Dinamica misiunilor Jandarmeriei Romane in contextul aderarii tariila structurile euro-atlantice

MINISTERUL APARARII NATIONALE

STATUL MAJOR GENERAL

Centrul de Studii Strategice de Securitate

Publicatie de strategie militara, analiza si prognoza

de securitate nationala

Nr. 1-2/2003[6-7]

Dinamica misiunilor Jandarmeriei Romane

in contextul aderarii tariila structurile euro-atlantice

Colonel Sorin MORUS

Ministerul de Administratiei si Internelor

1. Consideratii preliminare

Evenimentele din septembrie 2001 au produs mutatii spectaculoase in strategia de securitate a majoritatii statelor lumii1. Aceasta, inainte de toate, pentru ca atacurile teroriste carora au cazut victima, la acea data, S.U.A., cea

mai puternica tara a lumii sub aspect economic si militar, au demonstrat ca toate statele, indiferent de marimea, puterea lor economica si militara, sunt vulnerabile la asemenea actiuni, care se desfasoara dupa norme si reguli

stiute doar de cei care concep si organizeaza astfel de actiuni. De aici, necesitatea adoptarii unor masuri adecvate si flexibile, atat la nivel national, cat si international, de catre cei interesati in combaterea eficace a oricaror

acte teroriste. In acest mod se explica formarea coalitiei internationale de lupta impotriva terorismului din care face efectiv parte si Romania (tara noastra are trupe trimise in Afghanistan care lupta contra terorismului).

Summit-ul de la Praga, din noiembrie 2002, a adoptat hotararea de largire a Aliantei Nord-Atlantice, prin primirea de noi membri, printre care se numara si tara noastra.

Acest fapt, cu semnificatii deosebite, a adus cu sine noi raspunderi si obligatii pentru Romania, pe plan mondial, inclusiv in ceea ce priveste lupta concreta impotriva terorismului international.

Aceste doua evenimente importante au inraurit decisiv, in toate statele participante la lupta impotriva organi-zatiilor teroriste, modul de organizare, dotare, recrutare a personalului etc., structurilor cu atributii in domeniile

apararii, ordinii publice si sigurantei nationale. Este evident ca asemenea masuri se vor regasi si in cadrul Jandarmeriei Romane, ca institutie importanta a statului de drept, cu competente ample in domeniul amintit. In

plus, dobandirea calitatii de membru cu drepturi depline al N.A.T.O. va face ca Romania sa devina o posibila tinta a atacurilor teroriste. De aici, nevoia si iminenta adoptarii unor masuri corespunzatoare si a unei mari flexibilitati atat la nivel national, cat si al fiecarei institutii cu atributii in

domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale.

Astfel de masuri se impun daca se au in vedere, pe de o parte, obligatiile ce revin tarii noastre pe teritoriul

national, lovind diverse obiective economice si publice de o importanta majora. Atacurile teroriste sunt periculoase atat prin efectele directe ale loviturilor date (pierderea de vieti omenesti, distrugerea de bunuri materiale etc.), cat si prin sentimentul de teama pe care il genereaza in

randul populatiei, prin haosul ce poate fi creat la nivelul

conducerii societatii etc.

Una din masuri se refera la constituirea de structuri profesioniste, in cadrul institutiilor cu competente in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, capabile sa duca, cu succes, actiuni de prevenire, combatere si diminuare a efectelor actiunilor teroriste, atat in interiorul statului respectiv, cat si in cadrul unor coalitii multinationale, cum este cea organizata, in

prezent in Afghanistan. Posibilitatea, dar mai ales probabilitatea ridicata, ca Romania sa devina tinta unor atacuri teroriste, face necesara luarea unor decizii ferme si in ceea ce priveste implicarea mai activa a Jandarmeriei

Romane in prevenirea si combaterea oricaror asemenea actiuni, pe de o parte. Pe de alta parte, este posibil ca Romaniei, in calitatea sa de membra a N.A.T.O., sa i se ceara participarea la campania antiterorista internationala

si cu structuri specifice trupelor de jandarmi. O astfel de posibilitate implica crearea unor elemente structurale profesioniste in cadrul unitatilor de jandarmi, capabile sa raspunda afirmativ solicitarilor de genul celei mentionate.

