Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea Finante -Banci

Organizarea si conducerea gestiunii financiare la Primaria Municipiului

Moinesti

Cuprins

CAPITOLUL 1

ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

Introducere

1.1 Obiect de activitate

1.2 Organizare interna

Structura organizatorica interna Organigrama

1.4 Relatii interne intre compartimente in plan fiscal si bugetar

1.5 relatii externe

Incasari din Impozite Taxe Contributii

Taxe platite (sau incasate) la buget in ultimii 3 ani 2003,2004,2005,

CAPITOLUL 2   

FUNDAMENTAREA INDICATORILOR DE VENITURI SI CHELTUIELI LA PRIMARIA MUNICIPIULUI MOINESTI   

2.1 Fundamentarea veniturilor bugetare la organele fiscale.

2.2 Fundamentarea cheltuielilor publice   

Dimensionarea cheltuielilor de personal

Dimensionarea cheltuielilor materiale si de servicii

Dimensionarea cheltuielilor de capital

CAPITOLUL 3 FINANTAREA LA PRIMARIA MUNICIPIULUI MOINESTI

3.1 Surse de finantare

3.2 Elaborarea si aprobarea proiectului bugetului local - fluxuri financiare

3.3 Plati pentru cheltuieli prin Trezoreria Finantelor Publice

CAPITOLUL 4

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA EVIDENTEI PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARA LA O INSTITUTIE PUBLICA   

CAPITOLUL I

ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

Introducere

'Domnia' este principala institutie centrala a statului feudal Moldova, al carei detinator reuneste calitatea de mare voievod, comandant suprem al oastei, cu aceea de domn, singur stapanitor' deci sef al unui stat independent si suveran.

Tot 'Domnia' este aceia care emitea hrisoave, acestea fiind principalele documente in care este datat Moinestiul pentru prima oara. Hrisoavele privitoare la schimbul de proprietate se refereau, in general, la daniile pe care le facea celor credinciosi domnului in indeplinirea unor misiuni militare, in lupte, din domeniul domnesc (destul de puternic la inceput fata de domeniul bisericesc si cel boieresc).

In timpul domniei lui Stefan cel Mare se aminteste despre Moinesti atunci cand o parte din oastea lui Matei Corvin, regele Ungariei, invins de domnitorul moldovean, in lupta de la Baia, 1467, s-a retras spre Transilvania pe drumul ce trecea prin Moinesti.

Materialele documentare care amintesc de localitatea Moinesti se inmultesc in anii urmatori.

In alt document, din 1531,aminteste de Moinesti. Acesta reia, in parte, datele din documentul din 1439.

In lucrarea ,,Descriptio Moldaviae', 1716, D. Cantemir mentiona ca pe ,,Tazlaul Sarat, nu departe de satul Moinesti, in tinutul Bacaului, curge dintr-un izvor pacura amestecata cu apa, de care se servesc taranii ca sa-si unga carele.'

Pe harta lui Bawer, 1783, este mentionat satul Moinesti.

In noile conditii istorice, din secolul al XVIII-lea, procesul de urbanizare a inregistrat un curs ascendent. In aceasta perioada se integreaza si targul Moinesti. El apare, deci, spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, adica in prima etapa a formarii targurilor din Moldova (1774-1869).

In anul 2001 orasul Moinesti a fost declarat municipiu. Acesta hotarare a fost luata de Parlamentul Romaniei care a adoptat Legea privind declararea ca municipiu a orasului Moinesti, judetul Bacau

1.1 Obiect de activitate

Primarul, viceprimarul si secretarul Municipiului Moinesti, impreuna cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita Primaria Municipiului Moinesti, care aduc la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.

Administratia publica in Municipiul Moinesti se organizeaza si functioneaza in temeiul:

principiilor autonomiei locale;

descentralizarii serviciilor publice;

eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale;

legalitatii;

consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Autonomia locala este numai administrativa si financiara si priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii apartin orasului. Resursele financiare de care dispune Primaria Municipiului Moinesti sunt proportionale cu competentele si responsabilitatile prevazute de lege. Pe langa aceste resurse financiare, Primaria dispune si de bunuri proprietate publica sau privata ale municipiului in conformitate cu acelasi principiu al autonomiei locale.

Prin reglementarile in vigoare ( Legea 251/2001 privind Legea administratiei publice locale) Primaria Municipiul Moinesti este persoana juridica de drept public avand patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.

