Fundamentarea veniturilor si a cheltuielilor la o institutie din administratia publica

1 Implicarea institutiilor din administratia publica in gestiunea bugetara a localitatilor

Fiecare institutie publica cu personalitate juridica este obligata sa intocmeasca un proiect anual de buget de venituri si cheltuieli care, odata aprobat, devine principalul instrument al evaluarii actiunii economico-financiare si al executiei bugetare. Bugetul de venituri si cheltuieli reprezinta "instrumentul principal de conducere, prognozare si analiza a activitatii economico-financiare a institutiei, ca veriga de baza a structurii bugetului administratiei centrale si locale".

Bugetele locale reprezinta instrumente de planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ-teritoriale. Structura lor reflecta gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea centrala si legaturile existente intre diferitele administratii teritoriale. De asemenea, bugetele locale reflecta fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor administratiei locale, modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor.

Bugetul local este o componenta a sistemului de bugete definit, conform reglementarilor in vigoare, ca o veriga a acestuia, in contextul autonomiei in raport de celelalte componente (bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetele institutiilor publice autonome, bugetul trezoreriei statului).

Prin executia bugetelor locale, autoritatile administratiei publice realizeaza o gestiune bugetara a localitatilor. Termenul de gestiune este definit ca fiind activitatea de administrare a patrimoniului sau a unor bunuri ale unei persoane de catre reprezentantul ei sau totalitatea operatiilor efectuate de un gestionar privind primirea, pastrarea si eliberarea bunurilor materiale sau valorilor banesti dintr-o societate comerciala sau institutie.

Gestionarea publica, ca notiune, o intalnim atat in Legea administratiei publice locale, cat si in Carta Europeana a Autonomiei Locale. Reglementarile legale au urmatorul continut: Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii. Un text aproape identic este stipulat si in Carta Europeana a Autonomiei Locale.

In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele si judetele au dreptul la resurse proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza potrivit atributiilor ce le revin, prin institutiile administratiei publice. Autonomia locala, descentralizarea si gestionarea proprie a unitatilor administrativ teritoriale sporeste rolul bugetelor locale, functionarea finantelor locale fiind in stransa corelatie cu autonomia administratiilor locale. Astfel, bugetele locale reprezinta instrumente de planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ-teritoriale. Pe de alta parte, bugetele locale reflecta fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor administratiei locale, modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor.

Institutiile de administratie publica elaboreaza proiectul bugetului local participand in mod direct la procesul bugetar. Elaborarea bugetelor locale se supune regulii acoperirii cheltuielilor administrativ-teritoriale din venituri proprii, regulilor universalitatii, echilibrului si realitatii.

Din punct de vedere teoretic, interpretarea procesului bugetar are in vedere succesiunea unor etape, faze prin care trece bugetul ca balanta financiara: elaborarea proiectului de buget (cuprinzand :fundamentarea proiectului de buget, intocmirea lucrarilor pregatitoare privind elaborarea proiectului de buget, elaborarea propriu-zisa); adoptarea bugetului (aprobarea proiectului de buget);executia si incheierea executiei bugetului local.

Elaborarea proiectului de buget -In mod practic, operatiile de elaborare a proiectului de buget se desfasoara sub coordonarea Ministerului Finantelor Publice, mai exact cu coordonarea Directiilor Generale ale Finantelor Publice si ale Controlului Financiar de Stat. Normele folosite pentru inscrierea de indicatori financiari in bugetele locale sunt elaborate de catre Ministerul Finantelor Publice.

O prima etapa in elaborarea proiectului de buget este reprezentata de inscrierea veniturilor si a cheltuielilor in conformitate cu clasificatia indicatorilor finantelor publice, pe capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate. Conform clasificatiei economice si functionale ONU, folosite in raporturile statistice internationale, structura veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale este comuna cu cea a bugetului de stat si a altor bugete din cadrul sistemului de bugete. Este vorba, desigur, de principalele categorii, conform gruparilor folosite in clasificatiile bugetare. Totusi, fiind vorba de o componenta distincta, a carei autonomie nu este inca deplina, existand raporturi de dependenta fata de bugetul central, structura specifica, mai ales a veniturilor, se prezinta astfel:

• Venituri proprii ale bugetelor locale, reglementate prin legea privind finantele publice si legea privind finantele publice locale. Acestea cuprind impozite, taxe, varsaminte din veniturile cuvenite de la platitori de importanta locala si din impozitele si taxele locale. In mod normal, aceste venituri ar trebui sa reprezinte majoritatea in totalul veniturilor bugetelor locale;
• Venituri atribuite, in care intra sumele defalcate din anumite venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat. Sunt folosite sumele defalcate din impozitul pe salarii sau sunt atribuite, cel putin temporar, alte impozite pe veniturile persoanelor fizice;
• Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finantarea unor obiective de interes national dar care pot fi mai eficient organizate si controlate de catre organele locale: actiuni de protectie sociala, unele investitii, etc;
• Imprumuturile contractate pe piata financiara interna sau externa, fie direct, fie garantate de catre Guvern.

Conform clasificatiei economice, legea privind finantele publice locale prezinta urmatoarele categorii de venituri proprii: venituri curente (impozite, varsaminte, diverse venituri); venituri din capital (incasari din valorificarea unor bunuri); venituri cu destinatie speciala (taxe speciale, venituri din vanzari de bunuri, din fondul pentru interventii, din fondul pentru locuinte, din amortizarea mijloacelor fixe, donatii si sponsorizari).

Cheltuielile se prevad in bugetul local in conformitate cu clasificatia bugetara si concretizeaza caile de finantare a actiunilor specifice realizate pe plan local. Din bugetele locale se finanteaza actiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, actiuni de interes local in beneficiul colectivitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a administratiei publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala, precum si alte cheltuieli prevazute prin dispozitii legale.

Cheltuielile care se prevad in bugetul propriu al municipiului Botosani sunt urmatoarele:

` 1. Autoritati executive

Invatamant

3. Sanatate

4. Cultura si religie

5. Asistenta sociala, ajutoare si indemnizatii

6. Servicii, dezvoltare publica si locuinte

7. Transporturi

8. Agricultura

9. Alte actiuni economice

10. Alte actiuni

11. Fond pentru garantarea imprumuturilor externe, dobanzilor si

comisioanelor aferente

1 Plati de dobanzi si comisioane

13. Rambursari imprumuturi

14. Fonduri de rezerva

15. Cheltuieli cu destinatie speciala

Un element important pentru elaborarea proiectului bugetului local este situatia anului de baza, unde se utilizeaza doua elemente de raportare pentru toti cei implicati in aceasta etapa a procesului bugetar: executia certa si executia preliminata.

Elaborarea proiectului bugetului propriu al Primariei Municipiului Braila este de competenta Primarului municipiului, ajutat fiind de functionari de specialitate din cadrul Compartimentului Buget, Finante, si in colaborare cu Directia Generala a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat.

Fluxul informational referitor la consemnarea indicatorilor de venituri si de cheltuieli prin documente specifice, ne indica un caracter ascendent, pornind de la ordonatorii tertiari de credite bugetare pana la ordonatorii principali. Sunt implicati deci in intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli al Primariei Municipiului Braila: ordonatorii tertiari de credite bugetare (conducatorii institutiilor publice subordonate consiliului local); agentii economici; institutiile publice care varsa venituri la bugetul local si populatia.

In continuare, in cadrul unitatilor administrativ-teritoriale, si deci si in cadrul Primariei Municipiului Braila, se centralizeaza datele referitoare la indicatorii de inscris in bugetul local pe baza datelor care se primesc prin proiectele bugetelor proprii de venituri si cheltuieli ale institutiilor publice din subordine, precum si proiectul bugetului propriu.

Elaborarea lucrarilor privind propunerile pentru propunerile bugetului local Braila pe perioada 2003-2006 s-a efectuat avandu-se in vedere prevederile Legii nr. 72/1996 si Legii nr. 189/1998 in principal. Propunerile pentru proiectul bugetului local pe anul 2004 si estimarile pentru anii 2005-2007 s-au elaborat avandu-se in vedere proiectia urmatorilor indicatori macroeconomici:

Sursa: Metodologia de fundamentare a bugetelor locale transmisa de MFP.

Estimarile pe anii 2004-2006 au fost intocmite in preturi constante, respectiv preturile anului 2003 in vederea asigurarii consistentei si comparabilitatii datelor. Aceste estimari vor fi actualizate in fiecare an, in functie de evolutia indicatorilor macroeconomici si de noile schimbari legislative.

Aprobarea (adoptarea) proiectelor bugetelor locale- Si in aceasta etapa a procesului bugetar, institutiile de administratie publica au o implicare directa. Aceasta implicare a institutiilor de administratie publica este prezenta pe doua planuri: primul plan este reprezentat de organele administratiei centrale, si anume Ministerul Finantelor Publice cu organul sau din teritoriu, Directia Generala a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat; cel de-al doilea plan este reprezentat de consiliul local, adica de organul administratiei publice locale, care va aproba proiectul bugetului local.

Astfel, Ministerul Finantelor Publice, prin Directia Generala a Bugetului, centralizeaza propunerile primite sub forma proiectelor bugetelor locale. Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, respectiv municipiul Bucuresti, intocmeste bugetul local, in conditii de autonomie.