De asemenea, in contextul integrarii tarii noastre in Alianta Nord-Atlantica, este foarte probabil ca unele atributii ale Jandarmeriei sa scada ca importanta (de exemplu, participarea la apararea unor localitati), in timp ce altele (de pilda, participarea, in afara teritoriului national, cu efective

si tehnica din dotare, la constituirea fortelor internationale destinateindeplinirii unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare in domeniul ordinii publice si pentru actiuni umanitare) sa creasca ca pondere si semnificatie2.

2. Evolutia misiunilor Jandarmeriei Romane in conditiile integrarii tarii in structurile euro-atlantice

Atributiile legale ale Jandarmeriei Romane constituie un sistem coerent de competente privind apararea, ordinea publica si siguranta nationala, care defineste, cu claritate, tipurile de misiuni ce revin acestei institutii a statului, la pace, pe timpul starii de urgenta sau a starii de asediu, la mobilizare si razboi. Majoritatea acestor misiuni se inde-plinesc de catre structurile proprii, iar unele in colaborare si cooperare cu celelalte institutii cu raspunderi in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale.

Potrivit criteriului "caracterul misiunii" acestea din urma pot fi: permanente (se indeplinesc la pace, pe timpul starii de urgenta sau a starii de asediu, la mobilizare si la razboi); ocazionale (pe timpul starii de asediu sau a starii de urgenta); speciale (la mobilizare si in timp de razboi).

Din categoria "misiuni permanente" fac parte:

paza obiectivelor, bunurilor si valorilor de importanta deosebita pentru apararea tarii etc.; asigurarea ordinii publice; protectia unor demnitari romani si straini; actiuni de

prevenire, neutralizare si lichidare a actelor teroriste si

diversioniste pe teritoriul national; actiuni de protectie

civila; diverse activitati in afara tarii.

Majoritatea acestora se executa numai de catre structurile proprii, iar celelalte in colaborare si cooperare cu alte institutii cu competente

in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei natio-nale. Aceasta presupune doua lucruri si anume: mai intai, o specializare inalta a trupelor de jandarmi, de fapt, a personalului acestora, si, apoi, stabilirea unor protocoale de cooperare si colaborare cu celelalte institutii ale statului.

Misiunile denumite "ocazionale" cuprind pe cele de indeplinit pe timpul starii de urgenta sau a starii de asediu. De regula, acestea se executa impreuna cu celelalte structuri cu competente in domeniile apararii, ordinii

publice si sigurantei nationale. Si, in acest caz, sunt necesare stabilirea din timp a modalitatilor de cooperare si colaborare cu ceilalti participanti la misiune, in scopul evitarii unor posibile disfunctionalitati datorate fie unor

vicii organizatorice, fie orgoliilor unora dintre participantii

la misiunea respectiva.

Jandarmeria Romana indeplineste misiunile "speciale" in calitatea sa de componenta a fortelor armate. Acestea se refera, in principal, la: paza si apararea unor obiective care la pace nu sunt asigurate cu paza militara; descoperirea, capturarea sau neutralizarea inamicului parasutat sau

debarcat pe teritoriul tarii; apararea unor localitati; paza unor bunuri, in cazurile de evacuare; inlaturarea efectelor loviturilor executate de catre inamic etc. Toate aceste misiuni sunt executate in cooperare sau colaborare cu structuri ce apartin, de regula, Ministerului Apararii Nationale.

Dobandirea de catre tara noastra a statutului de membru cu drepturi depline al Aliantei Nord-Atlantice poate ar face necesara o dezbatere, intre specialisti si cei interesati, in vederea unei redefiniri si, de ce nu, unei completari a acestei categorii de misiuni. In plus, Armata Romaniei tinde sa treaca la o accentuata profesionalizare, ceea ce poate schimba fundamental datele problemei.