1.2 Organizare interna

La Primaria Moinesti structura organizatorica cuprinde urmatoarele compartimente de lucru:

directie, coordonata de un director executiv, in subordinea directiei pot functiona servicii, birouri , compartimente, sectoare.

serviciu, coordonat de un sef de serviciu, in subordinea serviciului pot functiona birouri, compartimente, sectoare.

birou, coordonat de un sef de birou, in subordinea biroului pot functiona compartimente, sectoare.

Directiile, serviciile, birourile, compartimentele si sectoarele se subordoneaza primarului, viceprimarului si secretarului municipiului, conform organigramei aprobate de consiliul local, in calitatea lor de reprezentanti legali ai Primariei.Colaborarea cu institutiile publice se face prin reprezentantii legali ai Primariei.

Directorii executivi transforma programele si strategiile stabilite de autoritatile administratiei publice in sarcini de lucru si asigura ca acestea sa fie indeplinite, prin colaborarea cu celelalte compartimente. Colaborarea dintre compartimentele Primariei se face prin conducatorii acestora.

Conducatorii compartimentelor prezinta, la cererea conducatorului ierarhic superior sau conducatorului Primariei, anual si ori de cate ori este nevoie, rapoarte privind activitatea compartimentelor pe care le conduc. Conducatorii compartimentelor vor colabora permanent in vederea indeplinirii la timp si in mod corespunzator sarcinilor ce le revin. In functie de specificul activitatii si in scopul indeplinirii atributiilor ce le revin, compartimentele intocmesc referate si proiecte de dispozitii pe care le prezinta Primarului in vederea emiterii acestora.

Conducatorii compartimentelor pot stabili - prin dispozitia primarului - si alte sarcini decat cele prevazute in regulament, pentru personalul din subordine. Aceste sarcini vor fi prezentate in scris si asumate sub semnatura, de catre cei indreptatiti sa le aduca la indeplinire.

Primarul coordoneaza direct urmatoarea structura organizatorica:

Directia Economica

Compartiment Buget, Contabilitate, Finante

Compartiment Spatiu Locativ

Compartiment Intretinere, Deservire, Gospodarire

Sector Piata, Obor

Sector Cantina de Ajutor Social

Sector Cresa

Directia Impozite si Taxe

Compartimentul Impunere, Control

Compartiment Urmarire, Incasare

Compartiment Control Comercial

Compartiment Audit

Biblioteca municipala

Viceprimarul coordoneaza, indruma si controleaza, potrivit delegarii de competente, urmatoarea structura organizatorica:

Serviciul Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Cadastru, Mediu, Administrarea Cimitirelor, Protectie Civila

Sector Salubritate

Sector Spatii Verzi

Sector Mecanizare, Intretinere

Sector Prestari Servicii

Secretarul coordoneaza, indruma si controleaza, in conformitate cu prevederile art. 85 din Legea 215/2001, urmatoarea structura organizatorica:

Serviciul Administratie Publica Locala, Resurse Umane, Relatii cu Publicul

Compartiment Salarizare

Compartiment Juridic

Compartiment Stare Civila

Biroul Fond Funciar

Compartiment Registru Agricol

Serviciul Autoritate Tutelara, Asistenta Sociala

Sector Servicii Comunitare

Structura organizatorica interna Organigrama

1.4 Relatii interne intre compartimente in plan fiscal si bugetar

Compartimentul registru-agricol

In vederea aplicarii prevederilor Legii 571/2003 privind Codul Fiscal potrivit caruia evidenta existenta in Registrul Agricol trebuie sa corespunda cu material impozabila inregistrata in vederea impozitarii, exista o relatie stransa intre Biroul Registru Agricol si Serviciul impozite si taxe locale. Astfel, in momentul in care un contribuabil dobandeste sau instraineaza bunuri mobile supuse impozitarii are loc inregistrarea, in baza documenteor justificative (contract de vanzare-cumparare, proces verbal de adjudecare, proces verbal de primire in posesie, schita cadastrala) are loc inregistrarea bunurilor respective in vederea impozitarii.

