Notiunea de functie publica administrativa si trasaturile acesteia

Notiunea de functie publica administrativa si trasaturile acesteia

Potrivit legii functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala si locala.

Definitia legala a functiei publice se bazeaza pe teza exprimata constant in doctrina de drept public care defineste competenta unei autoritati sau institutii publice, ca fiind un ansamblu de atributii stabilite de legea fundamentala sau de alte legi care confera drepturi si obligatii pentru realizarea in nume propriu, pe baza prerogativelor puterii publice, a unei anumite activitati administrative. Legea mai recurge si la termenul "responsabilitate" care insa are mai mult o semnificatie filozofica, de raportare a individului la sistemul de valori existent si mai putin una juridica, avand in vedere ca in acceptiunea cea mai larga, termenii de raspundere si responsabilitate sunt sinonimi iar atributia prevazuta de lege, reprezinta atat un drept, cat si o obligatie care in final implica raspunderea.

Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt: a) legalitate, impartialitate si obiectivitate; b) transparenta; c) eficienta si eficacitate; d) responsabilitate, in conformitate cu prevederile legale; e) orientare catre cetatean; f) stabilitate in exercitarea functiei publice; g) subordonare ierarhica. Aceste principii, unele cu valoare declarativa sau deontologica, au rolul de a directiona si eficientiza functia publica pentru o mai buna deservire a beneficiarilor sai.

Functiile publice sunt prevazute in anexa la Legea statutului functionarilor publici iar activitatile administrative care implica exercitarea prerogativelor de putere publica sunt urmatoarele: a) punerea in executare a legilor si a celorlalte acte normative; b) elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizarii acestora; c) elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor, precum si a documentatiei privind aplicarea si executarea legilor, necesare pentru realizarea competentei autoritatii sau institutiei publice; d) consilierea, controlul si auditul public intern; e) gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare; f) colectarea creantelor bugetare; g) reprezentarea intereselor autoritatii sau institutiei publice, in raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, din tara si strainatate, in limita competentelor stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, precum si reprezentarea in justitie a autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea; h) repartizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.

Realizarea functiei publice se bazeaza pe mai multe trasaturi specifice printre care amintim pe cele mai semnificative. Astfel competenta functiei publice este determinata in mod unilateral de catre autoritatile publice, prin norme juridice pentru realizarea unui interes general. Atributiile corespunzatoare fiecarei functii publice se stabilesc pe baza sarcinilor specifice ale autoritatilor si institutiilor publice, cu respectarea principiilor ierarhiei, specializarii si profesionalizarii functiei publice. In consecinta functia publica fiind predeterminata legal drepturile si obligatiile care intra in continutul acesteia nu pot fi modificate, inlocuite sau suprimate de catre titularul functiei, daca legea nu i-a conferit un asemenea drept. Functiile publice au caracter continuu, neputand fi exercitate cu intermitenta sau o singura data in functie de situatia creata. Prin urmare caracterul continuu al functiei publice, presupune exercitarea acesteia, pe toata durata existentei functiei publice.

Functia publica administrativa are un caracter obligatoriu intrucat drepturile si obligatiile care alcatuiesc continutul acesteia trebuie exercitate in temeiul legii iar exercitarea nu reprezinta doar o formalitate sau o posibilitate ce caracterizeaza dreptul subiectiv. Atributiile functiei publice reprezinta pentru functionarul public drepturi si obligatii legale pe care le exercita in conformitate cu fisa postului ocupat. Fisa postului aferenta functiei publice se anexeaza la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se inmaneaza functionarului public. Titularul functiei publice este o persoana fizica legal investita in functie prin actul unilateral de dispozitie a autoritatii sau institutiei publice care realizeaza atributiile ce intra in competenta functiei publice.

Functia publica presupune anumite incompatibilitati care pot fi de ordin constitutional sau legal, avand menirea de a asigura obiectivitatea si prestigiul functiei. Fiecare functie publica administrativa este stabilita intr-o anumita ierarhie care asigura prin unitatea de structura si actiune realizarea atributiilor specifice. Ierarhia functiilor publice se stabileste prin actul de infiintare, organizare si functionare a autoritatii sau institutiei publice respective. In baza ierarhiei, functionarii publici ierarhic inferiori sunt obligati sa se supuna dispozitiilor date in limita si conditiile legii, de catre functionarii ierarhic superiori. In cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice atributiile unei functii publice se impart pe posturi. Postul reprezinta functia publica individualizata. Continutul concret al drepturilor si obligatiilor unei functii publice individualizate se stabileste prin fisa postului.

Functiile publice individualizate din cadrul unei autoritati sau institutii publice alcatuiesc statul de functii al acelei unitati care se aproba potrivit legii, in functie de interesele publice ocrotite si de mijloacele umane si materiale care pot fi alocate, pentru satisfacerea interesului public. Statul de functii este un act administrativ-financiar prin care se stabileste atat numarul de posturi, nivelul studiilor, gradul de profesionalizare a functionarilor publici, cat si nivelul de scolarizare a fiecarei functii publice.

Totalitatea functionarilor publici statutari constituie corpul functionarilor publici iar cei eliberati din functia publica in conditiile legii, alcatuiesc corpul de rezerva care este gestionat de Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Notiunea de corp al functionarilor publici este caracteristica structurii actuale a functiei publice si inlocuieste notiunea de cadre specifica vechii reglementari in materie.