Ordonatorii principali de credite elaboreaza si prezinta, o data cu proiectul anual al bugetului local, o prognoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum si programul de investitii publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele bugetelor locale, echilibrate, Directiilor Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, pana la data de 15 mai a fiecarui an, urmand ca acestea sa depuna la Ministerul Finantelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului cel mai tarziu pana la data de 1 iunie a fiecarui an.

Ministerul Finantelor examineaza propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si de transferuri cu destinatie speciala, cuprinse in proiectele bugetelor locale, si, cu acordul Guvernului, comunica, pana la data de 1 iulie, Directiilor Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale transferurilor cu destinatie speciala, precum si criteriile de repartizare a acestora pe unitatile administrativ-teritoriale, in vederea definitivarii proiectelor bugetelor locale de catre ordonatorii principali de credite.

Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite elaboreaza si depun la Directiile Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, pana la data de 20 iulie, noile propuneri pentru proiectul bugetului, urmand ca acestea sa transmita proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului la Ministerul Finantelor pana la data de 1 august a fiecarui an. Proiectele bugetelor locale se prezinta spre aprobare consiliilor locale, in termen de maximum 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul exercitiului bugetar, consiliile locale pot aproba rectificarea bugetelor locale, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a rectificarii bugetului de stat, precum si ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.

Proiectul bugetului local se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei, dupa care, in termen de 15 zile, este supus aprobarii consiliului local. El este insotit de raportul primarului precum si de contestatiile depuse de catre locuitori, in termen de 15 zile de la data publicarii sau afisarii proiectului .Consiliul local, se pronunta asupra contestatiilor si adopta proiectul bugetului local ,dupa ce acesta a fost votat pe capitole ,subcapitole articole si anexe.

Fig. nr.: Calendarul aprobarii bugetelor locale

Executia si incheierea executiei bugetelor locale Executia bugetara este echivalenta cu anul calendaristic (1 ianuarie- 31 decembrie). Responsabilitatea executiei revine primarului in plan teoretic, dar in practica, gestiunea bugetelor locale revine compartimentului de specialitate Buget Finante si Directiei Impozite si Taxe, dar si altor compartimente din cadrul primariei cu competente in acest sens.

Executia bugetului local presupune finantarea activitatilor, adica efectuarea cheltuielilor publice locale. Executia bugetului presupune un complex de operatiuni care se refera la incasarea, pastrarea si eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea cheltuielilor publice locale. Schematic, executia bugetului este prezentata in figura urmatoare:

Fig. nr.: Executia bugetara

Executia bugetului, la partea de cheltuieli, in limita sumelor aprobate ce se pun la dispozitia beneficiarului de credite bugetare, presupune o procedura specifica, cu operatiuni corespunzatoare urmatoarelor etape distinctive: angajarea; lichidarea; ordonantarea; plata.

Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizeaza prin actul in baza caruia o entitate publica isi asuma obligatia de a plati o suma de bani catre o alta persoana fizica sau juridica, in conditii prevazute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor bugetare pot fi luate numai de catre persoanele care au prin lege competenta de a angaja plati din resurse financiare publice, in limita sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoana este, in cazul administratiei publice locale, ordonatorul principal de credite, adica primarul. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale.

Conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sunt, dupa caz, ordonatori de credite secundari sau tertiari.

Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetele locale, pe unitatile ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile acestora, cuprinse in bugetele respective, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor sau serviciilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.

Angajarea si efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate in buget se aproba de ordonatorul de credite si se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv intern, care atesta respectarea dispozitiilor legale, incadrarea in creditele bugetare aprobate si destinatia acestora.

Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea indeplinirii conditiilor legale sau obligatiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmeaza a se plati de catre autoritatea publica locala, prin persoane autorizate care o reprezinta pe aceasta. Ea se intemeiaza pe constatari faptice privind serviciile prestate, lucrari executate, cat si pe acte justificative legal intocmite.

Ordonantarea cheltuielilor publice bugetare se concretizeaza in emiterea unei dispozitii, de catre institutia publica pentru efectuarea platii sumei datorate.

Plata propriu-zisa este operatiunea care finalizeaza o cheltuiala publica bugetara si presupune transmiterea efectiva a sumei de bani datorate de persoana juridica sau unitatea careia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament in contul beneficiarului descris la o banca, fie in numerar, prin casieria unitatii. Fiind vorba de bani publici, pentru a preveni operatiuni incorecte, ordonatorii de credite aproba toate platile numai cu viza prealabila de control preventiv intern, care atesta respectarea dispozitiilor legale, incadrarea in creditele bugetare aprobate si destinatia acestora.

La randul sau, executia partii de venituri bugetare, pornind de la principiul ca pentru acestea prevederile din bugetul aprobat reprezinta limite minime ale incasarilor si avand ca principala componenta incasarea impozitelor implica mai multe tipuri de operatiuni esalonate in timp, si anume: asezarea; lichidarea; emiterea titlurilor de incasare; perceperea (incasarea) propriu-zisa venitului.

Asezarea ca operatiune specifica impozitelor (principalul venit bugetar), presupune identificarea si evaluarea materiei impozabile, pe de o parte si stabilirea sumei de incasat pe categorii de impozite, pe de alta parte.

Lichidarea se concretizeaza prin determinarea sumelor de incasat la diferite termene de plata ce trebuie cunoscute si de contribuabili si deschiderea de evidente la organul fiscal pentru fiecare platitor care devine astfel un debitor al administratiei publice locale. "Deschiderea de rol" pentru evidentierea obligatiei de plata si urmarirea incasarii impozitelor datorate de persoanele fizice si juridice, anticipeaza operatiunea urmatoare de emitere a titlurilor de incasare in sarcina contribuabilului.

Perceperea impozitelor este operatiunea finala in executia bugetului la partea de venituri si se concretizeaza in transferarea efectiva a sumei datorate de la contribuabil la dispozitia bugetului local, fie in numerar, fie prin virament.

Derularea fluxurilor bugetare de incasari si plati si efectuarea operatiunilor respective, fie prin viramente intre conturi deschise la Trezorerie, fie prin numerar prin casierie, constituie o componenta a activitatii bugetare, denumita executia de casa a bugetului. Organizarea judicioasa a executiei de casa trebuie sa asigure cunoasterea permanenta a evolutiei incasarilor si platilor bugetare, respectiv a masurii in care se realizeaza sincronizarea acestora, sa permita gestiunea soldului operatiunilor de casa, inclusiv analiza comparativa fata de prevederi.

Administratia publica locala isi organizeaza executia de casa a bugetului prin Trezoreria statului, evidentiindu-se in conturi distincte:

veniturile, pe structura clasificatiei bugetare;

cheltuielile, in limita creditelor aprobate si destinatiei stabilite;

alte operatiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de acestia;

venituri extrabugetare si cheltuielile dispuse de acestea, pe institutii publice locale si categorii de resurse.

Urmarirea incasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor in cadrul administratiei locale se realizeaza avand la baza "Contul de executie", pe care Trezoreria il elibereaza zilnic si in care sunt evidentiate, pe de o parte veniturile, iar pe de alta parte cheltuielile la si de la bugetul local. In acelasi timp, pe baza extraselor de cont pe surse, se elibereaza viramentele, notele contabile, foile de varsamant, prin care se justifica incasarile la bugetul local. In cadrul serviciului Buget Finante Contabilitate s-a organizat un sistem de urmarire a incasarii fiecarei surse de venit in programul stabilit pentru fiecare perioada. Analiza zilnica este prezentata sub forma unei machete, ordonatorului principal de credite, dupa ce a fost vizata de directorul economic, oferind o imagine asupra incasarilor realizate, atat in numerar, cat si prin viramente.

Ordonatorii principali de credite intocmesc si prezinta spre aprobare consiliilor locale, dupa caz, pana la data de 31 mai a anului urmator, conturile anuale de executie a bugetelor locale, in structura urmatoare: la venituri - prevederi bugetare aprobate initial; prevederi bugetare definitive; incasari realizate; la cheltuieli - credite aprobate initial; credite definitive; plati efectuate.

Trimestrial, ordonatorii principali de credite intocmesc dari de seama contabile asupra executiei bugetare, care se depun la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat; dupa verificarea si centralizarea lor, acestea intocmesc si depun la Ministerul Finantelor darea de seama contabila centralizata asupra executiei bugetelor locale, pe ansamblu, la termenele si potrivit normelor stabilite de acesta.

Fundamentarea indicatorilor financiari la institutiile de administratie publica locala - metodologie si proceduri

Indicatorii financiari, concretizati in indicatorii bugetari, privitori la finantele publice, reprezinta indicatori specifici care trebuie urmariti atat prin planificarea bugetara, cat si in interpretarea acestora in scopul obtinerii unei imagini cat mai complete. Importanta indicatorilor financiari consta atat in calcularea lor, cat si in interpretare, obtinandu-se astfel o imagine cat mai completa si mai realista asupra activitatii desfasurate de administratie.