Biroul urbanism, amenajarea teritorului si disciplina in constructii

Pentru a evita sustragerea contribuabililor de la plata impozitelor si taxelor locale in permanenta exista relatii de colaborare intre Biroul urbanism, amenajarea teriorului si disciplina in constructii si Serviciul impozite, taxe locale, in sensul ca in momentul in care o persoana depune documentatia in vederea emiterii autorizatiei de constructie ,compartimentul mai sus mentionat urmareste derularea lucrarilor, incadrarea acestora in termenul prevazut in autorizatia de constructie. In momentul expirarii autorizatiei de constructie, acesta intocmeste proces verbal de receptie aferent lucrarilor efectuate trimestrial si o copie dupa acestea, Serviciului impozite si taxe locale, in vederea impunerii. Acest lucru tine de organizarea interna a institutiei, declararea constructiei in vederea impozitarii reprezentand obligatia contribuabilului. In cazul in care acesta nu isi declara material impozabila in termen de 30 de zile in vederea impozitarii, impune a se efectua din oficiu de catre referentul din cadrul Serviciului impozite taxe locale ce are in fisa postului ca sarcina urmarirea sustragerii de la plata impozitelor si taxelor locale.

Biroul buget contabilitate

La sfarsitul fiecarei luni referentul din cadrul biroului impozite, taxe locale ce are in fisa postului sarcina de a intocmi notele contabile, inscrierea in partida de venituri borderourile de debite si scadere, incasari aferente biroului local, transmite biroului buget contabilitate balanta de verificare sintetica in vederea centralizarii datelor.

De asemenea, trimestrial, transmite contul de debite si incasari compartimentui buget contabilitate in vederea intocmirii darii de seama contabile.

Seviciul impozite, taxe locale intocmeste proiectul de buget, bugetul anual pentru partea de venituri proprii, transmitandu-le serviciului buget contabilitate.

Biroul urban ism,amenajarea

1.5 RELATII EXTERNE

Cu Trezoreria Moinesti

Zilnic pe baza borderoului cumulat al surselor de venit al incasarilor bugetului local si a foii de varsamant are loc predarea numerarului la Trezoreria Moinesti.Aceasta transmite Primariei Municipiului Moinesti contul de executie al Bugetului local ce reprezinta situatia cumulata al incasarilor pe conturi si a cheltuielilor bugetului local.

De asemenea Trezoreria Moinesti transmite Primariei extrasele de cont pentru conturile de venituri cat si pentru conturile de cheltuieli.

Cu Consiliul Judetean Bacau

Prin intermediul Consiliului Judetean Bacau are loc transmiterea sumelor reprezentand sume pentru echilibrarea bugetelor locale.

Cu Ordonatorii secundari de credite, cantina de ajutor social, pentru care Primaria Municipiului Moinesti intocmeste dispozitii bugetare pentru deschiderea creditelor institutiilor mai sus mentionate, din fonduri defalcate din TVA sau invatamant..

Cu DGFP Bacau

La aceasta institutie se depun situatiile contabile respective bugetul de venituri si cheltuieli.

Cu contribuabilii persoane fizice si persoane juridice.

Incasari din Impozite Taxe Contributii

Bugetul local al Primariei Moinesti se formeaza din:

• Venituri proprii (impozite taxe si alte venituri)
• Sume defalcate din TVA conform articolului 31, din Legea privind subventionarea energiei termice, finantarea cheltuielilor de invatamant preuniversitar de stat, finantarea partiala a cheltuielilor de personal din crese.
• Cote defalcate din impozitul pe venit;
• Cote defalcate din impozitul pe venit;
• Subventiile primite de la alte bugete;
• (subventii primite de la bugetul asigurarilor ,finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca )
• Donatii si sponsorizari

Prin proiectul bugetului local al Municipiului Moinesti, pentru anul 2004 s-au stabilit venituri in suma de 173.101.857 000 lei

Veniturile proprii ale bugetului local stabilite in suma de 36.800.000.000 lei sunt constituite din impozite si taxe de la populatie impozite cladiri persoane juridice impozite teren persoane juridice, impozite spectacole, taxa mijloace de transport

Impozite persoane juridice, taxa reclama si publicitate, amenzi de circulatie, aplicate contravenientilor, alte impozite indirecte, varsaminte de la institutiile publice, diverse venituri, venituri din valorificare bunurilor de stat, sume defalcate din TVA, cote si sume din impozitul pe venit, subventii somaj.

La randul lor acestea sunt defalcate astfel:

A. IMPOZITE SI TAXE DE LA POPULATIE.

- Impozit pe venit de la liber profesionisti

- Impozit pe cladiri si teren detinute de persoane fizice

- Taxa mijloace de transport persoane juridice

- Impozit pe venit din inchirieri si subinchirieri

- Alte impozite si taxe de la populatie

B.TAXA TEREN PERSOANE JURIDICE

C.IMPOZIT PE CLADIRI SI TEREN PERSOANE JURIDICE.

