Gestiunea functiei publice administrative

Gestiunea functiei publice administrative

Conceptul de gestiune a functiei publice este consacrat in legislatia majoritatii tarilor Uniunii Europene si chiar in legislatia referitoare la Statutul functionarilor Comunitatilor Europene.

Prin notiunea de gestiune a functiei publice se intelege activitatea de organizare a carierei functionarului public, fata de care in tarile Uniunii Europene se manifesta o grija deosebita.

Cariera functionarului public poate fi lineara intrucat presupune exercitarea functiei publice in clasa ceruta pentru ocuparea acesteia, de la recrutare si pana la incetarea activitatii. Cariera lineara este tipica pentru exercitarea functiei publice administrative, insa liniaritatea carierei nu afecteaza dinamismul functiei ci presupune dreptul la stabilitate in functie consacrat atat pe cale legala, cat si statutara. Prin stabilitatea in functia publica se intelege situatia legala a functionarului public care nu poate fi transferat, sanctionat sau inlocuit decat in anumite cazuri, cu respectarea formelor prevazute de lege.

Organizarea functiei publice pe baza sistemului carierei, deosebit de cel al salariatilor din domeniul privat presupune existenta corpului functionarilor publici, supusi aceluiasi regim statutar. Gestiunea functiei publice poate fi analizata atat din punct de vedere material functional, cat si intr-un sens formal-organic, corespunzator analizei administratiei publice si serviciilor publice.

In sens material-functional gestiunea functiei publice cuprinde actele juridice si operatiunile materiale prin care se recruteaza functionarii publici si se materializeaza situatia lor profesionala, in timpul derularii carierei, de catre structurile de organizare a functiei publice.

Sensul formal-organic evoca autoritatile si organele implicate in derularea activitatilor de gestionare a functiei publice atat din cadrul administratiei centrale, cat si a administratiei locale.

Gestiunea functiei publice este fundamentata pe principiile subordonarii ierarhice si a democratizarii functiei publice. Pe baza ierarhiei, functionarul public se afla sub autoritatea superiorului sau, atat in privinta desfasurarii activitatii, cat si in legatura cu situatia lui profesionala si derularea carierei. In cazul savarsirii unor ilegalitati, functionarul public nu poate interveni direct prin opunere la aceste masuri, ci poate doar sa apeleze la caile de atac prevazute de lege.

Principiul subordonarii ierarhice este supus astazi unor limitari, de natura a impiedica luarea unor masuri arbitrare sau ilegale, prin stabilirea concreta a prerogativelor sefului ierarhic, in conformitate cu fisa postului si a instituirii unor garantii pentru functionarii aflati in raporturi de subordonare.

Principiul democratizarii functiei publice armonizeaza ierarhia administrativa intrucat pe cale statutara se reglementeaza dreptul functionarului public subordonat, de a-si influenta destinul sau profesional, printr-o implicare efectiva in gestionarea carierei sale.

Gestionarea functiei publice se realizeaza atat de catre structuri administrative interne, cat si de organe centrale, create prin Legea statutului functionarilor publici.

Gestionarea curenta a resurselor umane si a functiilor publice este organizata si realizata, in cadrul fiecarei autoritati si institutii publice, de catre un compartiment specializat, care colaboreaza direct cu Agentia Nationala a Functionarilor publici. Pentru asigurarea gestionarii eficiente a resurselor umane si pentru urmarirea carierei functionarului public, autoritatile si institutiile publice intocmesc dosarul profesional al fiecarui functionar public. Continutul dosarului profesional se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor publici.

Autoritatile si institutiile publice raspund de intocmirea si actualizarea dosarelor profesionale ale functionarilor publici si asigura pastrarea acestora in conditii de siguranta. Daca raportul de serviciu al functionarilor publici inceteaza sau in caz de transfer, autoritatea sau institutia publica este obligata sa pastreze o copie a dosarului profesional iar originalul se inmaneaza celui in cauza, pe baza de semnatura. Totodata autoritatile sau institutiile publice au obligatia de a comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in termen de 10 zile lucratoare, orice modificare intervenita in situatia functionarilor publici. Persoanele care au acces la datele cuprinse in evidenta nationala a functiilor publice si a functionarilor publici precum si la dosarul profesional al functionarului public, au obligatia de a pastra confidentialitatea datelor cu caracter personal, in conditiile legii iar la solicitarea functionarului public, autoritatea sau institutia publica este obligata sa-i elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in specialitate si in functia publica.