In cazul unei unitati administrativ-teritoriale, indicatorii financiari se regasesc in clasificatia indicatorilor finantelor publice ce cuprinde Clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale, unde acestia sunt grupati separat pe venituri si pe cheltuieli, intr-o ordine stabilita de Ministerul Finantelor Publice. Clasificatia bugetara este alcatuita dintr-un anumit numar de diviziuni si subdiviziuni, in care se incadreaza veniturile si cheltuielile bugetare, fiind obligatorie pentru toate institutiile publice ce au competente in elaborarea si executarea bugetului local.

Veniturile bugetare apar ca indicatori bugetari cu o individualizare in subdiviziunea clasificatiei bugetare si repartizare diferentiata pe componente ale sistemului bugetar. De cealalta parte a procesului bugetar, "partea de cheltuieli reprezinta ratiunea si motivatia finala a procesului de colectare a veniturilor bugetare, de care este legata direct si esential". Necesitatea cunoasterii structurii cheltuielilor publice deriva din faptul ca ilustreaza modul in care sunt orientate sursele banesti ale statului spre anumite obiective economice, sociale, militare, politice, etc. Dat fiind impactul pe care volumul si calitatea acestora il au asupra consumatorului de servicii publice locale, autoritatile locale sunt motivate si interesate sa isi stabileasca cat mai eficient obiectivele de actiune, prioritatile, precum si oportunitatile.

Fundamentarea indicatorilor bugetari trebuie sa porneasca de la premisa ca bugetul municipal este un instrument de implementare a strategiilor si politicilor urbane, si o modalitate de comunicare catre populatie a felului in care sunt cheltuite resursele financiare. Ar trebui sa se realizeze o trecere de la bugetul care pune accent pe costuri catre bugetul care pune accent pe obiective.

Aceasta strategie presupune realizarea bugetelor pe programe, care au ca rezultat servirea beneficiarului. Facand o comparatie intre bugetul pe articole (cu care lucreaza administratia publica locala in prezent) si bugetul pe programe, se constata urmatoarele diferente:

BUGETUL PE ARTICOLE---------->ACCENT PE COSTURI----------- REZULTAT

Cerut prin lege "Ce vrem sa cumparam?" Cheltuirea veniturilor

BUGETUL PE PROGRAME------ ACCENT PE OBIECTIVE--------- REZULTAT

Dorit de cetateni "Ce vrem sa facem?" Servirea beneficiarului

Metodologia folosita in determinarea indicatorilor financiari la o institutie de administratie publica reprezinta instrumentul de planificare a surselor de venit, cat si a cheltuielilor prin evidenta contabila, evidenta surselor bugetului de venituri si cheltuieli pe baza darii de seama contabile pe anul precedent. Procedura reprezinta modul de urmarire, inregistrare si colectare a resurselor respective, cat si modul de calcul al cheltuielilor prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli.

Pentru fiecare sursa de venit exista o lege care reglementeaza acel venit, insotita fiind, la randul ei, de norme metodologice de aplicare si determinare a veniturilor, in paralel cu metodologia de aplicare se stabileste si procedura de colectare. Aceste proceduri sunt stabilite prin legi speciale.

In elaborarea bugetelor locale se va porni de la legea cadru ce reglementeaza finantele publice locale, precum si de la Legea finantelor publice nr. 500/200

Pentru a se forma bugetul se va pleca de la executia bugetului de venituri si cheltuieli din anul precedent, care se materializeaza in Darea de seama contabila bugetara intocmita de ordonatorul principal de credite., care reprezinta principala sursa de pornire pentru o analiza financiar-contabila. La nivelul judetului, Directiile Generale ale Finantelor Publice, la nivelul municipiilor si al sectoarelor municipiului Bucuresti, Administratiile Financiare, la orase, Circumscriptiile Fiscale iar la nivelul comunelor perceptiile rurale (agentiile fiscale), sunt organele care efectueaza analiza darii de seama contabile, asigurandu-se, in primul rand, de exactitatea datelor cuprinse in acest document.

Tot aceste organe financiare teritoriale creeaza sisteme de evidenta a tuturor contribuabililor, evaluarea averii acestora si urmarirea declaratiilor de venit de la fiecare contribuabil. Pe baza acestor evidente ale contribuabililor si ale surselor de venit se determina veniturile de la bugetul local si paralel cheltuielile de realizat intr-un an fiscal.

Un element foarte important este situatia anului de baza, si anume, executia certa si executia preliminata a bugetului local. Executia certa vizeaza dimensiunile efective ale indicatorilor in anul de baza, pana la data de 1 iunie. Pentru fiecare indicator se realizeaza si executia preliminara pana la sfarsitul anului de baza cu date certe si aproximate.

In elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli, in Romania, sunt folosite cu preponderenta metodele clasice de evaluare a veniturilor si cheltuielilor bugetare. In detrimentul metodelor moderne. Metodele clasice sunt : metoda automata (a penultimei), metoda majorarii (diminuarii) si metoda evaluarii directe. Metodele moderne nu sunt preferate deoarece ele presupun proiectarea bugetului in mai multe variante si alegerea uneia dintre acestea in functie de rezultatele analizei realizate pe criterii diferite de optimizare a raportului costuri-beneficii. Metodele moderne folosite in elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli sunt: Planificarea, Programarea, Bugetarea (PPBS- Planning, Programming, Budgeting System); Baza bugetara zero (ZBB- Zero Base Budgeting), Rationalizarea optiunilor bugetare (RCB- Rationalisation des choix budgetaires).

Cea mai des folosita in Romania este metoda evaluarii directe , prin efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si fiecare categorie de cheltuieli. Se are in vedere executia preliminata pe anul in curs si previziunile pentru anul urmator, adica pentru anul pentru care se proiecteaza bugetul. Deci, nivelul indicatorilor prevazuti pentru anul in curs se ajusteaza in functie de necesitatile reale sau de modificarile legislative, de schimbarile pe plan economic, inflatie, etc. La venituri se au in vedere urmatoarele elemente principale: randamentele fiscale, cresterea previzionala a PIB pentru anul in curs, modificarile eventuale ale legislatiei fiscale pentru anul in curs. Revizuirea cheltuielilor presupune modificari, in sensul de solicitari suplimentare, sau de solicitari diminuate.

Alta metoda clasica este metoda automata (a penultimei), unde se porneste de la cunoasterea marimii globale a veniturilor (cheltuielilor) realizate in penultimul an bugetar (t-1) si se admite ca situatia se va prelungi si in anul viitor (t+1). Sunt avute in vedere, prin compararea celor doi ani bugetari mentionati, anumite mutatii majore in plan economic, social, legislativ care antreneaza modificari sensibile ale prevederilor bugetare. Sintetic, dimensionarea cheltuielilor (veniturilor) bugetare prin aceasta metoda poate fi exprimata prin relatia urmatoare: Ct+1 = Ct-1 DC, in care: Ct-1- cheltuieli bugetare efective in penultimul an; Ct+1- cheltuieli bugetare previzionale pentru anul urmator; DC- modificarea previzibila a cheltuielilor, in sensul cresterii sau reducerii volumului inregistrat in anul t-1, sub influenta unor factori cu actiune specifica fiecaruia dintre cei doi ani bugetari.

Metoda majorarii sau diminuarii se bazeaza pe cunoasterea cifrelor si tendintei (trendului) reprezentand cheltuielile (veniturile) realizate pe o perioada de mai multi ani bugetari anteriori, de minim 5 ani, in functie de care se determina majorarea sau diminuarea de efectuat asupra cuantumului acestora in ultimul an al intervalului, considerat ca baza de calcul. In conditiile unei evolutii normale, marimea bazei de calcul este reprezentata prin cifrele bugetare aferente anului t- ca realizari preliminate pe anul in curs (inca neincheiat) sau anului t-1 - ca valori certe ale penultimului an incheiat.

Procesul de determinare a indicatorilor financiari este complex, astfel incat, atat la fundamentarea veniturilor, cat si a cheltuielilor, trebuie sa se tina cont de urmatoarele repere: identificarea si individualizarea indicatorilor specifici activitatii, conturarea situatiei anului de baza, folosirea anumitor norme si normative financiare, fixarea cadrului juridic de actiune.

Fundamentarea indicatorilor financiari de venituri

Indicatorii financiari de venituri sunt grupati conform criteriului financiar si cadrului general in capitole si subcapitole. In cadrul bugetului local, indicatorii de venituri sunt impartiti orientativ in venituri curente ce sunt formate din venituri fiscale si venituri nefiscale; venituri din capital; venituri cu destinatie speciala; prelevari din bugetul de stat; subventii; incasari din rambursarea imprumuturilor acordate si imprumuturi.

La dimensionarea veniturilor publice locale se iau in considerare efectele masurilor legislative deja aprobate privind impozitele si taxele locale, respectiv, OG nr 36/2002, implicarea directa a autoritatilor administratiei publice locale in stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale prin compartimentele proprii de specialitate, precum si aplicarea sistemului de defalcare a cotelor din impozitul pe venit catre bugetele locale.

Veniturile bugetelor locale se formeaza din: impozite, taxe, alte venituri; venituri cu destinatie speciala; cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale ; transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat. Veniturile bugetelor locale pot fi grupate in doua mari categorii: ordinare si extraordinare.