D. ALTE IMPOZITE DIRECTE:

- taxa mijloace de transport persoane juridice

-alte incasari din impozite directe

E .IMPOZIT PE SPECTACOLE

F. ALTE IMPOZITE INDIRECTE

-taxe si tarife pentru eliberarea de liciente

-taxe judiciare de timbru

-taxe de timbru pentu activitatea notariala

-taxe extrajudiciare de timbru

G.VARSAMINTE DE LA INSTITUTIILE PUBLICE

- alte venituri privind circulatia.

- contributii parinti ingrijire copii cresa

-contributii petru servicii cantina sociala

-alte venituri de la institutiile publice.

H.DIVERSE VENITURI

-venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata.

-venituri din amenzi si sanctiuni aplicate conform legii.

- restituiri de fonduri din anii precedenti

- venituri din concesiuni si inchirieri.

-Incasari din alte surse .

I.VENITURI DIN VALORIFICARE BUNURILOR DE STAT

Venituri din valorificare bunurilor publice.

Venituri din vanzari de locuinte.

J.COTE SI SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT

-cote defalcate din impozitul pe venit.

-sume defalcate din impozitul pe venit petru bugetele locale.

K.SUME DEFALCATE DIN TVA

-sume defalcate din TVA pentru institutiile de invatamant preuniversitar, crese.

L. SUBVENTII SOMAJ.

M. DONATII SPONSORIZARI.

TAXE PLATITE (SAU INCASATE) LA BUGET IN ULTIMII 3 ANI

Analizand bilantul pentru anul 2003 la finele acestuia se inregisreaza la partea de venituri suma de 123.900.000.000.lei fata de prevederile bugetare de 124.684 702.000 lei ceea ce reprezinta procentual 99. 37%.

In analiza veniturilor se constata urmatoarele.

1. Venituri proprii fata de prevederile bugetare de 23.595 000.000 lei. Sunt realizate in suma de 22. 900.000.000 lei ceea ce reprezinta un procent de 98.3%.

2. Sume defalcate din TVA fata de procedurile in suma de 60.167.800.000 lei s-au realizat total 100%.

3. Cotele defalcate din impozitele pe venit, unde au fost planificate sume in valoare de 28. 232. 179.000 lei realizandu-se 25.300.000.000 lei realizat in procent de 89,6%.

4. De asemenea la capitolul sume defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei, s-au realizat in procent de 100%.

5. Sumele alocate de consiliul judetean Bacau pentru echilibrarea bugetului local in suma de 1 000 000 000 lei.

Analizand contul de executie al bugetului local la 31.12.2003 se observa acoperire a bugetului in procent de 99% justificat prin faptul ca definitivat procedura de executare silita la SC. B.A.T. SA Moinesti, recuperandu-se astfel suma de 1.416.927.572 lei

Prin procesul de adjudecare intocmit de executorul judecatoresc efectuat in baza titlului executoriu emis de Primaria Moinesti pe anul 2002 s-a hotarat vanzarea prin licitatie publica a bunurilor mobile si mobile si imobile apartinand societatii debitoare B.AT SA Moinesti. S-au adjudecat in favoarea administratiei primariei locale urmatoarele bunuri:

-2 autobasculante la pretul de 250.000.000.lei fiecare si

-o cladire la o valoare de 916 .927.571 lei.

Aceasta constituie act de proprietate a bunurilor adjudecate putand fi inscrise in cartea funciara.

Bunurile adjudecate au fost preluate in contul debitelor.

In vederea apicarii cat mai juste a sanctiunilor fiscale si tinand cont de prevederile O.G 36/2002 privind impozitele si taxele locale in care se arata posibilitatea consiliilor locale de a majora s- au diminua nivelul impozitelor si taxelor locale, prin hotararea consiliului local adoptata in anul 2002 , cu aplicabilitate in 2003 acestea au fost majorate cu 11,7%, reprezentand in momentul respectiv indicele mediu al puterii de consum aferent perioadei, decembrie 2002 decembrie 2003 comunicat de Directia Judeteana de Statistica Bacau.