Totodata, nu trebuie uitat ca legea privind atributiile Jandarmeriei a fost elaborata in conditiile in care Romania nu primise acceptul de aderare la N.A.T.O. In prezent, situatia este cu totul alta, tarii noastre fiindu-i admisa cererea de aderare la Alianta Nord-Atlantica, pe de o parte, si structuri militare romanesti actioneaza, deja, impreuna cu cele ale unor state membre ale N.A.T.O., in Afghanistan, in cadrul coalitiei mondiale, impotriva terorismului international.

Indeplinirea, cu succes, de catre Jandarmeria Romana a tuturor misiunilor legale ce ii revin solicita, in principal, urmatoarele: existenta unui personal cu aptitudini speciale, calificare profesionala inalta, cu calitati morale si civice

deosebite; asigurarea unei motivatii superioare a intregului personal; conditii de munca si de viata, cel putin decente;

dotarea cu mijloacele tehnice necesare si suficiente

executarii eficace si in siguranta a misiunilor; organizarea

riguros stiintifica a pregatirii si instruirii efectivelor in

raport cu natura misiunilor probabile; protectia sociala a

personalului, in asa fel incat recrutarea acestuia sa nu fie

bruiata (cu eficienta sporita) de ofertele existente pe piata

muncii; "acoperirea" cu acte normative (de regula legi) a

tuturor misiunilor care se pot incredinta structurilor proprii

jandarmeriei de catre cei abilitati prin lege.

Analiza continutului misiunilor Jandarmeriei Romane conduce la concluzia ca este absolut necesara accentuarea profesionalizarii acestei institutii, in sensul renuntarii treptate la recrutarea unei parti a personalului prin sistemul conscriptiei si trecerea concomitenta la recrutarea intregului personal militar prin voluntariat, daca se vrea o sporire a eficacitatiiindeplinirii tuturor atributiilor legale ale acestei institutii.

3. Unele efecte ale accentuarii profesionalizarii personalului Jandarmeriei Romane

O accentuare a profesionalizarii Jandarmeriei Romane ar genera aparitia si manifestarea unei palete largi de efecte benefice atat pentru institutie, ca atare, cat si pentru membrii sai. Printre acestea se afla si urmatoarele: sporirea eficacitatii activitatii tuturor structurilor organizatorice specifice jandarmeriei; cresterea rolului motivatiei intrinseci; amplificarea influentelor pozitive ale unor proprietati de grup; marirea prestigiului social al profesiei de jandarm; moral individual si de grup ridicat; diminuarea cheltuielilor de personal.

Sporirea eficacitatii activitatii tuturor structurilor organizatorice, dar mai ales a conducerii acestora, reprezinta un efect al profesionalizarii jandarmeriei. In

esenta, cresterea eficacitatii activitatii unor structuri este conditionata de existenta si manifestarea permanenta si constanta a urmatorilor factori: operativitate in indeplinirea atributiilor de serviciu, atat la nivelul conducerii,

cat si la cel al executantilor.

Atunci cand o conducere este formata din profesionisti, cu o inalta pregatire si experienta, iar la nivelul executiei sunt tot profesionisti, timpul afectat pregatirii unor activitati se reduce simtitor,

energia fizica si psihica se consuma in mod util, atentia si vointa sunt orientate spre solutionarea optima a situatiilor ivite in cadrul misiunilor si nu spre explicarea manierei de rezolvare a unor situatii posibile si/sau

motivarea participantilor. Intotdeauna un profesionist intr-un domeniu de activitate este prin definitie motivat, pe de o parte, si stie ce are de facut intr-o situatie data, cunoaste cum trebuie actionat intr-o imprejurare anume, este constient de raspunderile ce-i revin si limitele de conduita pe care i le impune legea intr-un caz sau altul, pe de alta parte. In acelasi timp, un profesionist nu-si consuma timpul, propriu si pe cel al colegilor, cu discutii

sau dezbateri inutile despre ce trebuie executat si in ce

modalitate, ci actioneaza efectiv pe baza cunostintelor si

experientei anterioare. In acest mod apare si se manifesta

concret operativitatea in pregatirea si derularea unei activitati specifice; flexibilitate in conceperea, organizarea si desfasurarea concreta a unor activitati specifice jandarmeriei.