Sursele de venituri ale bugetului local

Legea privind finantele publice locale, nr. 189/1998 stabileste cadrul juridic care reglementeaza modul de formare si utilizare a resurselor financiare apartinand unitatilor administrativ-teritoriale. Articolul 5 al acestei legi a sporit rolul si responsabilitatile administratiilor publice locale in procesul de luare a deciziilor in ceea ce priveste evaluarea, colectarea si urmarirea taxelor si impozitelor locale, administrarea activelor, precum si pregatirea, aprobarea si ajustarea bugetului local. Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliile locale in limitele si in conditiile legii. In municipiul Braila, impozitele si taxele locale sunt stabilite, pentru anul in curs, prin Hotararea Consiliului Local al Municipiului Braila nr. 285 din 29.11.2003.

In fundamentarea indicatorilor bugetari, pe partea de venituri, se au in vedere urmatoarele criterii:

baza legala a veniturilor- veniturile nu se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli si nu se incaseaza decat daca sunt reglementate expres printr-un act normativ si se cuvin institutiei respective;

executia preliminata pentru anul de baza- reprezinta executia certa pe o anumita perioada de timp si executia probabila pana la sfarsitul anului, corectata cu eventualele influente;

analiza si studierea comparativa a veniturilor realizate pe total, pe structura si in dinamica. Se realizeaza analiza si studiul privind evolutia veniturilor pe intervale mai mari de timp;

evolutia veniturilor in functie de factorii producatori de venituri- se fac calcule analitice, pentru fiecare sursa de venit sau se utilizeaza o serie de indicatori privitori la veniturile medii realizate sau preliminate, corectati cu influente ce vor apare in anul de plan.

Veniturile ordinare sunt impozitele locale, taxele locale si veniturile locale diverse. Impozitele locale au fost introduse si reglementate pornind de la clasificatia impozitelor directe in doua grupe: impozite reale si impozite personale. Impozitele personale sunt venituri cu caracter general si revin bugetului statului; totusi, o serie de impozite directe si indirecte, vor fi repartizate, in anumite cote, bugetului local.

Principalele categorii de impozite ce vor deveni venituri ale bugetului local sunt: impozitul pe proprietatea privata (impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport); impozitul pe venitul personal (impozitul pe veniturile din inchirieri, locatii de gestiune, arendari, cesiuni, cesiuni; impozitul pe veniturile obtinute din drepturile de autor; impozitul pe veniturile provenite din premii si castiguri in bani si in natura; impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate); impozitul asupra societatilor comerciale, impozitul pe profesie. Taxele locale genereaza incasari fiscale modeste, iar costurile colectarii si administrarii lor sunt importante. In cadrul acestei categorii se poate vorbi de taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxa pentru ocuparea domeniului public si privat, taxa de publicitate, taxa pentru sederea in statiunile turistice.

Impozitele si taxele locale- flux informational

Autonomia bugetara nu se identifica cu autonomia financiara, deoarece resursele proprii nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor. Din acest punct de vedere, bugetele locale sunt corelate cu bugetul statului, intrucat primesc de la acesta mijloace de echilibrare atat sub forma cotelor si sumelor defalcate din impozitul pe venit, cat si sub cea a subventiilor, ce sunt considerate venituri extraordinare, totusi.

Veniturile extraordinare ale bugetelor locale au, spre deosebire de veniturile ordinare, o aplicabilitate temporara pentru unul sau mai multe exercitii bugetare. Aceste venituri se constituie prin procedee financiare al caror specific este exprimat si de intitularea lor: cote si sume defalcate din anumite impozite cu caracter general, subventii acordate bugetelor locale din bugetul de stat, imprumuturi contractate ori lansate de autoritatile locale; atribuirea in folosul bugetelor locale a unor impozite si taxe locale cu caracter general. Cotele defalcate din anumite impozite cu caracter general in folosul bugetelor locale sunt parti procentuale a unora dintre aceste impozite pentru completarea veniturilor proprii a unitatilor administrativ-teritoriale si, respectiv, repartizarea ulterioara la institutiile publice din teritoriu.

Structura si previziunile veniturilor la Primaria Municipiului Braila in perioada 2002-2004

- mii lei -

Se observa ca ponderea cea mai mare in totalul veniturilor o au prelevarile din bugetul de stat (81%). Veniturile curente se afla pe urmatoarea pozitie, dar decalajul este enorm (12%), urmate apoi de veniturile cu destinatie speciala (5%), subventiile de la bugetul de stat (2%) si imprumuturi (0,5%). Veniturile din capital sunt si ele prezente, dar detin o pondere nesemnificativa.

Veniturile proprii se definesc ca fiind formate din venituri curente (fiscale si nefiscale); venituri din capital si venituri cu destinatie speciala.

Surse de venituri pentru administratia locala si ponderea lor in total venituri

Veniturile curente fiscale- impozite directe cuprind: impozitul pe profit, impozite si taxe de la populatie; taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura; impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice; taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice precum si alte impozite directe.

Aceste venituri curente fiscale se incaseaza direct de la subiectul impozitului, trimestrial, avand patru termene de plata in anul fiscal curent. Ele pot fi incasate in numerar, la ghiseu, prin salariati proprii sau prin comisionari; prin virament (stopaj la sursa, ordine de plata, carti de credit); prin compensare; prin aplicarea de timbre fiscale sau prin executie silita.

Impozitul pe profit se mobilizeaza de la Regiile Autonome aflate in subordinea Primariei Municipiului Braila care in cursul anului 2002 s-au transformat in societati comerciale. Regiile autonome de interes local care in anul 2002 se transforma, in conditiile legii, in societati comerciale vor plati la bugetele locale impozit pe profit si varsaminte din profitul net aferent perioadei in care au functionat ca regii autonome si impozit pe profit aferent perioadei din an in care functioneaza ca societati comerciale. In anii urmatori transformarii in societati comerciale impozitul pe profit se plateste la bugetul de stat, in conditiile prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cota de impozit este de 25%. Plata impozitului se face trimestrial, pana la 25 inclusiv ale primei luni din trimestrul urmator. Acest impozit aduce un aport mic la cresterea veniturilor proprii ale bugetelor locale.

Rezultatul fiscal (profitul impozabil) se calculeaza dupa urmatoarea formula :

Rezultatul fiscal=Prcb+Cheltuieli nedeductibile-Venituri neimpozabile-Pierderi fiscale

Unde Prcb este profitul contabil brut si se calculeaza astfel :

Prcb =(Venituri totale-Cheltuieli totale)- Cheltuieli cu impozitul pe profit

Impozitele si taxele de la populatie sunt urmatoarele : impozitul pe veniturile liber-profesionistilor, meseriasilor si ale altor persoane fizice independente si asociatii familiale; impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane fizice; taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice; impozitul pe veniturile din inchirieri de imobile; alte impozite si taxe de la populatie. Plata se face in lei si se poate face trimestrial.

Veniturile curente fiscale- impozite indirecte se percep cu prilejul vanzarii bunurilor si al prestarii serviciilor in momentul in care se efectueaza. Taxele de timbru se percep la efectuarea de catre institutiile publice a unor operatii (autentificari de acte, eliberarea de documente, legalizari de acte). Incasarea se realizeaza prin aplicarea de timbre fiscale, fie ad-valorem, fie in sume fixe. Impozitul pe spectacole reprezinta o cota procentuala din venitul realizat prin vanzarea biletelor.

Veniturile curente nefiscale cuprind varsaminte din profitul net al regiilor autonome, varsaminte de la institutiile publice si diverse alte venituri. La categoria alte venituri, pot fi mentionate contributia lunara a parintilor sau sustinatorilor legali pentru intretinerea copiilor in crese; contributii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social, precum si taxele din activitati cadastrale.

Veniturile din capital cuprind venituri precum ele rezultate din: sumele incasate din vanzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate in urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor si serviciilor publice, finantate integral din bugetele locale, dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni; sumele incasate din concesionarea sau din inchirierea unor bunuri apartinand domeniului public sau privat, de interes local.

Sumele incasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, in functie de subordonarea institutiilor care au dispus confiscarea acestora, dupa deducerea cheltuielilor legate de activitatea de valorificare.

Veniturile cu destinatie speciala - Consiliul local are competenta de a stabili taxe speciale, limitate in timp, care se incaseaza numai de la cei care beneficiaza de serviciile pentru care s-au instituit taxele respective .Veniturile din taxele speciale, precum si cheltuielile care se vor aproba pe seama acestora, se administreaza ca venituri cu destinatie speciala. Pe langa taxele speciale, in categoria veniturilor cu destinatie speciala, se mai includ urmatoarele categorii de venituri : venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat ; venituri din fondul pentru drumurile publice ; venituri din fondul pentru locuinte ; venituri din fondul de interventie ; venituri din amortizarea mijloacelor fixe ; donatii si sponsorizari; sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public.

Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unitati administrativ-teritoriale, bugetul de stat intervine cu sume de echilibrare a bugetului local: prin legea bugetului de stat se pot stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si criterii de repartizare a acestora pe unitatile administrativ-teritoriale. Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destinatie speciala din bugetul de stat se aproba anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecarui judet.   