ANEXA 1 BUGETELE LOCALE PE ANII 2003 2004 2005

Capitolul 2

Fundamentarea indicatorilor de venituri si cheltuieli la Primaria Municipiului Moinesti

2.1 Fundamentarea veniturilor bugetare la organele fiscale.

In administratia publica se regasesc anumite greutati in realizarea unui management de calitate determinat de unele probleme in luarea deciziei de finantare a cheltuielilor operationale si de capital si anume: transmiterea unor activitati pentru finantare pe parcursul anului fara alocarea de surse si fara corelarea cu veniturile posibile de realizat; nivelul fluctuant al veniturilor determina carente decizionale privitoare la momentul optim al realizarii cheltuielilor si la evaluarea cheltuielilor efectuate pe termen lung; instabilitatea legislative ce reglementeaza cheltuieli bugetare si veniturilor bugetare determina deficiente in management legate de volumul si momentul alocarii creditelor si al eficientei acestora.

Intocmirea bugetului nu este doar balanta financiara, ci reprezinta insasi legatura dintre mobilizarea fondurilor si atingerea scopurilor si obiectivelor, dand primarului posibilitatea de a stimula analiza programata a scopurilor fundamentale pentru care se realizeaza cheltuielile. Bugetele locale au menirea de a asigura dimensionarea cheltuielilor in limitele veniturilor proprii, fundamentarea resurselor proprii, stimularea initiativei locale si exercitarea controlului asupra utilizarii fondurilor financiare. Elaborarea proiectelor bugetelor locale e supusa cerintelor de dimensionare a cheltuielilor bugetare, in functie de prioritatile si necesitatile reale corelat cu resursele bugetare posibil de mobilizat ale tuturor serviciilor si institutiilor publice locale si autoritatilor. Decizia de stabilire a bugetului de venituri si cheltuieli este reglementata de Legea Finantelor publice locale, avand caracter limitativ pentru unele categorii de venituri.

Fundamentarea veniturilor bugetului local trebuie sa aiba in vedere: nivelul cheltuielilor propuse a se finanta, prevederile actelor normative, posibilitatile concrete ale comunitatii, creditele alocate prin legea anuala bugetara.

Decizia de stabilire a veniturilor bugetului local presupune ca aceasta sa fie insotita de cunoasterea de la inceputul anului a nivelului veniturilor care sa aiba la baza un calcul real, corect, posibil de realizat al veniturilor propuse insotita continuu de un control al realizarii creditelor propuse;

sa aiba o fundamentare corecta a nivelului veniturilor obtinute din impozite si taxe;

sa aiba un sistem coercitiv propriu, tehnic si instrumente proprii reglementate de lege pentru penalizarea neplatii obligatiilor fiscale;

sa functioneze principiul descentralizarii veniturilor.

Structura veniturilor fiscale

Pentru apararea si promovarea intereselor de ordin general, statul actioneaza prin parghii specifice, cum sunt: impozite, taxe, subventii, licente de export - import, garantii guvernamentale de credite, comenzi de stat.

Potrivit art.53 din Constitutie: 'Cetatenii au obligatia sa contribuie prin impozite si taxe la cheltuielile publice. Sistemul legal de impunere trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale. Orice prestatii sunt interzise in afara celor stabilite prin lege in situatii exceptionale.' Pentru aducerea la indeplinie a acestor prevederi, cetatenii, persoanele fizice, cat si persoanele juridice (definite ca un grup de persoane fizice, organizate legal, ce au un patrimoniu destinct in scopul desfasurarii unei activitati specifice au aceasta obligatii) .In acest sens, chiar daca persoana juridica este subiect al impozitului sau platitoare directa de impozite, in mod direct, suportatorul final al acestor cheltuieli, este persoana fizica, cetateanul.

Contributia este obligatorie si nu benevola deoarece in calitate de beneficiari ai cheltuielilor publice efectuate de catre stat sau autoritatile publice locale se regasesc in mod direct sau indirect toti cetatenii. Contributia cetatenilor la cheltuielil publice poate fi stabilita numai prin lege, iar in cazul impozitelor si taxelor locale de catre consiliile locale si judetene in limitele legii, ca expresie a respectarii principiului autonomiei locale in adoptarea de hotarari, insa in cadrul legii statuI fiind unitar si legea trebuie sa fie unica.

Veniturile bugetelor locale sunt formate din venituri proprii, veniturile din cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale, transferuri cu destinatie speciala, imprumuturi.

Veniturile proprii ale bugetelor locale se grupeaza in venituri curente, venituri din capital si venituri cu destinatie speciale.

