INFRACTIUNI DE CORUPTIE A FUNCTIONARULUI PUBLIC

INFRACTIUNI DE CORUPTIE A FUNCTIONARULUI PUBLIC

1. CONSIDERATII GENERALE

Cuv=ntul coruptie vine de la termenul latin "CORUPTIO" caracteriz=nd o anumita comportare a functionarului care isi comercializeaza, isi vinde atributele functiei si increderea acordata de societate primind in schimb bani ori alte foloase.

Prin urmare coruptia constituie o forma de poluare a vietii sociale; faptele de acest fel reprezinta un pericol social pentru societate prin vatamarea sau punerea in pericol a desfasurarii activitatii statului sa a tuturor sectoarelor vietii sociale. De aici si necesitatea interventiei legii penale.

,,Prin incriminarea faptelor de coruptie, legea penala cauta sa asigure indeplinirea corecta, cinstita de catre functionari a atributiilor ce le sunt incredintate si sa combata manifestarile devenalitate ale unora dintre acestia care urmaresc sa foloseasca functia in vederea realizarii unor scopuri ilicite' .

2. NECESITATEA UNOR MASURI MAI SEVERE PENTRU COMBATEREA SI PREVENIREA CORUPTIEI

Oric=t de democratica si bine organizata ar fi o societate daca nu ar dispune de cadre competente, devoate si corecte, nu ar posibila buna functionare a aparatului de stat si a tuturor functiilor sociale. Functionarii reprezinta sistemul nervos al oricarui organism social, ei sunt chemati sa asigure functionarea ireprosabila a organismului social pe baza principiilor care caracterizeaza statul de drept.

"In vederea asigurarii unei bune desfasurari a activitatilor de interes public, precum si pentru a se preveni si combate faptele antisociale grave susceptibile sa st=mjeneasca, sa impiedice sau sa aduca atingere acestei activitati este necesara interventia legii penale, implicit se impune sanctionarea severa a acelor functionari care au o comportare incorecta fac=nd din functia lor o sursa de venituri in detrimentul societatii" .

Infractiunile cuprinse sub notiunea generica de infractiuni de coruptie nu formeaza un grup distinct in Codul penal rom=n ci fac parte din infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul cu toate ca se diferentiaza de celelalte infractiunbi din aceasta categorie mai cu seama prin caracteristicile elementului material, care in esenta consta in traficarea atributiilor specifice functiei detinute in schimbul unor foloase, sau specularea in aceleasi scopuri a influentei pe l=nga unii functionari. Intruc=t coruptia in perioada pe care o parcurgem cunoaste o accentuare fara precedent si la toate nivelurile, legiuitorul a fost obligat sa intervina pentru sporirea pedepselor c=t si prin prevderea unor variante agravate in functie de calitatea faptuitorului.

Tot in vederea stavilirii fenomenului coruptiei in Rom=nia a luat fiinta o serie de organisme cu scopul de a stabili sfera de manifestare a acestui fenomen de a limiota extinderea si de a actiona pentru combaterea acestuia. Aceste organisme se prezinta sub forma unor comisii la nivelul unor abuzuri sau cazuri de coruptie, semnalate in anumite domenii ale vietii sociale.

De asemenea, au fost infiintate anumite structuri permanente care actioneaza in cadrul diferitelor autoritati publice. Astfel a fost infiintata Directia de supraveghere si Control vamal, care functioneaza in cadrul Ministerului de Finante si Brigada pentru combaterea crimei organizate si coruptiei in adrul Inspectoratului General al Politiei. De mentionat ca pe baza prevederilor Constitutiei a fost infiintata Curtea de Conturi cu importante atributii in domeniul verificarii mdului in care se administreaza si gestioneaza averea publica sau de interes public.

Politica legislativa actuala a statului rom=n in aceasta materie a fost completata prin H. G. nr. 1065 / 2001 privind aprobatrea Programului national de prevenire a coruptiei si Planului national de actiune impotriva coruptiei.

3. LUAREA DE MITA (art. 254 Codul penal)

Notiune si definitie. Luarea de mita este prevazuta in art. 254 Codul penal si consta in "fapta functioanarului care direct sau indirect pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge in scopul de a indeplini ori a int=rzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri".

Obiectul juridic special. Luarea de mita are ca obiect juridic special, relatiile scoiale referitaore la buna desfasurare a activitatii de serviciu, care presupune indeplinirea cu probitate de catre functionarii publici, precum si de catre ceilalti functionari a indatoririlor de serviciu.

