei judecatoresti de contencios admin. Sa fie admisibila, ea trebuie sa indeplineasca in mod cumulative mai multe conditii:

1. Conditia ca actul atacat sa fie act administrativ, notiunea de act administrativ este definit de lege ca reprezentand acel act juridic multilateral cu caracter normal sau individual emis de o autoritate publica in regim de putere publica avand ca scop organizarea executarii sau executarea in concret a legii prin care se da nastere, se modifica sau se sting drepturi si obligatii, aceasta acceptiune are in vedere actul administrative ca principala forma juridica prin care admin. publica isi concretizeaza activitatea ex.(autorizatii , hotararile consiliului local, ordinele prefectului sau ale ministrilor, dispozitia primarului sau presedintelui de consiliu judetean, hotarari de govern, decrete ale presedintelui Romaniei).

In afara acestei forme clasice ale actului admin. legea prevede ca sunt asimilate actelor administrative si contractele pe care autoritatile le incheie in vedereapunerii in valoare a unui bun proprietate publica, realizarea unei chizitii publice sau orice alte categorii de contracte cu caracter administrativ care prin legi speciale, nasc litigii ce sunt de competenta instantelor de contencios administrativ.

Toate aceste contracte care au nule din obiectul determinat anterior, formeaza categoria contractelor administrative, adica a acelor cu caracter bi sau multilateral, incheiate de autoritatile publice, care se supun regimului de putere publica din care rezulta convertenta instantelor de contencios admin. ex.(contractele de concesionare, inchiriere, administrarea unui bun apartinand domeniului public al statului sau a unitatii administrativ teritoriale, contractul de efectuare a unei autostrazi sau alta lucrare publica etc.) in afara acestor contracte administrative, autoritatile publice incheie contracte care se supun regimurilor de drept comun civil sau comercial, sau contractelor de munca.

Aceste contracte sunt guvernate de normele de drept comun, iar litigiile pe care le guverneaza sunt judecate de regula de instante de drept comun, civile, comerciale sau cele care solutioneaza conflictele de munca, ex.(vanzarea sau inchirierea unui bun din domeniul pprivat al statului sau ale unitatilor private).

Precizam ca in Romania in prezent, in conformitate cu prevederile art. 44 si 136 din Constitutie si ale legii 213/1998, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia exista doua tipuri de proprietatiS

proprietatea publica, aceasta putand apartine numai statului sau unitatilor admin. teritoriale (domeniul public)

proprietatea privata,care poate apartine oricarui titular de drept, persoana fizica sau juridica inclusiv statului sau unitatilor administrativ teritoriale, caz in care formeaza domeniul privat al statului.

Bunurile din domeniul public se supun regimului de putere publica, ele fiind     inalienabile, iar bunurile din domeniul privat se supun normelor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.

In situatia Romaniei proprietatea privata este regula iar proprietatea publica este exceptia.

Ambele tipuri de proprietati prin constitutie sunt si garantate si ocrotite, iar proprietatea este inviolabila in conditiile legii.

Contractele incheiate cu privire la bunurile din domeniul public sunt contracte administrative, legea 554/2004 consacand pentru prima data aceasta notiune, iar contractele care au ca obiect bunurile private ale statului sau unitatilor admin. teritoriale sunt contracte de drept comun.

Atat Constitutia in art. 52 cat si Legea 554/2004 in art. 1 vorbesc pe de o parte despre actul administrativ iar, pe de alta parte despre nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, acesta este un fapt juridic, pe care legea il asimileaza prin efectele sale unui act admin. in sensul ca ea nesolutionandul poate sa vatame un drept recunoscut de lege sau un interes legitim.

Intelegerea acestei formenimplicite sau asimilate de act administrativ trebuie raportata la dreptul de petitionare care este un drept fundamental al cetateanului, constituind categoria dreptului garantat impreuna cu dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica.

Ca regula cererile trebuie solutionate intr-un termen de 30 zile daca prin lege nu se prevede un alt termen.