Veniturile proprii prevazute in bugetul local ce urmeaza a se incasa se structureaza astfel:

Veniturile curente ce cuprind la rindul lor:

1.Venituri fiscale:

- impozit pe profit;

- alte impozite indirecte;

2.Venituri nefiscale:

- varsaminte din profitul net al regiilor autonome;

- diverse venituri:

- amenzi si sanctiuni aplicate de organele proprii;

- restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor

precedenti;

- venituri din concesiuni si inchirieri;

-Incasari din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii;

-veniturile din capital sunt venituri provenite din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice.

Veniturile cu destinatie speciala se incaseaza din anumite actiuni si sunt folosite pentru finantarea cheltuililor necesare finantarii lor

In categoria veniturilor curente fiscale se includ:

- Impozite directe;

- impozit pe profit;

- impozite si taxe de la populatie;

- impozit pe cladiri si teren de la persoane fizice;

- T.M.T.detinute de persoane fizice;

- alte impozite si taxe de la populatie;

- impozit pe cladiri si teren de la persoane juridice;

- alte impozite directe;

-Impozite indirecte;

- impozit pe spectacole;

In categoria veniturilor curente nefiscale se includ

a) varsaminte din profitul net al regiilor autonome;

b) varsaminte de la institutiile publice;

c) taxa pentru examinarea conducatorilor auto,eliberare premise

auto si alte venituri privind circulatia pe drumurile publice;

d) venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor din sectorul vegetal de la centrele locale pentru protectia plante lor;

e)veniturile punctelor de insamintare artificiala;

f) veniturile circumscriptiilor sanitar veterinara;

In categoria diverse venituri se includ:

a) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata ,imputatii si

despagubiri;

b) venituri din amenzi si sanctiuni aplicate de organele proprii;

c) restituiri de fonduri din fmantarea bugetara a anilor precedenti; d)venituri din concesiuni si inchirieri;

e) incasari din valorificarea bunurilor confiscate;

f) incasari din alte surse;

In categoria veniturilor din capital din bugetele locale ale unitatilor administrative teritoriale se includ veniturile obtinute din valorificarea bunurilor ale institutiilor publice si din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului.

In categoria veniturilor cu destinatie speciala sunt incluse veniturile rezultate din activitatile ce le genereaza.

In categoria veniturilor cu destinatie speciala sunt incluse veniturile rezultate din activitatile ce le genereaza.

Impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale, ale unitatilor administrative teritoriale, in care contribuabilii isi au domiciliul, sediul, punctul de lucru sau in care se afla bunurile impozabile sau taxabile si sunt reglementate de Legea 571/2003 privind codul fiscal si normele metodologice de aplicare a acesteia.

Informatiile referitoare la impozitele si taxele locale sunt de interes public, autoritatile administratiei publice locale avand obligatia sa asigure accesul liber si neingradit la acestea.

Codul Fiscal constituie un instrument operational atat pentru autoritatile administratiei publice locale in realizarea atributiilor ce revin pe aceasta linie, cat si pentru cetatean in documentarea sa cu privire la actele adoptate de autoritatile in domeniul impozitelor si taxelor locale pe de o parte, precum si actele si faptele pe care le are de indeplinit in calitatea sa de contribuabil, pe de alta parte.

Fundamentarea impozitelor si taxelor locale se face cu respectarea urmatoarelor principii;

a) Principiul transparentei: autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa desfasoare activitatea intr-o maniera deschisa rata de public, fiind obligate sa asigure accesul neingradit in conditiile Legii544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public si normelor metodologice de aplicare a acesteia aprobate prin H.G.123/ 2002, a oricaror persoane interesate de informatiile privind nivelurile impozitelor si taxelor locale stabilite conform hotararilor adoptate de consiliile locale,consiliul general al municipiului Bucuresti, consiliile judetene, dupa caz, modul de calcul al acestora, contribuabilii care beneficiaza de facilitati fiscale.

Pentru neplata in termen a impozitelor si taxelor locale si a oricaror alte venituri ale bugetului local in scopul descurajarii neefectuarii platii obligatiilor bugetare autoritatile administratiei publice locale pot face publice informatiile referitoare la contribuabilii in cauza si obligatiilor catre bugetul local.

b) Principiul aplicarii unitare: autoritatile administratiei publice locale asigura organizarea executarii si executarea in concret a prevederilor Legii571/2003 privind codul fiscal si a normelor metodologice de aplicare a acesteia, fiindu-le interzis instituirea altor impozite sau taxe locale in afara celor prevazute de lege.

c) Principiul autonomiei locale: consiliile locale, consiliul general al municipiului Bucuresti, consiliile judetene stabilesc norme metodologice pentru aplicare a acestuia.