Infractiunea de luare de mita nu are obiect material av=nd in vedere faptul ca activitatea functionarului public nu se rasfr=nge in mod direct asupra unui bun, lucru sau persoana.

Banii, valorile sau alte foloase reprezinta obiecte ale mitei. Sumele de bani sau foloasele (atunci c=nd constau in bunuri corporale) reprezinta lucruri dob=ndite prin sav=rsirea infractiunii in sens articolului 118 lit. d) Codul penal. Unii autori sunt de parere ca exista obiect material la luarea de mita doar in ipoteza primirii de bani sau alte foloase. In acest caz va exista obiect material daca actul pentru a carui indeplinire faptuitorul a primit mita, priveste un lucru.

Subiectul infractiunii. Subiectul activ la luarea de mita este calificat ca fiind un functionar public.

In practica judiciara s-a decis ca pot comite infractiunea de luare de mita cadrul didactic care primeste o suma de bani pentru a favoriza un candidat la examen, functionarul de la serviciul administrativ care primeste sume de bani pentru a favoriza o persoana la intocmirea listei de locuinte, ofiterul de politie care primeste bani pentru a nu face acte de cercetare in legatura cu o infractiune descoperita si orice alti functionari.

S-a decis astfel, av=nd in vedere ca in aceasta perioada persoanele respective indeplinesc sarcinile de serviciu ale functiei in care urmeaza sa fie angajate cu toate ca nu poate fi vorba de existenta unui contract de munca.

Totusi, ele au obligatia de a se supune regulamentului de ordine interioara si disciplinei muncii in unitatea respectiva .

Subiectul pasiv este reprezentat de organul sau institutia de stat sau orice alta persoana juridica in serviciul careia faptuitorul isi indeplineste atributiile de serviciu si a carei imagine a fost puternic afectata, stirbita prin fapta functionarului public.

Latura obiectiva. Elementul material la luarea de mita se poate realiza at=t prin actiune c=t si prin inactiune. Actiunea poate consta in pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin faptuitorului ori in acceptarea promisiunii unor astfel de foloase iar inactiunea consta in nerespingerea de catre acesta a unei asemnea promisiuni. A pretinde ceva inseamna a cere ceva, a formula o pretentie. In aceasta modalitate de sav=rsire a infractiunii, initiativa apartine faptuitorului. A primi ceva inseamna a prelua, a lua ceva in posesie. In acest caz initiativa apartine mituitorului. A accepta o promisiune inseamna a-si exprima acordul cu privire la promisiunea facuta de cineva. Acceptarea presupune intotdeauna o oferta. A nu respinge o promisiune inseamna a nu-ti manifesta dezacordul cu privire la promisiunea facuta de cineva. Oricare din actiunile la care ne-am referit, precum si inactiunea trebuie sa aiba ca obiect bani sau foloase.

Pentru existenta infractiunii se cer a fi indeplinite anumite cerinte esentiale

Ø      pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase. Prin expresia ,,alte foloase" se intelege un folos patrimonial (comisioane, lucrari gratuite, chiar acordarea unui imprumut de bani intr-un mod avantajos cu restituirea acestuia) sau un avantaj nepatrimonial sau de orice natura.

Intr-o alta parere se considera ca micile atentii, cadouri cu ocazia zilei de nastere sau onomastice nu pot fi considerate drept mita. Dar si in acest caz instanta de judecata va trebui sa stabileasca valoarea acestor cadouri. Daca valoarea este foarte mare se deduce ca in realitate este vorba despre o modalitate deghizata de a lua mita.

Ø   in al doilea r=nd se cere ca banii sau alte foloase sa nu fie datorati in mod legal functionarului sau unitatii unde acesta isi indeplineste sarcinile de serviciu.

,,In cazul luarii de mita, banii sau alte foloase reprezinta o retributie, o rasplata a conduitei incorecte a functionarului"[4]

Ø      in al treilea r=nd se cere ca actiunea de pretindere, acceptare ori primire sau inactiunea de nerespingere a promisiunii, sa aiba loc inainte sau sa fie concomitenta neindeplinirii ori int=rzierii efectuarii unui act ce intra in sfera atributiilor de serviciu ale functionarului mituit.

Va exista luarea de mita si in situatia in care acceptarea are loc inainte de efectuarea actului, iar primirea efectiva dupa efectuarea unui asemenea act.

Ø      se cere ca actul vizat de actiunea de corupere sa faca parte din sfera atributiilor de serviciu ale functionarului, neav=nd importanta daca acel act priveste o indatorire de serviciu specifica sau generica [5].