Acest factor presupune formarea si manifestarea, atat la nivel individual (conducator si executant), cat si la nivel de grup, a capacitatii de adaptare rapida si mai ales fara disfunctionalitati majore la situatiile inedite ivite

pe timpul indeplinirii misiunilor incredintate. In ceea ce priveste existenta unor situatii caracterizate prin noutate, prin ceva neasteptat si uneori neobisnuit, complet diferit de misiunile anterioare, in activitatea jandarmeriei este un fapt comun, de o frecventa suparatoare.

Un profesionist, intotdeauna, insa, va sti sa raspunda prompt si cu cat mai

putine erori oricaror provocari din partea caracterului si

continutului unei misiuni sau a alteia. Aceasta intrucat el are atat pregatirea teoretica (deci poate sa-si explice si sa inteleaga corect aproape toate faptele, evenimentele si fenomenele in care este implicat, in calitate de jandarm),

cat si experienta necesara (are deprinderile specifice profesiei de jandarm formate si consolidate, poseda la un inalt nivel aptitudinile speciale proprii meseriei pe care o practica, iar in multe privinte a ajuns la crearea unor

automatisme) adaptarii optime la orice situatie aparuta brusc pe durata executarii misiunilor incredintate.

Cele afirmate sunt deopotriva valabile pentru personalul cu

functii de conducere, cat si pentru cei ce indeplinesc sarcini de executie. In plus, flexibilitatea este necesara oricarui jandarm profesionist, daca se are in vedere ca acesta poate actiona atat in cadrul unui grup mai mare,

cat si ca membru al unui microgrup (2-3 persoane).

De asemenea, flexibilitatea este necesara si daca se are in vedere faptul ca misiunile jandarmeriei sunt intr-o stricta legatura cu oamenii, cu semenii lor, cu alte cuvinte, iar pe acestia, chiar daca comit incalcari ale prevederilor legale, legea ii apara. Prin urmare, comportamentul jandarmului

aflat in misiune se cere sa fie intotdeauna flexibil, adica adaptabil, oportun si optim la caracteristicile situatiei in care este implicat. Altfel spus, comportamentul sau se cere sa fie intotdeauna in deplin consens cu prevederile legale, dar si cu conduita (actele, actiunile si activitatile) celor

care constituie "adversarul" in acel moment; creativitatea, manifestata prin inventivitate, ingeniozitate si imaginatie. Pentru un adevarat profesionist a fi inventiv, ingenios si a avea o imaginatie constructiva, pe timpul pregatirii,

dar mai ales al indeplinirii unei misiuni, trebuie sa fie o caracteristica definitorie, un atribut fara de care nu are ce cauta intr-o astfel de institutie care lucreaza cu oameni si pentru oameni, iar de cele mai multe ori sub presiunea timpului (de regula, acesta este foarte scurt). De aceea,

poate la selectia persoanelor doritoare sa devina jandarmi,ar trebui sa se apeleze, intr-o si mai mare masura decat pana acum, la teste psihologice care sa evidentieze nivelul creativitatii acestora.

Cresterea motivatiei intrinseci pentru indeplinirea misiunilor incredintate este un alt efect benefic al accentuarii profesionalizarii jandarmeriei ca institutie. Exista doua tipuri de motivatie a activitatii individuale si de grup

si anume: motivatie intrinseca si motivatie extrinseca

3. Motivatia extrinseca actioneaza prin furnizarea de "argumente"

exterioare, adica prin obligarea individului sau grupului uman de a indeplini o misiune sau alta, fie prin apel la recompense, fie la pedepse. De regula, o asemenea motivatie se foloseste la inceputul carierei, cand cel in

cauza nu cunoaste principalele solicitari ale profesiei de jandarm, nu stie care sunt obligatiile si drepturile sale, nu si-a insusit cutumele grupului uman al carui membru a devenit. Motivatia intrinseca, forma cea mai inalta a

motivatiei umane, se naste atunci cand activitatea, rolul profesional, cu care interactioneaza persoana respectiva, devine el insusi o necesitate. O astfel de motivatie condenseaza in sine trebuinta de activitate a celui in cauza,

valorizarea pozitiva a activitatii cu care se ocupa el si constiinta importantei sociale a profesiei practicate.