Legea defineste nesolutionarea in termen legal al unei cereri ca fiind pactul de a nu raspunde petitionarului intr-un termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii daca prin lege nu se prevede un alt termen.

In afara acestei forme de fapt asimilat actului adnimistrativ, legea mai reglementeaza refuzul nejustificat de a solutiona o anumita cerere facuta cu exces de putere sau nepunerea in executare a unui act administrativ.

Toate acestea, adica actul admin. propriuzis, contractul admin., nesolutionat in termen al unei cereri sau refuzul nejustificat de a solutiona o cerere reprezinta in acceptul legii, formende acte juridice administrative ale autoritatilor publice impotriva carora cei vatamati pot sa faca actiune in fata instantei de contencios administrativ. Trebuie facuta distinctia intre actele administrative pe de o parte si alte tipuri de inscrisuri care emana de la o autoritate publica, dar care nu sunt acte admin. astfel incat ele nu pot forma obiectul unei actiuni distincte in contenciosul administrativ, este vorba de unele adrese de corespondenta, avize, ordine de serviciu, delegatii, circulare procese verbale anchete etc. care nu sunt decat operatiuni administrative care pot avea si ele caracter nelegal, insa nelegimitatea lor este verificata incazul actiunii in contenciosul admin. care vizeza actul, in consideratiunea carora au fost emise ex. (pentru emiterea unei autorizatii de constructie in cazul in care ele sunt considerate nelegale, actiunea nu se va face impotriva lor ci impotriva autorizatiei, aceasta fiind act administrativ, invocandu-se si avizele considerate nelegale).

B.     Conditia ca actul sa emane de la o autoritate publica.

Notiunea de autoritate publica este definita de lege ca fiind orice organizatie de stat sau al unitatilor administrativ teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.

Sunt asimilate autoritatilor publice si acele persoane publice de drept privat care fie au obtinut statutul de utilit. publica, fie sunt autorizate sa presteze un serviciu public in regim de putere publica(Universitati private, un post privat de radio, o asociatie nonguvernamentala).

Ca regula actele administrative emana de la o autoritate admin. in afara acestora si toate celelalte autoritati publice emit, adopta sau incheie pe langa actele juridice specifice competentelor si multe acte administrative care sunt necesare, tocmai pentru realizarea unei competente acelei autoritati publice astfel orice autoritate publica poate sa aiba in structura ei functionari publici. Numirea in functie a functionarilor publici din cadrul parlementului, al puterii juridice, al autoritatilor autonome se face prin act de numire ( ordin, decizie, dispozitie), aceste acte pot fi atacate in contenciosul admin. Ele pot detine in administrare bunuri publice, deoarece bunurile publice sunt inalienabile, insa ele pot fi date in administrarea unor regii autonomesau institutii publice sau pot fi concesionate sau inchiriate, iar contractele care privescastfel de bunuri sunt contracte administrative care se pot ataca in contenciosul administrativ.

In concluzie rezulta ca orice act administrativ, indiferent de autoritatea publuca de la care emana, se poate ataca in fata instantei judecatoresti de    contencios administrativ

Relatia intre autoritatea publica si autoritatea administrativa este una de la intreg la parte, autorit. administrativa fiind o categorie de autoritate publica dar nu singura.

Titlul 3 din Constitutie poarta denumirea de autoritati pblice si in cadrul lui regasim autoritatea care realizeaza prerogativele celor trei clasice puteri in stat( parlament, Presedinte-Guvern, Organele Administratiei Publice Centrale si Locale si Instantele Judecatoresti), lor li se adauga si alte autoritati publice prevazute de Constitutie sau de Lege ( curtea de conturi, Avocatul Poporului, curtea Constitutionalaetc.).

Conditia ca actul atacat sa lezeze un drept recunoscut de lege sau un interes legitim, atat const. In art.21 care reglementeazaaccesul liber la justitie pentru apararea drepturilor, libertatilor si inereselor legitime, cat si in art.52, precum si 554/2004 a contenciosului admin. se refera in egala masura lase refera la drepturi vatamate si legitime.