In cadrul autoritatilor sau institutiilor publice se constituie comisii paritare care au rolul de a contribui la armonizarea intereselor functionarilor publici pe timpul derularii carierei lor, in concordanta cu interesul general urmarit de functia publica. Comisia paritara se poate constitui fie in fiecare autoritate sau institutie publica, fie pentru mai multe autoritati sau institutii publice aflate in aceiasi structura organizatorica, in functie de numarul functionarilor publici. In alcatuirea comisiei paritare intra un numar egal de reprezentanti desemnati de conducatorul autoritatii sau institutiei publice si de sindicatul reprezentativ al functionarilor publici. Daca sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati in sindicat, reprezentantii lor vor fi desemnati prin votul majoritatii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publica.

Reprezentantii functionarilor publici in comisia paritara pot sa fie desemnati din randul functionarilor publici, alesi in organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din randul reprezentantilor functionarilor publici, alesi pentru negocierea acordurilor cu conducerea autoritatii sau institutiei publice. Daca s-a constituit o singura comisie paritara pentru mai multe autoritati sau institutii publice, aceasta va fi compusa dintr-un numar egal de reprezentanti ai acestor autoritati sau institutii publice, desemnati conform legii.

Comisiile paritare sunt consultate la negocierea de catre autoritatile sau institutiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii acestora. Aceasta consultare este obligatorie la negocierea acordurilor colective cu sindicatele reprezentative sau cu reprezentantii functionarilor publici, insa rezultatul consultarii poate fi luat in seama sau nu de catre autoritatea sau institutia publica.

Pe langa activitatea de consultare, comisiile paritare participa la stabilirea masurilor de imbunatatire a activitatii autoritatilor si institutiilor publice pentru care sunt constituite si urmaresc permanent realizarea acordurilor stabilite intre sindicatele reprezentative sau reprezentantii functionarilor publici, cu autoritatile sau institutiile publice.

Activitatea comisiei paritare se materializeaza prin intocmirea de rapoarte trimestriale cu privire la respectarea prevederilor acordurilor incheiate in conditiile legii, pe care sunt obligate sa le comunice conducerii autoritatii sau institutiei publice, precum si conducerii sindicatelor reprezentative ale functionarilor publici.

Acordurile colective se incheie anual de catre autoritatile sau institutiile publice cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii functionarilor publici si cuprind numai masuri referitoare la : a) constituirea si folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditiilor la locul de munca; b) sanatatea si securitatea in munca; c) programul zilnic de lucru; d) perfectionarea profesionala; alte masuri decat cele prevazute de lege, referitoare la protectia celor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale.

Pentru incheierea acordurilor colective privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici autoritatea sau institutia publica este obligata sa furnizeze sindicatelor reprezentative sau reprezentantilor functionarilor publici, informatiile necesare acestei activitati.

Ca organ central de gestiune a functiei publice s-a infiintat Agentia Nationala a Functionarilor publici, in subordinea Ministerului Administratiei si internelor. Agentia are personalitate juridica si este organ de specialitate al administratiei publice centrale, guvernamentale, fiind condusa de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit de catre primul-ministru, la propunerea ministrului administratiei si internelor. In exercitarea atributiilor care ii revin, presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ si individual.