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual, o cota de pana la 25% se aloca bugetului propriu al judetului, iar diferenta se repartizeaza pe comune, orase si municipii, de catre consiliul judetean, prin hotarare, dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a Directiei Generale a Finantelor Publice, in functie de criteriile de repartizare aprobate.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investitii finantate din imprumuturi externe, la a caror realizare contribuie si Guvernul.

Consiliile locale stabilesc si aproba cotele aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale, care sa constituie venituri ale bugetelor locale, in cadrul limitelor maxime aprobate prin lege si in functie de necesitatile functionarii normale a serviciilor publice de interes local si de indeplinirea atributiilor care revin autoritatilor administratiei publice locale.

Din impozitul pe venit, incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, se aloca lunar, in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit, o cota de 36,5% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea platitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judetului si 15% la dispozitia consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si judetului. Cota defalcata de 36,5% din impozitul pe venit este virata de catre Trezorerie, in termen de cinci zile lucratoare de la finele lunii care s-a incheiat. Aceasta cota este utilizata pentru acoperirea platilor cu salariile angajatilor primariei, precum si pentru alte plati mai mari cum ar fi: facturile telefonice, energia electrica, etc.

Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice sunt stabilite in suma fixa pentru fiecare judet, in functie de anumite criterii : suprafata teritoriala (10%), numarul de persoane asistate in institutii de asistenta sociala (15%), numarul de elevi din invatamantul preuniversitar (5%), capacitatea financiara (70%). Intre aceste criterii se face o medie ponderata. Capacitatea financiara se calculeaza astfel:

SD(u)=

unde:

SD(u)= sume defalcate din impozitul pe venit pe unitate administrativ-teritoriala;

SD(j)= suma defalcata din impozitul pe venit repartizata pe total judet, potrivit acestui criteriu;

VP(j)= venituri proprii la nivelul judetului;

I(j)= impozitul pe venit cuvenit, potrivit OUG nr 216/1999 la nivelul judetului;

VP(u)= venituri proprii ale unitatilor administrativ-teritoriale;

I(u)= impozitul pe venit cuvenit unitatii administrativ-teritoriale, potrivit OUG nr 216/1999;

P(u)= populatia unitatii administrativ-teritoriale;

P(j)= populatia judetului.

Sume defalcate din impozitul pe venit sunt utilizate pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei la care pretul local depaseste pretul national de referinta (subventia este acordata de la bugetul de stat in proportie de 45% si de la bugetul local in proportie de 55%), precum si pentru ajutorul social, pe baza notelor de fundamentare intocmite de catre Serviciul De Asistenta Sociala.

Sumele defalcate din TVA pentru bugetele locale sunt stabilite anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecarui judet. Din sumele defalcate o cota de pana la 25% se aloca bugetului propriu al judetului, iar diferenta se repartizeaza pe comune, orase si municipii, de catre consiliul judetean, prin hotarare, dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat, in functie de criteriile de repartizare aprobate. Propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, formulate pe baza criteriilor aprobate, si de transferuri se cuprind in proiectele de buget pe ansamblul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, care se prezinta Ministerului Finantelor, prin Directiile Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, pentru corelare cu proiectul bugetului de stat.

Cotele defalcate din TVA sunt utilizate pentru acoperirea: salariilor din invatamant (in totalitate); burselor elevilor din invatamantul preuniversitar de stat (in totalitate); obiectelor de inventar (partial); salariile insotitorilor persoanelor cu handicap (partial); transport persoane cu handicap; salariile angajatilor din centrele de consultanta agricola; salariile angajatilor din domeniul sanatatii.

Subventiile primite de la bugetul de stat sau din alte bugete sunt : subventii primite de bugetul local pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului; subventii primite de bugetul local pentru finantarea elaborarii si actualizarii planurilor urbanistice, etc.

Imprumuturi interne sau externe pot fi contractate de consiliile locale; pe termen mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale. Instrumentele datoriei publice locale sunt, in principal, urmatoarele: titluri de valoare; imprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit.

Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de catre autoritatile administratiei publice locale sau prin intermediul unor agentii sau al altor institutii specializate.

Consiliile locale pot angaja imprumuturi interne fara garantia Guvernului, cu conditia informarii prealabile a Ministerului Finantelor. Imprumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor imprumuturi, constituita din reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice locale, ai Guvernului si ai Bancii Nationale a Romaniei, a carei componenta se aproba prin hotarare a Guvernului. Ratele scadente aferente imprumuturilor contractate, dobanzile si comisioanele datorate de unitatile administrativ-teritoriale se prevad in bugetul local.

Imprumuturile contractate de unitatile administrativ-teritoriale pot fi garantate de catre autoritatea administratiei publice locale prin orice sursa de venituri. Orice garantare prin venituri devine valabila si se aplica din momentul acordarii garantiei; veniturile care se constituie in garantie si care sunt incasate la bugetul local vor fi supuse conditiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate fata de orice revendicari ale unor terti catre autoritatea administratiei publice locale respective, indiferent daca aceste terte parti cunosc sau nu cunosc acordul de garantare. Documentul prin care se incheie acordul de garantare prin venituri trebuie inregistrat la primarie sau, dupa caz, la consiliul judetean respectiv si la imprumutator.

Datoria publica locala nu reprezinta obligatii sau raspunderi ale Guvernului si aceasta va fi rambursata exclusiv din veniturile prin care s-a garantat imprumutul respectiv de catre autoritatile administratiei publice locale.

In situatia in care, pe parcursul executiei, apar goluri temporare de casa ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin imprumuturi fara dobanda din disponibilitatile contului general al trezoreriei statului, numai dupa utilizarea fondului de rulment.

Valoarea totala a imprumutului care poate fi angajat de autoritatile administratiei publice locale este supusa urmatoarelor limite: nu va depasi 5% din totalul veniturilor estimate a fi incasate pe durata anului fiscal in care se face imprumutul; autoritatile administratiei publice locale nu pot angaja imprumuturi mai mari decat fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiasi an fiscal.

Fundamentarea indicatorilor financiari de cheltuieli

Cheltuielile publice exprima relatii economice sociale, in forma baneasca, care apar intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate de stat din resursele mobilizate pe diferite cai, pentru achizitii de bunuri sau prestari de servicii necesare pentru indeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale; actiuni social- culturale; intretinerea armatei; actiuni economice, etc.

Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor. Astfel, unele cheltuieli exprima un consum definitiv de produs intern brut, reprezentand valoarea platilor pe care le efectueaza institutiile publice, in formele speciale ale cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice exprima o avansare a produsului intern brut, reprezentand participarea statului la finantarea formarii brute de capital atat in sfera productiei materiale, cat si in sfera nemateriala.

Este necesar sa se faca distinctie intre notiunile de cheltuieli publice si cheltuieli bugetare. Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul institutiilor publice, care se acopera fie de la buget (pe plan central sau local), fie din fondurile extrabugetare, sau de la bugetele proprii ale institutiilor, pe seama veniturilor obtinute de acestea. Cheltuielile bugetare se refera numai la acele cheltuieli care se acopera de la bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurarilor de stat.

Indicatorii de cheltuieli se prevad in bugetul local, in conformitate cu clasificatia bugetara si concretizeaza "caile de finantare ale actiunilor specifice realizate pe plan local". In bugetele locale nu se pot inscrie si nu se pot aproba cheltuieli fara asigurarea resurselor financiare necesare efectuarii lor.

Indicatorii de cheltuieli ai bugetului local municipal se aproba potrivit criteriului functional ce cuprinde parti, capitole si subcapitole. La nivelul institutiilor de baza ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite bugetare, precum si la institutiile ierarhic superioare, dimensionarea previzionala a cheltuielilor de inscris in bugetele de venituri si cheltuieli se deruleaza procedural in stransa legatura cu subdiviziunile operative ale cadrului comun al clasificatiei cheltuielilor potrivit cu subdiviziunile : articole si alineate. Latura comuna a ceea ce inseamna regasirea unor cheltuieli la toate institutiile publice e exprimata la nivel de articole de cheltuieli. Specificul activitatii e dat de alineat.

Calculele efective privind o cheltuiala sau alta dintre cele comune au la baza o relatie in care se gaseste indicatorul fizic specific al actiunii si cheltuiala pe indicator. Pentru activitatea centralizatoare in institutiile publice ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau principali de credite, exprimarea cheltuielilor in bugetele de venituri si cheltuieli se realizeaza in final la nivel de subcapitole si capitole de cheltuieli (in concordanta cu clasificatia functionala).

Fundamentarea cheltuielilor are la baza urmatoarele criterii:

baza legala a cheltuielii- nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul de venituri si cheltuieli sau finantata prin acesta daca nu este reglementata printr-un act normativ;

executia preliminara pentru anul de baza consta in executia certa pe o anumita perioada de timp si executia probabila la sfarsitul anului corectata cu eventuale influente;

analiza si studierea comparativa a cheltuielilor, atat pe total, cat si pe structura si in dinamica. Este necesara realizarea de analize si studii privind evolutia pe o anumita perioada de timp;

preturile si tarifele diferitelor servicii care au repercusiuni directe asupra structurii si evolutiei cheltuielilor

baremurile de cheltuieli care sunt norme legale prin intermediul carora anumite categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime, ce nu pot fi depasite si care sunt analizate periodic, in functie de rate si de cresterea preturilor si tarifelor.