Intre cele 3 concepte nu exista notiunea de drept vatamat ci evoca orice drept prevazut de const., lege sau orice alt act normativ caruia i se aduce atingere printr-un act administrativ.

Interesul legitim este o faza prealabila dreptului ce il precede, dreptul este aptitudinea de a avea undrept, iar legimitatea lui rezulta din recunoasterea prin lege.

Interesul legitim poate avea atat caracter privat cat si caracter public. Interesul legitimprivat semnifica posibilitateade a pretinde o anumita conduita, in considerarea unui drept fundamental care este viitor si previzibil dar si prefigurat in sensul ca exista premizele din care sa se nasca daca legea este respectata.

Ex. Se organizeaza un concurs pt. ocuparea unor posturi, rezultatul acestui concurs poate sa fie contestat de cei care nu l-au promovatsi care in acest fel actioneaza in virtutea unui interes legitim nu a unui drept, este vorba despre interesul legitim de a fi castigat concursul daca nu ar fi existat anumite neregularitati in organizarea concursului.

Interesul legitim public este cel prin care se ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor si libertatilor si intereselor cetatenesti, satisfacerea nevoilor comunitare si realizarea unei competente a unei autoritati publice.

In concluyie pe calea contenciosului administrativ se protejeaza atat drepturile vatamate cat si interesele legitime publice sau private in egala masura.

C.     Conditia indeplinirii procedurii administrative prealabile

Legea obligape cel vatamat ca inainte de a se adresa instantei judecatoresti sa incerce solutionarea amiabila a litigiilor printr-o cerere sau o procedura prealabila pe care o adreseaza fie organului de la care actul emana, fie organului superior ierarhic, daca acesta exista.

Sunt autoritati publice care au autonomie neaflandu-se in raporturi de subordonare fata de alte autoritati publice in cazul lor putandu-se efectua numai recursul gratios. Cererea se formuleaza intr-un termen de 30 zile de la comunicarea actului si prin intermediul ei se solicita revocarea in tot sau in parte a actului administrativ .

Exista anumite categorii de actiuni in cazul carora nu este obligat dar nici nu este interzisa procedura prealabila, cum este cazul actiunilor formulate de Prefect, Avocatul Poporului, autoritatea Nationala a Functionarilor Publici, Ministerul Finantelor sau actiunile care privesc cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale, precum si in cazul nesolutionarii in termenul legal al unei cereri.

Atunci cand actiunea are ca obiect un contract     administrativ, plangerea prealabila imbraca forma concilierii care este reglementata de Codul de Procedura civilapentru litigiile comerciale.

Este vorba despre o procedura prin care doi comercianti intre care s-au nascut litigii au obligatia sa incerce sa solutioneze prin conciliere inainte de a se adresa instantei, cel vatamat nu este obligat sa parcurga ambele forme de recurs, dar nici nu i se interzice sa faca daca o doreste.

D.     Conditia termenului de exercitare a actiunii

Orice actiune in justitie trebuie exercitata in anumite termene a caror depasire atrage stingerea prin prescriere a dreptului respectiv. Termenul general de prescriere este de 3 ani, in contenciosuladministrativ si trebuie facuta diferenta intre:

a)      actiunile care au ca obiect acte administrative cu caracter normativ ( acte care produc efecte general obligatorii) si sunt opozabile fata de toti

b)      acte cu caracter individual care producefecte fata de un subiect determinal.

Actele normative pot fi atacate oricand in schimb actele individuale pot fi atacate intr-un termen de 6 luni care se calculeaza de la data comunicarii raspunsului la cererea prealabila sau expirarii termenului de 30 de zile incare cererea trebuie rezolvata, iar in cazul contractelor administrative de la finalizarea concilierii, acesta ste un termen de maxim un an in care actiunea poate fi formulata numai in cazul unor motive temeinice, iar acest termen se calculeaza de la data luarii la cunostinta a actului , a introducerii cererii in cazul nesolutionarii acesteia sau de la data incheierii procesului verbal de conciliere, acesta este un termen de decadere in sensul ca daca este expirat stinge dreptul si el nu se supune precum termenul de prescriptie unor eventuale intreruperi.