Astfel, un jandarm profesionist stie ca satisfacerea trebuintelor

sale - de la cele biologice la cele de securitate sociala -, implinirea intereselor, aspiratiilor si idealurilor sale sunt puternic dependente de practicarea ireprosabila a actualei profesii. Aceasta din urma este, de regula, sursa veniturilor necesare subzistentei personale si membrilor familiei sale, ceea ce a constituie, intr-un fel, inca un argument in favoarea motivatiei intrinseci.

Amplificarea influentelor pozitive ale unora dintre proprietatile de grup si anume: coeziunea; consensul; conformitatea; climatul psihosocial, relatiile interpersonale.

Orice element component al structurilor organizatorice specifice Jandarmeriei reprezinta un grup uman, intrucat raspunde complet criteriilor de definire a acestei realitati sociale.

4. Coeziunea, ca sistem organizat de relatii si mijloace de control social care concentreaza membrii grupului intr-un intreg capabil sa existe si sa se dezvolte, in cazul structurilor proprii Jandarmeriei alcatuite din

profesionisti, se poate socoti ca fiind inalta.

Printre motivele care conduc la o astfel de apreciere se pot enumera:

jandarmul profesionist cunoaste din experienta care este puterea de control oficial si informal al grupului ca entitate asupra membrilor sai, cand acestia se supun normelor si regulilor stabilite de comun acord sau care sunt de natura institutionala; valorile promovate si aparate de grup sunt impartasite de catre toti componentii sai care, in timp, constientizeaza importanta lor, atat pentru fiecare in parte, cat si pentru intreg; un profesionist isi da seama de rolul important al grupului in satisfacerea trebuintelor, intereselor,

scopurilor si aspiratiilor sale; apartenenta unui individ, pe timp indelungat, la un grup uman bine structurat (pe statute si roluri) si cu o puternica legitimitate sociala intareste gradul de coeziune grupala; structurile ierarhice

sau functionale ale grupurilor formate din profesionisti, cum este cazul majoritatii structurilor din compunerea Jandarmeriei, actioneaza, in timp, ca autentici factori de intarire a coeziunii.

Consensul, ca ansamblul atitudinilor asemanatoare ale membrilor unui grup uman fata de o masura, idee, acti-vitate sau institutie, este mai puternic in cazul structurilor formate din profesionisti. Aceasta pentru ca jandarmul

profesionist lucreaza mai mult timp in acelasi mediu, avand astfel posibilitatea interiorizarii normelor, valorilor si criteriilor specifice grupului de apartenenta; un profesionist, prin definitie, actioneaza in directia si sensul

in care merge grupul din care face parte; grupul sustine social acei membrii ai sai care respecta ceea ce este stabilit in privinta relationarii cu alte grupuri, persoane etc.; se manifesta o atractie crescuta intre membrii care au atitudini

si comportamente asemanatoare; solidaritatea de grup este mai puternica atunci cand membrii au comportamente si atitudini asemanatoare, iar acesta este cazul jandarmilor profesionisti.

Conformitatea constituie supunerea constienta si voluntara a membrilor unui grup uman fata de normele care fac posibila mentinerea ordinii interne a respectivei entitati. Un jandarm profesionist stie ce semnificatie

sociala importanta are respectarea normelor si regulilor, scrise si nescrise, atat pentru existenta si functionarea unui colectiv, cat si a societatii in ansamblu. In plus, un jandarm profesionist are cunostinte suficiente si o bogata experienta pentru a face distinctia absolut necesara intre conformare

la norme, reguli etc. si conformism, ca acceptare necritica a oricarei norme doar pentru ca este oficiala sau emana de la grupul de apartenenta. Totodata, un profesionist face deosebirea dintre nonconformism, ca incalcare a unor

norme sau reguli de grup si aplicarea creatoare, in raport de situatia concreta a unei norme sau reguli.