Agentia Nationala a Functionarilor publici are urmatoarele atributii:

a) elaboreaza politicile si strategiile privind managementul functiei publice si al functionarilor publici;

b) elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative privind functia publica si functionarii publici;

c) monitorizeaza si controleaza modul de aplicare a legislatiei privind functia publica si functionarii publici in cadrul autoritatilor si institutiilor publice;

d) elaboreaza reglementari comune, aplicabile tuturor autoritatilor si institutiilor publice, privind functiile publice, precum si instructiuni privind aplicarea unitara a legislatiei in domeniul functiei publice si al functionarilor publici;

e) elaboreaza proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici;

f) stabileste criteriile pentru evaluarea activitatii functionarilor publici;

g) controleaza propunerile de instruire a functionarilor publici, stabilite ca urmare a evaluarii performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici;

h) colaboreaza cu Institutul National de Administratie la stabilirea

tematicii specifice programelor de formare specializata in administratia publica si de perfectionare a functionarilor publici;

i) intocmeste si administreaza baza de date cuprinzand evidenta functiilor publice si a functionarilor publici;

j) aproba conditiile de participare si procedura de organizare a selectiei si recrutarii pentru functiile publice generale, avizeaza si monitorizeaza recrutarea pentru functiile publice specifice;

k) realizeaza redistribuirea functionarilor publici carora le-au incetat raporturile de serviciu din motive ne imputabile lor;

l) acorda asistenta de specialitate si coordoneaza metodologic compartimentele de resurse umane din cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale;

m) participa la negocierile dintre organizatiile sindicale reprezentative ale functionarilor publici si Ministerul Administratiei si Internelor.

n) colaboreaza cu organisme si cu organizatii internationale din domeniul sau de activitate;

o) elaboreaza anual, cu consultarea autoritatilor si institutiilor publice, Planul de ocupare a functiilor publice, pe care il supune spre aprobare Guvernului;

p) intocmeste raportul anual cu privire la managementul functiilor publice si al functionarilor publici, pe care il prezinta Guvernului. Totodata Agentia Nationala a Functionarilor Publici indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.

Planul de ocupare a functiilor publice se elaboreaza de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative la nivelul national si se supune spre aprobare Guvernului. Prin planul de ocupare a functiilor publice se stabileste : a) numarul functiilor publice rezervate promovarii functionarilor publici care indeplinesc conditiile legale; b) numarul functiilor publice care vor fi rezervate absolventilor programelor de formare specializata in administratia publica, organizate de Institutul National de Administratie sau de institutii similare din strainatate; c) numarul functiilor publice care vor fi ocupate prin concurs; d) numarul functiilor publice care vor fi infiintate; e) numarul functiilor publice care vor fi supuse reorganizarii, numarul maxim de functii publice pe fiecare clasa, categorie si pe grade profesionale; g) numarul maxim al functionarilor publici de conducere .

Pe langa aceste atributii Agentia Nationala a Functionarilor Publici tine evidenta functiilor publice si a functionarilor publici, in cadrul fiecarei autoritati si institutii publice, pe baza datelor furnizate de acestea, potrivit legii.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici administreaza evidenta nationala a functiilor publice si a functionarilor publici precum si situatia disciplinara a functionarilor publici, pe baza cazierului administrativ. Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarului public si care nu sunt radiate in conditiile legii fiind necesar in urmatoarele cazuri: a) desemnarea unui functionar public ca membru in comisia de concurs pentru recrutarea functionarilor publici; b) desemnarea unui functionar public in calitate de presedinte si membru in comisia de disciplina; c) desemnarea unui functionar public ca membru in comisia paritara; d) ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici sau categoriei functionarilor publici de conducere; e) in orice alte situatii prevazute de lege. Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea: a) functionarului public interesat; b) conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea; c) presedintele comisiei de disciplina; d) altor persoane prevazute de lege.

Pentru realizarea atributiilor sale, Agentia Nationala a Functionarilor Publici beneficiaza de legitimare procesuala activa si poate sesiza instanta de contencios administrativ, competenta potrivit legii atat in privinta actelor prin care autoritatile sau institutiile publice incalca legislatia referitoare la functia publica si functionarii publici, constatate ca urmare a activitatii proprii de control, cat si in cazul refuzului acestor autoritati si institutii publice de a aplica prevederile legale, in domeniul functiei publice si al functionarilor publici. Actul atacat este suspendat de drept. Totodata Presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici poate sesiza si prefectul in legatura cu actele ilegale emise de autoritatile si institutiile publice locale.