Din bugetele locale se finanteaza actiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, actiuni de interes local in beneficiul colectivitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a administratiei publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala, precum si alte cheltuieli prevazute prin dispozitii legale.

In ceea ce priveste propunerile de cheltuieli ale bugetului local, la fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor publice locale, pe destinatii si ordonatori de credite, se au in vedere atributiile care revin autoritatilor administratiei publice locale si prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii acestora si in interesul comunitatii municipiului Braila.

La fundamentarea propunerilor de cheltuieli pe anul 2003 si estimarile pe anii 2004-2006, ordonatorul principal al bugetului local stabileste si asigura fondurile necesare finantarii ajutorului social si ajutorului pentru incalzirea locuintei, finantarea institutiilor de cultura descentralizate incepand din anul 2002 si plata contributiei pentru personalul neclerical angajat in unitatile de cult.

Totodata se acorda prioritate in analiza si alocarea fondurilor pentru finantarea cheltuielilor institutiilor de invatamant preuniversitar de stat, creselor, centrelor judetene si locale de consultanta agricola, precum si a acelor aferente sustinerii sistemului de protectie a drepturilor copilului si a persoanelor cu handicap.

Cheltuielile bugetului local sunt prevazute pe capitole, subcapitole si articole bugetare, conform cu documentele anexate. La fel ca si veniturile, efectuarea cheltuielilor este repartizata pe trimestre. Marimea cheltuielilor va diferi de la un trimestru la altul ca urmare a influentei unor factori diversi, cum ar fi:

in cazul cheltuielilor cu investitiile, acestea pot varia de la o perioada la alta datorita faptului ca o investitie poate fi finalizata inaintea sfarsitului de an bugetar, sau ea poate fi inceputa ulterior ;

in cazul cheltuielilor cu invatamantul preuniversitar de stat, in primul si ultimul trimestru cheltuielile sunt mai mari datorita sezonului rece, iar pe perioada verii ele sunt mult reduse datorita vacantei in care se afla atat elevii cat si cadrele didactice, etc.

Structura si previziunile pentru valoarea cheltuielilor in perioada 2002-2004 la Primaria Municipiului Braila sunt prezentate in tabelul urmator:

Structura si previziunile cheltuielilor la Primaria Municipiului Braila in perioada 2002-2004

- mii lei -

Ponderile diferitelor cheltuieli in total sunt foarte diferite. Astfel, cea mai importanta pondere o detin cheltuielile serviciile si dezvoltarea publica (42%), urmate imediat de cheltuielile cu invatamantul (41%). Urmeaza, la o distanta considerabila, cheltuielile cu destinatie speciala (6%) si asistenta sociala(4%). Cheltuielile cu autoritatile publice au aceeasi pondere ca si cheltuielile pentru cultura, religie si tineret (3%). Restul categoriilor de cheltuieli au o pondere nesemnificativa.

Importante pentru studiul nostru sunt cheltuielile detaliate de la capitolul 51.02- Autoritati publice, prezentate in tabelul ce urmeaza:

Structura cheltuielilor Autoritati publice in totalul cheltuielilor Primariei municipiului Braila, in anul 2001

- mii lei-

Exista o tendinta de crestere a cheltuielilor de la an la an, dupa cum se observa din date si din previziuni. Asa cum era de asteptat, cheltuielile cu personalul detin ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor (67%). Aceste cheltuieli cu personalul cuprind urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli cu salariile; cheltuieli pentru asigurarile sociale de stat; cheltuieli pentru constituirea Fondului si plata ajutorului de somaj; deplasari, detasari, transferari; contributii pentru constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate; tichete de masa.

O pondere de 30% o au cheltuielile materiale, care sunt compuse, la randul lor, din : cheltuieli pentru intretinere si gospodarire; materiale si prestari de servicii cu caracter functional; obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipament; reparatii curente; reparatii capitale; carti, publicatii, si alte cheltuieli de aceeasi natura. Cheltuielile de capital, adica de investitii, au o pondere destul de redusa. De numai 3%, dar pentru anii ce urmeaza se preconizeaza o crestere importanta a acestei categorii de cheltuieli, pana la valoarea de 10.000.000.000 lei.

In bugetul local se inscrie fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local, in cota de pana la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza, pe baza hotararilor consiliului, pentru finantarea actiunilor sau a sarcinilor intervenite in cursul anului, precum si pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale. Fondul de rezerva bugetara poate fi majorat, in cursul anului, de catre consiliul local, din disponibilitatile de credite bugetare care nu mai sunt necesare pana la sfarsitul anului.

Consiliul local, poate aproba si poate utiliza, in intregime, sumele incasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local, pentru suplimentarea cheltuielilor prevazute in buget, in urmatoarele conditii:

1. depasirea incasarilor sa fie realizata pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local si sa se mentina pana la finele anului;

bugetul local sa nu aiba imprumuturi restante, precum si dobanzi si comisioane neachitate, aferente imprumuturilor contractate.

La nivelul institutiilor de administratie publica locala, calculele si fundamentarea cheltuielilor se realizeaza pe subdiviziuni atat ale clasificatiei functionale, cat si ale clasificatiei economice. In fundamentarea cheltuielilor se pleaca de la identificarea si individualizarea indicatorilor financiari potrivit cu clasificatia economica, indicatori asupra carora au loc calcule de dimensionare a acestora. Pentru fiecare institutie publica sau serviciu public descentralizat finantat din bugetul propriu al Primariei municipiului Braila, se preconizeaza, se aproba si se executa cheltuielile necesare in urmatoarea structura: cheltuieli curente, cheltuieli de capital, operatiuni financiare.

Cheltuielile curente cuprind: cheltuielile de personal, cheltuielile materiale si servicii, subventii si dobanzi. Aceasta categorie de cheltuieli reprezinta cea mai mare parte a cheltuielilor publice si constituie un consum definitiv de produs intern brut, ele trebuind sa se reinnoiasca anual. Cheltuielile curente asigura intretinerea si buna functionare a institutiilor publice.

I. Cheltuielile de personal - vizeaza plata drepturilor salariale ale personalului angajat, precum si drepturile de delegare, detasare si transfer in interesul serviciului. Cheltuielile de personal se stabilesc tinand seama de dimensionarea personalului de specialitate, administrativ si auxiliar finantat de la buget, in concordanta cu programele si atributiile pe care le are de realizat fiecare compartiment functional, prin aplicarea corespunzatoare a legislatiei in domeniul salarizarii. Fondul aferent salariilor de baza pe anul 2003 va fi stabilit pe baza salariilor din luna decembrie 2002, urmand ca pe parcursul definitivarii proiectului de buget pe anul urmator, acesta sa fie recalculat in functie de politica stabilita de Guvern in acest domeniu.

In fundamentarea cheltuielilor de personal trebuie sa se tina seama de prevederile Legii nr. 188/1999 privind statutul functionarului public, astfel incat procesul de fundamentare a cheltuielilor capata o importanta deosebita.

Functionarii publici se impart in trei categorii, definite in raport cu nivelul studiilor necesare, dupa cum urmeaza: categoria A - studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta; categoria B - studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma; categoria C - studii medii liceale sau postliceale, absolvite cu diploma.

Fiecare dintre cele trei categorii ale functiei publice se imparte in doua grade. Gradul este o etapa din cariera functionarului public. Fiecare grad se imparte in trei clase de functionari publici definitivi. Structura ierarhica a claselor este urmatoarea: clasa a III-a, clasa a II-a si clasa I, ca nivel maxim. Fiecare clasa se imparte in trei trepte. Structura ierarhica a treptelor este urmatoarea: treapta a 3-a, treapta a 2-a si treapta 1, ca nivel maxim. Fiecare treapta corespunde unui nivel al salariului de baza din grila de salarizare. Functionarii publici se identifica prin categoria, gradul, clasa si treapta corespunzatoare.

Pentru activitatea depusa functionarii publici au dreptul la salariu, care se compune din salariul de baza, sporuri si indemnizatii. Sistemul de salarizare a functionarilor publici se stabileste prin lege. La stabilirea sistemului de salarizare se vor avea in vedere urmatoarele: necesitatea de a restrange costurile administratiei publice, in conditiile in care functionarii publici competenti trebuie motivati si recompensati in mod corespunzator; crearea unei ierarhii a sistemului de salarizare pe categorii, grade, clase si trepte, bazate pe evaluarea postului; stabilirea unui raport just intre partea fixa si partea variabila a salariului, care sa tina seama de activitatea depusa si de importanta ei.

La Primaria municipiului Braila, pentru capitolul "Autoritati publice", cheltuielile cu salariile au fost in anul 2001 de 8.969.000 mii lei, iar propunerile pentru anul 2002 de 11.354.000 mii lei, deci o crestere de 126,5%.