Climatul psihosocial,5 ca ansamblu de factori materiali si spirituali in care se desfasoara activitatea grupului, este destins, favorabil activitatii si odihnitor, in cazul colecti-velor compuse din jandarmi profesionisti. Aceasta pentru

ca jandarmul profesionist este: satisfacut de statutul pe care il are in grupul de apartenenta; multumit de modul in care ii este apreciata activitatea sa si a celorlalti; stie ce are de facut si face pe linie de serviciu; are relatii de prietenie cu colegii sai; colaboreaza si comunica optim cu colegii si sefii sai; actioneaza cu raspundere in indeplinirea sarcinilor sale.

Relatiile interpersonale sunt o alta proprietate de grup care, in cazulcolectivelor de profesionisti, sunt prepon-derent pozitive,adicapreferentiale.

Astfel de raporturi sunt posibile intrucat:membriigrupului isi intra rapid in rol, actionand ca atare; fiecare isi cunoaste pozitia in ierarhia grupului si o recunoaste pe a celorlalti; jandarmul profesionist ramane suficient timp intr-un sistem pentru a asimila si interioriza normele si valorile de grup; succesul

in activitate este dat de relatii principiale cu sefii si raporturi colegiale, chiar de prietenie cu cei situati pe acelasi palier ierarhic; in timp, intre profesionisti apar si se dezvolta legaturi intense, bazate pe respect reciproc si

recunoasterea valorii celuilalt.

Marirea prestigiului profesiei de jandarm este o alta consecinta a accentuarii profesionalizarii Jandarmeriei Romane

6. Profesia de jandarm dobandeste prestigiu datorita urmatorilor factori: accesul in aceasta profesie este, de regula, pentru profesionisti, pe baza de concurs; calitatile fizice si psihice cerute acestei profesii sunt numeroase

si la parametrii ridicati; societatea recunoaste atat prin lege, cat si prin atitudinea majoritatii populatiei, importanta si legitimitatea profesiei de jandarm; aceasta profesie, potrivit sondajelor de opinie, este perceputa

de cei chestionati ca sigura, de viitor si cautata pe piata muncii, atat pentru calitatile personale pe care le dezvolta (onestitate, temeritate, spirit de disciplina si organizatoric, stapanire de sine, abnegatie si tarie de caracter), cat si pentru formarea lor ca profesionisti (rezistenta fizica si psihica, cunoasterea legilor tarii, insusirea metodelor de lucru cu oamenii in conditii de stres, asumarea constienta a riscurilor specifice).

Asigurarea unui moral ridicat, atat la nivel individual, cat si de grup, este o caracteristica a colectivelor de jandarmi formate din profesionisti

7. Moralul, ca rezultanta a starilor de spirit succesive prin care trece un individ sau grup uman, inainte si in timpul unei activitati, in cadrul unui colectiv format din jandarmi de profesie, este dominant pozitiv pentru ca: fiecare membru al grupului are incredere in sine (se stie pregatit profesional, aparat de lege si ajutat de colegi); increderea in ceilalti si in sefi este deosebita si omniprezenta (scopurile, aspiratiile si idealurile comune; experienta de munca si viata etc.); legitimitatea actiunilor specifice Jandarmeriei face ca

fiecare jandarm sa fie optimist si responsabil in tot ceea ce face, de aici garantia succesului; coeziunea grupala inalta, climatul psihosocial destins si propice activitatii, consensul si conformitatea deosebite ca sens (pozitive), relatiile interpersonale dominant preferentiale reprezinta factori cu

actiune benefica asupra starii si nivelului moralului.