Acest principiu corespunde Cartei Europene a autonomiei locale adoptate la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificata prin Legea 199/1997.

Impozitele si taxele locale reglementate prin legea 571/2003,privind Codul fiscal, constituie venituri proprii ale bugetului local pentru comune, orase, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti sau judete, dupa caz.

Resursele financiare constituite din impozite si taxe locale se utilizeaza pentru acoperirea cheltuielilor publice a caror finantare se asigura de la bugetele locale in conditiile legii.

Contribuabilii de impozite si taxe locale pot fi persoane fizice, precum si persoane fizice care desfasoara activitati economice, pe baza liberei initiative, ori exercita in mod individual sau prin asociere orice profesie libera. De asemeni, contribuabilii de impozite si taxe locale sunt persoanele juridice, respectiv entitatile reprezentate de persoane fizice inregistrate legal, ce au patrimoniu legal distinct in scopul desfasurarii unei activitati economice. Sunt asimilate persoanelor juridice, sucursalele, reprezentantele autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei, apartinand persoanelor fizice sau juridice straine.

In categoria impozitelor si taxelor locale reglementate de legea 571/2003. privind Codul fiscal si Norme1e metodologice de aplicare a acesteia sunt cuprinse urmatoarele:

A .Impozitul pe cladiri.

Impozitul pe cladiri reprezinta o contributie baneasca anuala ce se datoreaza bugetului local de catre persoane ce detin in proprietate cladiri situate in Romania.In cazul in care acestea sunt date spre administrare sau (folosinta, impozitul se datoreaza de proprietar (daca exista contract de inchiriere)..

Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza functie de amplasarea ei prin utilizarea unui coeficient de corectie. De asemeni aceasta se reduce cu 15% pentru constructiile finalizate inainte de 1951 si cu 5% pentru constructiile finalizate intre anii 1951-1978.

Exemplu de calcul:

Zona A

30 mp * 1,10 * 6.313.000 * 0,2% = 500.000 lei

50mp * 1,10 * 1,20 * 6.313.000 * 0,2% = 833.000lei

In conditiile in care blocul este construit dupa 1977.

Zona B

30mp * 1,05 * 1,20 * 6.313.000 * 0,2% = 477.000 lei

50mp * 1,05 * 1,20 * 6.313.000 * 0,2% = 795.000 lei

Zona C

30mp * 1 * 1,20 * 6.313.000 * 0,2% = 455.000 lei

50mp * 1,20 * 6.313.000 * 0,2% = 758.000 lei

ZONA D

30mp * 0,95*1,20 *6.313.000 = 432.000 lei

50mp * 0,95* 1,20*6.313.000 = 720.000 lei

In cazul persoanelor juridice baza impozabila o reprezinta valoarea de inventar existenta in evidenta contabila. Pentru cladirile a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%.

Pentru cladirile ce constituie obiectul contractului de leasing financiar, impozitul este functie de valoarea negociata intre parti si inscrisa in contract, datorandu-se de proprietar.

Pentru persoanele juridice impozitul pe cladiri se calculeaza: prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale ce poate fi cuprins intre 0,5% - 1 % asupra valorii de inventar inregistrata in contabilitate.

In cazul c1adirilor dobandite inainte de 1998, pentru care nu s-a facut nici o reevaluare, impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei cuprinse intre 5% -10%, conform H.C.L., ce se aplica la valoarea de inventar a c1adirii.

In cazul contribuabilior persoane fizice ce detin mai multe c1adiri, cu destinatia locuinta, altele decat cele inchiriate, impozitul pe c1adiri se majoreaza astfel:

cu 15% pentru prima cladire in afara adresei de domiciliu;

cu 50% pentru a doua cladire in afara adresei de domiciliu;

cu 75% pentru a treia cladire in afara adresei de domiciliu;

cu 100% pentru a patra si urmatoarele, c1adire in afara adresei de domiciliu.

Impozitul pe cladiri se constata si se stabileste pe baza declaratiei de impunere depusa de contribuabil la serviciul de specialitate al administratiei publice locale pe raza caruia se afla cladirea respectiva, in termen de 30 de zile de la data dobandirii dreptului de proprietate.

B. Impozitul pe teren.

Contribuabilii persoane fizice si juridice ce detin in proprietate terenuri situate in intravilanul sau extravilanul localitatilor din Romania datoreaza impozit pe teren.