Daca in momentul sav=rsirii actiunii specifice elementului material sub forma pretinderii sau primirii, faptuitorul nu avea ca indatorire de serviciu indeplinirii acelui act, dar lasa sa se creada acest lucru, atunci fapta va fi calificata ca inselaciune prevazuta in art. 215 alin. 1 Codul penal.

Luarea de mita fiind o infractiune formala (de pericol) nu mai este necesara dovedirea legaturii de cauzalitate intre actiune sau inactiune si urmarea socialmente periculoasa.

Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se sav=rseste aceasta infractiune este intentia directa. Intentia specifica luarii de mita este calificata prin scop. Aceasta inseamna ca, in momentul c=nd un functionar pretinde, primeste, acepta sau nu, respinge un folos ce nu i se cuvine, el trebuie sa fi urmarit scopul special prevazut de lege, si anume sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un act privitor la indatoririle de serviciu sa indeplineasca un act contrar unor asemenea indatoriri sau sa int=rzie indeplinirea unui asemenea act.

Termenul "scop" folosit in art. 254 Codul penal trebuie interpretat in acceptiunea sa stricta de finalitate ce se situeaza in afara infractiunii. Infractiunea va exista indiferent daca scopul s-a realizat sau nu.

De obicei, mobilul, impulsul interior care sta la baza sav=rsirii infractiunii este de cele mai multe ori, dorinta functionarului de a obtine c=stiguri fara munca.

7. Consumarea. Tentaiva infractiunii de luare de mita nu este pedepsita de lege. IN cazul acestei infractiuni, legiuitorul a pus activitati care constituie un inceput de executare pe acelasi plan cu fapta in forma consumata (de exemplu, pretinderea in raport cu primirea banilor sau a foloaselor). Infractiunea se consuma in momentul sav=rsirii actiunii sau a inactiunii incriminante, adica in momentul pretinderii sau primirii banilor sau foloaselor necuvenite ori in momentul in care faptuitorul accepta sau nu, respinge promisiunea unor asemenea foloase. In practica judiciara s-a decis ca infractiunea de luare de mita se consuma in momentul in care se pretinde folosul si nu in acela in care este primit, ca este suficienta simpla acceptare a promisiunii facute, predarea banilor sau a foloaselor put=nd sa aiba loc ulterior sau put=nd sa nu se realizeze ca nu este relevanta imprejurarea daca banii primiti s-au dat dupa efectuarea actului ori dupa acordul intervenit intre mituit si mituitor sau daca fapta nu a fost urmata de primirea banilor pretinsi sau promisi. Luarea de mita, consum=ndu-se in momentul pretinderii sau primirii folosului necuvenit ori in momentul acceptarii promisiunii, orice activitate ulterioara acestui moment nu are nici o influenta asupra existentei infractiunii. Astfel fapta constituie luare de mita chiar daca faptuitorul restituie folosul primit ori refuza sa primeasca folosul promis sau daca ulterior acceptarii promisiunii, el este inlaturat din functia pe care o ocupa.

Conform art. 7 alin. 1 si art. 9 Legea 78 / 2000 maximul pedepsei prevazut in art. 254 Codul penal se majoreaza cu 2 ani in cazul art. 7 alin (1) si cu 5 ani in cazul art. 9.

Conform art. 254 alin. (3) se poate dispune confiscarea speciala a bunurilor care au facut obiectul luarii de mita, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului in lei.

Legiuitorul a prevazut aceasta modalitate speciala de confiscare speciala tocmai pentru a sublinia caracterul obligatoriu al acestuia si pentru a reglementa si situatia c=nd bunurile nu se gasesc (condamnatul fiind obligat la plata contravalorii in lei).

8. Sanctiunea. Luarea de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Forma agravata. Potrivit art. 254 Codul penal, alin. 2, luarea de mita este mai grava daca fapta a fost sav=rsita de un functionar cu atributii de control. Pedeapsa este in acest caz inchisoarea de la 3 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

4. PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE (art. 256 Codul penal)

Notiune si definitie. Activitate functionarului trebuie sa se caracterizeze prin corectitudine si probitate. Exercitarea atributiilor de servicii, indeplinirea actelor la care nun functionar este obligat in temeiul functiei, nu trebuie sa constituie pentru acesta o sursa de venituri ilicite, o cale de obtinere a unor foloase necuvenite. De aceea, prin dispozitiile art. 256 Codul penal, legiuitorul a incriminat sub denumirea de "primirea de foloase necuvenite", "primirea de catre un functionar direct sau indirect de bani ori de alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia".