Diminuarea cheltuielilor de personal constituie un alt efect al accentuarii profesionalizarii Jandarmeriei Romane.

Este drept insa ca aceasta diminuare apare pe termen mediu

si lung dupa cum indica diverse studii de specialitate 88 Bernanrd Boene, Michel Luis Martin, Conscription et

armee de metier, FEDN, Paris, 1991, pp. 70-96.

Este posibila o reducere a cheltuielilor de personal pentru ca jandarmul profesionist cheltuieste pentru formarea sa profesionala doar la debutul in cariera, in timp ce in cazul jandarmilor proveniti din conscriptie costurile

sunt mult mai mari deoarece periodic acestia parasesc sistemul, prin trecerea in rezerva la incheierea stagiului; institutia nu plateste cazare, energie electrica etc. pentru jandarmi profesionisti; tehnica si mijloacele de lucru din

dotare sunt mai eficient manuite si intretinute de catre jandarmul profesionist; un profesionist este motivat prin insasi optiunea facuta in alegerea carierei, deci nu trebuie neaparat stimulat material pentru a-si indeplini obligatiile din fisa postului pe care este incadrat.

4. Concluzii

Starea actuala a mediului de securitate zonal si global, tendintele sale de evolutie si integrarea Romaniei in structurile euro-atlantice solicita continuarea reformei din institutiile cu competente in domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale.

Pentru Jandarmeria Romana o dimensiune esentiala a reformei sale o reprezinta cea umana si anume accentuarea profesionalizarii personalului sau.

In plus, este posibil ca, in viitorul apropiat, atributiile Jandarmeriei sa cunoasca o dinamica alerta daca se are in vedere integrarea tarii

noastre in Uniunea Europeana.

Dobandirea de catre Romania a calitatii de membru a Aliantei Nord-Atlantice, mai intai, si apoi, al U.E. va aduce schimbari profunde

in peisajul intern (libera circulatie a persoanelor de la noi spre Europa si invers, migratia ilegala a cetatenilor din tarile slab dezvoltate ale lumii catre Occidentul dezvoltat, posibilitatea unor atacuri teroriste etc.), dar si solicitari mai intense decat pana acum de executare, de catre Jandarmeria Romana, a unor misiuni in afara tarii.

De aceea, o premisa a unui raspuns afirmativ la toate aceste provocari viitoare o poate constitui perfectionarea profesionalizarii Jandarmeriei Romane prin renuntarea, intr-un timp rezonabil, la recrutarea unei parti din personal prin conscriptie, modalitate la care aproape toate statele

din U.E. au renuntat.

NOTE

1 Revizuirea strategiei de aparare a Marii Britanii: Un nou capitol. Sursa - https:// www.mod.uk/linked/files/SDR/New-Chapter.pdf

2 Legea nr. 116/1998.

3 Dictionar de psihologie sociala, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981, pp. 148-150.

4 Elemente de psihologie militara, Editura A.I.S.M., Bucuresti, pp. 105-122.

5 Radu, I. (coord.), Introducere in psihologia contemporana, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 1991, pp. 197-198.

6 Dictionarul de psihologie sociala, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981, pp. 196-197.

7 Dutu Petre, Moralul militarilor, Editura A.I.S.M., Bucuresti, 2001, pp. 21-31, 119-134.

8 Bernanrd Boene, Michel Luis Martin, Conscription et armee de metier, FEDN, Paris, 1991, pp. 70-96.

The present situation of the regional and global security environment, its evolution tendencies and Romania's integration in the Euro-

Atlantic structures need an ongoing reform in the institutions of defence, public order and national security areas.

An important dimension for reforming the Romanian Gendarmerie is represented by stressing the professional staff training. It is

expected an active dynamic for this institution taking into consideration Romania's integration in E.U. Becoming a NATO member and

then an E.U. one will bring major changes on Romania's internal environment (free circulation from and to Europe, illegal migration

of the citizens coming from undeveloped countries to the developed West, possibility of some terrorists attacks and so on) and will also

require Romanian Gendarmerie participation in missions abroad.