Fundamentarea cheltuielilor de personal are la baza date de fundamentare a numarului de personal si a fondului de salarii de baza lunar, precum si fundamentarea numarului de salariati si a fondului de salarii pentru personalul salariat care desfasoara activitati pe baza de proiecte, programe sau obiective. Un element necesar in dimensionarea cheltuielilor il reprezinta statul de functiuni. Indicatorii de calcul al fondului de salarii, pentru personalul angajat, sunt: numarul de personal angajat; salariul tarifar de incadrare; indemnizatia de conducere; salariul de merit; indemnizatia pentru sporul de vechime; alte sporuri; numar de ore suplimentare; contributia pentru asigurarile sociale; contributia pentru asigurarile sociale de sanatate; contributia pentru constituirea fondului de somaj.

Fondul aferent salariilor de baza a fost de 6.2100 mii lei, restul fiind constituit de salarii de merit in valoare de 125.000 mii lei, indemnizatii de conducere de 321.000 mii lei, spor de vechime de 1.096.000 mii lei, spor pentru conditii de munca de 3.500 mii lei, ore suplimentare - 125.000 mii lei, fondul de premii de 160.000 mii lei, fondul pentru conventii civile, 116.000 mii lei, precum si de alte drepturi salariale in valoare de 810.000 mii lei.

Fondul salariilor de baza se fundamenteaza utilizandu-se urmatoarea relatie de calcul :

Fsb = Ns* Smb*12

Unde: Fsb este fondul aferent salariilor de baza;

Ns este numarul mediu de salariati;

Smb este salariul mediu de baza modificat cu eventualele majorari de salarii previzionate ;

12 este numarul de luni al anului calendaristic, dar si bugetar.

Pentru anul 2002, fondul aferent salariilor de baza previzionat a fost de 6.667.287 mii lei, mai mare cu 7, 33% fata de cel din anul precedent.

Pentru fiecare salariat, salariul de baza se determina inmultind valoarea de referinta sectoriala (stabilita prin hotarare a Guvernului in suma fixa) si coeficientul de ierarhizare. Ultima valoare sectoriala a fost stabilita la 1.09325 lei, iar coeficientul de ierarhizare se stabiliste in raport cu functia, nivelul studiilor, vechime. Un rol important il are evaluarea performantelor individuale. Creiteriile de evaluare a posturilor se inscriu in fisa postului impreuna cu alte elemente specifice activitatii.

Salariul de merit reprezinta 15% din salariul de incadrare, si se calculeaza astfel :

FSm =Nsm* Sm*12

Unde: FSm este fondul salariilor de merit;

Nsm este numarul mediu de salariati ce beneficiaza de salarii de merit;

Sm este salariul de merit din anul de baza;

12 este numarul lunilor unui an.

Indemnizatiile de conducere sunt acordate ca procente din salariul de incadrare pentru personalul ce detine posturi de conducere. Relatia de calcul este urmatoarea:

FIc = Nic* Imc*12,

Unde: FIc este fondul aferent indemnizatiilor de conducere;

Nic este numarul persoanelor cu functie de conducere;

Imc este indemnizatia medie de conducere pentru anul de baza;

12 este numarul lunilor unui an.

Sporul de vechime se acorda pe transe, procentual, pana la 25% din salariul de baza. Fondul aferent sporului de vechime este in functie de vechimea salariatilor si cuantumul sporului de vechime aferent acestora, deci.

Premiile se acorda o data pe an, de regula la sfarsitul anului, si se determina ca produs intre salariile tarifare ala salariatilor si cota de gratificatie.

Alte drepturi salariale cuprind sumele cuvenite consilierilor municipali sub forma de indemnizatii. Aceste indemnizatii reprezinta 5% din salariul primarului municipiului, pentru fiecare sedinta. Pe luna sunt maxim 5 sedinte.

Contributia la fondul pentru asigurarile sociale de stat (CAS) - se determina in functie de cheltuielile cu salariile (Chs) si cota angajatorului de 23,33% si a angajatului de 11,57% din salariul de baza. Relatia de calcul este urmatoarea:

CAS = Chs *23,33%= 8.969.000 *23,33%= 09468 mii lei

Pentru anul 2002, CAS previzionat este de 647.022 mii lei.

Contributia la fondul de asigurari sociale de sanatate (CASS) se formeaza din contributia datorata si varsata de angajatori de 7 % din fondul de salarii (Chs) si contributia datorata si suportata de asigurati, de 7% din veniturile salariale brute realizate lunar de angajatii cu contract de munca pe durata determinata sau nedeterminata.. Relatia de calcul este urmatoarea:

CASS = Chs*7%= 8.969.000*7%= 627.830 mii lei

Contributia la fondul pentru ajutorul de somaj(Cfs) se determina in functie de cheltuielile salariale si cota de 5%. Contributia angajatului este de 1% din salariul brut.

Cfs =Chs * 5%= 8.969.000*5%= 448.450 mii lei

Cheltuielile aferente drepturilor de delegare, detasare si transfer in interesul serviciului (Cd) cuprind fondurile necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de deplasari, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Aceasta categorie de cheltuieli se calculeaza dupa formula:

Cd = Np* Nz*Ctrp*D*Ccaz

Unde:

Cd sunt cheltuielile aferente drepturilor de delegare, detasare si transfer in interesul serviciului;

Np sunt numarul de persoane care se deplaseaza;

Nz sunt numarul de zile de deplasare;

Ctrp este costul transportului, de persoana;

D este diurna pe persoana;

Ccaz sunt costurile cazarii pentru o persoana.

La dimensionarea cheltuielilor ce se propun pentru plata drepturilor de deplasare, detasare si transfer in interesul serviciului se va urmari limitarea propunerilor in functie de necesitatea si oportunitatea acestora.

II. Cheltuielile materiale si de servicii sunt in principal cheltuieli de intretinere si gospodarire a spatiilor si sectiilor unde isi desfasoara activitatea Consiliul local si aparatul sau de specialitate, dar si cheltuieli cu materiale si prestari servicii cu caracter functional, obiecte de inventar, cheltuielile cu reparatiile curente si cu cele capitale, carti, publicatii, si alte cheltuieli de aceeasi natura. Cheltuielile materiale si prestarile de servicii se stabilesc pe baza calculelor proprii si a actelor normative specifice fiecarui domeniu de activitate, precum si a legislatiei care reglementeaza normativele de cheltuieli. Se analizeaza necesitatea, oportunitatea si eficacitatea fiecarei cheltuieli, asigurandu-se conditii normale de functionare pentru fiecare institutie publica. Fundamentarea acestor categorii de cheltuieli se face in raport cu indicatorii specifici fiecarei actiuni. Propunerile pentru cheltuieli materiale si prestari servicii pentru anul 2003 nu vor fi mai mari de 15% fata de cele din anul 200

In aceasta categorie de cheltuieli se includ iluminatul, incalzirea, apa, canalul, salubritatea, posta, furniturile de birou, materialele de curatenie, diverse prestari de servicii, obiecte de inventar, etc. Intr-o forma simplificata, fundamentarea acestei categorii de cheltuieli se poate realiza inmultind valoarea totala a cheltuielilor, stabilita pe baza facturilor de la furnizori pe ultima luna, cu rata inflatiei prognozate, cu un factor aleator si cu numarul de luni a anului.

Cheltuielile pentru intretinere si gospodarire reprezinta platile pentru incalzit, iluminat si forta motrice, apa, canal, salubritate, posta, telefon, telex, furnituri de birou, materiale pentru curatenie si alte materiale si prestari de servicii catre Primaria municipiului Braila.

In functie de tipul de cheltuiala, cheltuielile pentru intretinere si gospodarire se dimensioneaza tinand cont de urmatorii indicatori:

Incalzit- se dimensioneaza tinand cont de : total suprafata radianta, consum de agent termic/metru cub, numar ore incalzire, tariful pentru o gigacalorie. Aceste cheltuieli sunt datorate furnizorilor de energie termica, gaze naturale si combustibil si se vor evalua pe baza devizului intocmit in preturi curente. Avandu-se in vedere tariful apei calde menajere (mc*tarif/mc), cel al apei reci (mc*tarif/mc), al incalzirii (mc*tarif/mc),gazului metan (mc*tarif/mc), Primaria municipiului Braila a platit in anul 2001 suma de 3.569.497 mii lei pentru acest tip de cheltuiala.

Iluminat si forta motrice- are in vedere numarul orelor de iluminat si functionare aparatura; numarul corpurilor de iluminat si aparatura; consum de energie electrica; tariful pentru 1 kw. Aceste cheltuieli se vor evalua tot pe baza devizului intocmit in preturi curente. Avandu-se in vedere tariful energiei electrice livrate (kwh*tarif/kwh), precum si preturile corpurilor de iluminat si ale materialelor electrice achizitionate in anul 2001, Primaria municipiului Braila a platit in anul 2001 suma de 95.756 mii lei pentru acest tip de cheltuiala.

Apa, canal, salubritate- se dimensioneaza in functie de: consumul de apa; tariful pentru 1 litru de apa potabila; tariful pentru servicii canalizare; tariful pentru servicii de salubritate. Se platesc astfel furnizorii de apa rece menajera, taxele de canalizare si gunoi, evaluarea acestui tip de cheltuieli facandu-se tot pe seama devizului, care cuprinde: apa rece menajera (mc*tarif/mc); canal (mc); gunoi (taxa fixata). In anul 2001, Primaria municipiului Braila a datorat pentru acest tip de cheltuiala 86.967 mii lei.