Ex. Dacareclamantul este in imposibilitate obiectiva dovedita sa faca o actiune, sau exista un dosar penal in lucru termenul de prescriptie se intrerupe si se reia dupa incetarea cauzei.

Actele administrative exceptate de la controlul legalitatii (Fine de reprimire), art. 126 alin. 6 din Constitutie pe de o parte garanteaza controlul de legalitate exercitat asupra actelor admin. pe calea contenciosului administrativ, pe de alta parte excepteaza de la exercitarea acestui control actele care privesc raportul cu Parlamentul, precum si actele de comandament cu caracter militar.

Existenta unor acte exceptate se deduce si din continutul art. 52 alin.2 ce trimite la o lege organica pentru a reglementa atat conditiile cat si limitele exercitarii dreptului persoanei vatamate de o autoritate publica.

Actele care privesc raportul cu Parlamentul fac parte din categoria evocata in perioada interbelica prin formula "Acte de guvernamant" unde este vorba despre actele autoritatilor publice indeplinite in exercitarea atributiilor legale in raportul cu Parlamentul. Ex. Decretul Presedintelui de a numii ministri sau de a dizolva Parlamentul, astfel de acte au un continut politic , sunt in interes general si sunt sustrase in mod logic posibilitatii de a se ataca in justitie.

Actele de comandament cu caracter militar sunt cele care se refera la problemele militare din Cadrul Fortelor Armate, care presupun dreptul comandantului de a da ordine subordonatilor in timp de pace sau razboi.

Precizam ca orice act care emana de la structurile militare sunt exceptate de la legalitate existand unele acte de administratie militara (avansare, de retrogradare, refuz de avansare, pensionarietc.)care pot vatama personalul din cadrul Fortelor Armate si care de principiu se pot ataca in justitie.

Procedura de solutionare a litigiilor de contencios administrativ

Art. 28 din Lege prevede ca dispozitiile ei se completeaza cu cele ale Codului de Procedura Civila in masura in care acestea din urma nu sunt incompatibe cu specificul raportului de putere dintre autoritatile publice pe de o parte si cei vatamati in drepturile sau ineresele lor pe de alta parte rezulta ca procedura de contencios e reglementata pe de o parte de legea cadru in materie, iar pe de alta parte de dreptul comun in solutionarea unor litigii civile, procedura in contenciosul admin. se caracterizeaza prin anumite trasaturi.

a)      celeritatea sau urgenta legea impune solutionarea in anumite termene, redactarea hotararilor judecatoresti de 30 zile sau pur si simplu precizeaza urgenta judecatii,

b)      accesibilitatea taxelor in contencios fiind reduse 3-35 lei cu exceptia litigiilor care privesc contracte administrative care se taxeaza la valoare,

c)      publicitatea judecatii specifica tuturor cu recunoasterea institutiilor de a decide in anumite institutii caracterul secret al judecatii,

d)      exista doua grade de jurisdictie, fondul si recursul la care se adauga caile extraordinare de atac existente la toate litigiile si anume contestatia in anulare si revizuirea.

Hotararile judecatoresti care privesc acte admin. cu caracter normativ prin care acestea sunt desfasurate in tot sau in parte, produc efecte juridice generalobligatorii. Ele se deosebesc astfel de restul hotararilor judecatoresti care produc efecte numai intre partile in litigiu(inter-partes-litigantes)in schimb in contenciosul administrativ devine un act care este desfiintat de puterea judecatoreasca producand efecte general obligatorii, in mod firesc si hotararea judecatoreasca prin care este desfiintat poduce efecte tot cu caracter general obligatoriu. Aceasta hotarare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigopare la data publicarii, atunci cand priveste un act al autoritatii centrale.

Cand sunt anulate acte ale autorit. locale publice, se face in Moal judetului sau municipiului Buc. , ncesitatea publicarii rezulta tocmai din caracterul general obligatoriu al acestor hotarari judecatoresti.