Aceasta infractiune a fost incriminata in Codul penal deoarece exercitarea atributiilor de serviciu indeplinirea actelor la care un functionar este obligat in temeiul functiei nu trebuie sa constituie pentru acesta o sursa de venituri ilicite, o cale de initiere a unor foloase necuvenite".

Totusi fapta nu este la fel de grava ca luarea de mita, intruc=t in cazul acestei infractiuni, functionarul primeste foloasele dupa ce a indeplinit actul conform atributiilor de serviciu si fara a exercita vreo constr=ngere asupra beneficiarului actului.

Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special este reprezentat de relatiile sociale care asigura normala desfasurare a activitatii unei unitati sau institutii de stat sau publice sau a altor persoane juridice, lucru care nu ar fi posibil "daca indeplinirea sarcinilor de serviciu a functionarilor presupune corectitudine si probitate" [6]. b) Obiectul material in cazul acestei infractiuni nu exista. Banii sau foloasele primite constituie bunuri dob=ndite prin sav=rsirea infractiunii in sensul art. 118 lit. a) Codul penal si vor fi supuse confiscarii speciale. In cazul acesta se poate vorbi de un obiect material al infractiunii.

3. Subiectul infractiunii. Ca si in celelalte infractiuni de servicii, primirea de foloase necuvenite nu poate fi sav=rsita dec=t de un functionar. Participatia penala in cadrul acestei infractiuni este posibila at=t in forma coautorului c=t si in forma instigarii sau a complicitatii. Pentru existenta coautorului este necesar ca faptuitorul sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului. Subiect pasiv la aceasta infractiune poate fi un organ sau o institutie de stat si orice alta persoana juridica unde isi desfasoara activitatea functionarul public, care se face vinovat de primirea de foloase necuvenite.

Latura obiectiva. Elementul material al infractiunii cauta in actiunea faptuitorului de a primi bani sau alte foloase. Aceasta actiune trebuie sa aiba loc dupa indeplinirea de catre faptuitor a unui act. Daca faptuitorul primeste banii sau foloasele inainte de luare de mita si nu infractiunea de primire de mita si nu infractiunea de primire de foloase necuvenite, daca banii sau foloasele se primesc dupa indeplinirea actului, dar pe baza unei intelegeri prealabile. Daca faptuitorul    a indeplinit actul cu incalcarea indatoririlor sale de serviciu, fapta nu constituie infractiunea de primire de foloase necuvenite ci, dupa caz, infractiunea de neglijenta sau abuz in serviciu, ori infractiunea de luare de mita daca pentru indeplinirea actului incorect faptuitorul a primit bani sau alte foloase.

Dar dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat functionarul obliga pe beneficiarul actului sa-i remita bani, bunuri, foloase cu titlu de retributie (indiferent ca acesta din urma i le aduce ori nu) consideram ca suntem in prezenta unui abuz in serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246 Codul penal).

Latura subiectiva. Primirea de foloase necuvenite se sav=rseste cu intentie directa, faptuitorul vrea sa primeasca banii sau foloasele dupa indeplinirea actului in virtutea functiei si la care era obligat in temeiul acesteia, stiind ca banii sau foloasele nu i se cuvin. In acelasi timp, faptuitorul are reprezentarea ca prin actiunea sa creaza o stare de pericol pentru buna desfasurare a activitatii de servciu, urmare a carei producere o doresti. In lipsa intentiei fapta nu constituie infractiune.

Consumarea. Infractiunea de primire de foloase necuvenite este o infractiune momentana; ea se consuma in momentul sav=rsirii actiunii incriminate, adica in momentul in care faptuitorul, dupa indeplinirea actului, primeste banii sau foloasele.

Tentativa este posibila dar legea nu prevede sanctionarea ei.

Sanctionarea. Primirea de foloase necuvenite se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. De asemenea, instanta poate aplica si pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi, daca pedeapsa principala cu inchisoarea este mai mare de 2 ani.

Conform art. 256 alin. (2) Codul penal cu privire la bani sau bunurile primite de functionare se dispune confiscarea speciala, acestea fiind considerate "lucruri dob=ndite prin comiterea infractiunii".

Daca bunurile nu se gasesc, au fost date altei persoane si aceasta le-a consumat sau au fost pierdute, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor in bani.

In cazul in care infractiunea a fost sav=rsita in coautorat, iar valorile, bunurile nu se mai gasesc, instanta va trebui sa stabileasca ce cantitate din aceastea au revenit fiecaruia, dupa care sa oblige pe fiecare la plata ehivalentului in bani al acestor bunuri sau valori de care a profitat fiecare.