Posta, telefon, telex, fax, radio, televizor- se dimensioneaza in functie de: cheltuielile cu corespondenta postala interna si externa; numarul de impulsuri pentru convorbirile telefonice si alte servicii telefonice; tariful pentru abonament servicii telefonice, fax, telex, alte servicii; tariful pentru abonament radio si TV. Aceste cheltuieli au avut o valoare de 1.35765 mii lei.

Furnituri de birou- se evalueaza in functie de necesarul de rechizite de birou si imprimante tipizate. Baza de calcul o constituie executia anului precedent. Aceste cheltuieli au avut o valoare de 19.35 mii lei.

Materiale pentru curatenie- se dimensioneaza in functie de: tipul de materiale de curatenie necesare (sapun, detergenti, dezinfectanti, perii, galeti, etc); cantitatea necesara din aceste materiale (bucati, litri, kilograme); pretul unitar. Aceste cheltuieli au fost in valoare de 1393. mii lei.

Alte materiale si prestari servicii (comisioane, dobanzi, revizii)- se apreciaza in functie de executia anului precedent.

Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipament de lucru- se estimeaza in functie de necesarul de obiecte de inventar si echipament de lucru, de cantitatea si pretul unitar al acestora. Cheltuielile de acest tip au fost evaluate in 2001 la 97.000 mii lei.

Reparatii curente si capitale se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli pe baza devizelor estimative de reparatii intocmite de serviciile de specialitate sau de executantul lucrarii.

Carti si publicatii- se evalueaza pe baza de necesar, cantitate, pret estimativ.

Alte cheltuieli- se refera la cheltuielile specifice pentru: calificarea, perfectionarea, specializarea profesionala a salariatilor; protocol; protectia muncii; alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale.

III. Subventiile si transferurile. Acest tip de cheltuieli nu este considerat ca facand parte din cele ce exprima un consum definitiv de produs intern brut, ci duc la infaptuirea unor serii de operatiuni de redistribuire in favoarea unor persoane fizice sau a unor organisme publice sau private. Intre cheltuielile de transfer se pot deosebi: cheltuieli publice pentru asistenta sociala; cheltuieli de transfer catre sectorul cultural-educativ pentru acordarea de burse sau subventionarea institutiilor din acest domeniu; subventii acordate regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital de stat; dobanzi platite pentru imprumuturi interne sau externe.

Incepand cu anul 1999, cheltuielile privind subventiile si transferurile sunt acoperite din venituri proprii ale bugetului local, precum si din cote si sume defalcate din impozitul pe venit. Sume defalcate din impozitul pe venit sunt utilizate pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei la care pretul local depaseste pretul national de referinta (subventia este acordata de la bugetul de stat in proportie de 45% si de la bugetul local in proportie de 55%), precum si pentru ajutorul social, pe baza notelor de fundamentare intocmite de catre Serviciul De Asistenta Sociala.

La fundamentarea propunerilor privind subventiile pe activitati se are in vedere restrangerea sferei de acordare a acestora, tinandu-se seama de masurile luate in cadrul actiunilor de restructurare si modernizare a activitatilor economice. Sumele defalcate din impozitul pe venit sunt deci destinate subventionarii energiei termice livrate populatiei, si se repartizeaza de catre Consiliul judetean, in functie de cantitatea de energie termica livrata populatiei, la care pretul local depaseste nivelul de referinta.

Datele de fundamentare sunt influentate de elemente precum: cantitatea de Gcal produsa si/sau de distributie; pretul de productie si/sau de distributie; pretul suportat de populatie; diferenta de acoperit prin subventii.

Pentru anul 2001, Primaria municipiului Braila a primit transferuri de 24.649.736 mii lei si subventii de 23641.578 mii lei. Pentru anul 2002, in program au fost transferuri de 2699.388 mii lei si subventii de 176.294.356 mii lei. Dintre aceste sume, la capitolul Autoritati publice, au fost alocati 0 lei, iar programul si previziunile indica aceeasi cifra.

IV. Cheltuielile de capital sunt cele care permit achizitionarea sau construirea de bunuri publice de folosinta indelungata, contribuind la imbogatirea si modernizarea sectorului public.

In programul de investitii se inscriu cheltuielile pe ani si pe etape de executie pentru investitiile in continuare si pentru cele noi. In liste se vor inscrie cu prioritate obiectivele de investitii incepute in anii precedenti si neterminate, pentru care exista conditii de finalizare pana la inchiderea exercitiului bugetar al anului 2003, precum si investitiile de natura consolidarilor si interventiilor pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati naturale, care potrivit legii se aproba in pozitia globala "alte cheltuieli de investitii".

Trebuie subliniat ca obtinerea acordului Ministerului Finantelor Publice pentru obiectivele de investitii nu constituie justificare pentru includerea acestora in programele investitionale.

Fundamentarea, elaborarea si ierarhizarea prioritatilor obiectivelor cuprinse in listele cu investitorii se efectueaza pe baza urmatoarelor criterii: sa corespunda strategiilor si obiectivelor cuprinse in Programul de Guvernare; sa aiba surse de finantare in anii urmatori; sa fie cuprinse in prioritatile politicii sectoriale; sa contribuie la eficientizarea activitatii sectorului respectiv.

Cheltuielile pentru investitiile municipale si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana si locala, care se finanteaza din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei unitati administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de catre consiliul local. Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii, numai daca, in prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fost elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie, asigurand, totodata, utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.

In programul de investitii se nominalizeaza obiectivele de investitii in continuare, precum si obiectivele de investitii noi. In programele de investitii se cuprind intr-o pozitie globala, sub denumirea alte cheltuieli de investitii: achizitiile de imobile; dotarile independente; cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate si a studiilor de fezabilitate, aferente obiectivelor de investitii noi; cheltuielile de proiectare si de executie privind consolidarile si interventiile pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati naturale: cutremure, inundatii, alunecari, prabusiri si tasari de teren, incendii, accidente tehnice;alte cheltuieli legate de realizarea investitiilor - lucrari de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinari seismologice, consultanta, asistenta tehnica si alte cheltuieli asimilate investitiilor.

Pozitia globala se detaliaza prin liste separate de catre ordonatorul principal de credite, pe baza de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea si alti indicatori caracteristici unor asemenea investitii, si se aproba de catre consiliul local, o data cu bugetul local.Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi, a caror finantare se asigura integral sau in completare din bugetele locale, precum si cele din imprumuturi interne si externe, contractate direct de autoritatile administratiei publice locale, se aproba de catre consiliile locale.

Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi, a caror finantare se asigura in completare din transferuri de la bugetul de stat precum si integral sau in completare din imprumuturi externe garantate de Guvern se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finantelor Publice, de catre consiliul local ale municipiiului, pentru investitiile proprii si pentru cele ale institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea lui, a caror valoare este cuprinsa intre 2 miliarde lei si 45 miliarde lei. Documentatiile tehnico-economice pentru obiectivele de investitii noi, ale caror valori depasesc plafoanele maxime prevazute se aproba de catre Guvern. Limitele valorice privind competentele de aprobare a documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi se pot modifica prin hotarare a Guvernului, in functie de evolutia indicilor de preturi.

Ordonatorii principali de credite, conducatorii institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala, care au calitatea de ordonatori secundari sau tertiari de credite pentru investitiile proprii a caror valoare nu depaseste 2 miliarde lei, aproba documentatiile tehnico-economice, cu avizul prealabil al consiliului local.

Documentatiile tehnico-economice pentru investitiile destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de actiuni accidentale si de calamitati naturale, elaborate si avizate potrivit dispozitiilor legale, precum si notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investitii cuprinse in pozitia globala alte cheltuieli de investitii se aproba de catre ordonatorii principali de credite.

Dupa aprobarea documentatiilor tehnico-economice actualizarea valorii totale a fiecarei investitii, potrivit evolutiei indicilor de preturi, se face pe raspunderea si cu aprobarea fiecarui ordonator de credite in calitate de investitor.

Sumele ce se prevad a fi alocate pentru aceasta destinatie se vor stabili dupa luarea in calcul a tuturor posibilitatilor de finantare din surse proprii sau din surse atrase. Sursele atrase se constituie din asocieri cu investitori romani sau straini interesati sa participe la realizarea obiectivelor de investitii, imprumuturi de la institutii financiar-bancare, co-finantari cu alte consilii locale sau consiliul judetean. Operatiunile privind acest tip de cheltuieli se deruleaza numai prin unitatile Trezoreriei de stat.

Pentru anul 2001, cheltuielile de capital de la Primaria municipiului Braila au fost, in total de 50.884.015 mii lei, dintre care, pentru capitolul Autoritati publice, acestea au fost in valoare de 541.867 mii lei. Pentru anul 2002, in program au fost cheltuieli de capital totale de 27.610.000 mii lei, din care, 1.110.000 pentru Autoritati publice. Pentru anul 2003, propunerile sunt de 78.795.000 mii lei pe total, si de 10.000.000 pentru Autoritati publice.