Impozitul pe teren se constata si se stabileste pe baza declaratiei de impunere depusa de proprietar la departamentul de specialitate al administratiei publice locale in termen de 30 de zile de la data dobandirii.

Exemlu de calcul

Zona A Curti constructii 100 mp

100mp * 5.095 lei/mp = 509.500 lei

Zona B Curti constructii 100 mp

100mp * 3.555 lei/mp = 355.500 lei

Zona C Curti constructii 100 mp

100mp * 2.250 lei/mp =225.000 lei

Zona D Curti constructii 100 mp

100 mp * 1200 lei/mp =120.000 lei

Impozit teren extravilan 11.000lei/ha

C. Taxa asupra mijloacelor de transport

Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza de persoanele fizice si juridice care detin vehicole eu tractiune mecaniea si mijloace de transport pe apa. T.M.T. detinute de contribuabil depinde de capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 500 cmc sau fractiune din aceasta si de natura mijlocului de transport. Capacitatea cilindrica a motorului se constata din cartea de identitate a vehicolului si din factura de cumparare sau alte documente legale.

Exemplu de calcul

Dacia cu capacitatea cilindrica de 1357 cmc³ 3 fractiuni

70.000 * 3 = 210.000 lei

BMW cu capacitatea cilindrica de 1989 cmc³ 4 fractiuni

70.000 * 4 = 280.000 lei

La autovehiculele de transport marfa masa total a maxima autorizata mai mare de 12 tone, taxa in lei depinde de numarul de axe si masa totala autorizata in tone.

Resursele financiare provenite din T.M.T. se utilizeaza in exclusivitate pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si constructie a drumurilor de interes local si judetean si constituie venit in proportie de 60% la bugetul local si 40% la Consiliul Judetean.

In vederea stabilirii T.M.T., persoanele care detin vehicule cu tractiune mecanica si mijloace de transport pe apa, completeaza declaratii de impunere pe care o depun la compartimentul de specialitate al administratiei publice locale, in raza caruia contribuabilul isi are domiciliul sau sediu, dupa caz.

D. Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor

Eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor catre contribuabili sunt supuse unor taxe diferentiate in functie de valoarea constructiilor, instalatiilor, de suprafata terenurilor si natura serviciilor prestate.

Certificatele de urbanism se anexeaza in baza H.C.L , nivelurile lor fiind stabilite intre limite, in lei/mp, conform Codului fiscal.

Autorizatia de construire se taxeaza cu 1 % din valoarea autorizata a lucrarilor, iar in cazul cladirilor pentru locuit, taxele de autorizare se reduc cu 50%;

Autorizatia de foraje si escavari pentru studii geotehnice, ridicari topografice, taxa este pana in 50.000 lei;

autorizatia constructiilor, organizare de santier, executia lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate odata cu acestea, taxa este de 3% din valoarea autorizata a constructiilor; autorizatiile de construire pentru organizarea de tabere, corturi, campinguri se taxeaza cu 2% din valoarea autorizata a lucrarii sau constructiei;

autorizatia constructiei pentru chioscuri, cabine, spatii de expunere, situate pe caile si spatiile publice, precum si amplasarea corpurilor si panourilor de afisaj a firmelor si reclamelor se taxeaza cu pana la 50.000 lei/mp;

autorizatia de desfiintare partiala sau total a a constructiilor si amenajarilor se taxeaza cu 0,1% din valoarea impozabila a acestora;

pentru prelungirea certificatului de urbanism , precum si a autorizatiei de construire, taxa este de 30% din valoare taxei intiale .

autorizatiile privind lucrarile de bransamente si racordurile la retelele publice de apa ,canalizare gaze, energie termica electrica, telefon, televiziune prin cablu este pana la 75000 lei fiecare racord..

avizul comisiei de urbanism si amenajarea, teritoriului, se taxeaza cu pana la 100.000 lei;

certificatul de nomenclatura stradala se taxeaza cu pana a 60.000 lei;

taxa pentru eliberarea de copii de pe planuri cadastrale sau alte asemenea planuri, detinute de Consiliul local se taxeaza cu pana la 200.000 lei;

taxa pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare se taxeaza cu pana la 120.000 lei.

Taxa eliberare C.F-38.000 lei

Taxa timbru fiscal -3000 lei

Taxa modificare autorizatie -470.000 lei

Taxa eliberare autorizatie-645.000 lei

E. Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate si reclama.

Contribuabilii care beneficiaza de serviciul de reclama si publicitate au obligatia sa incheie contracte si datoreaza bugetelor locale o taxa ce poate fi cuprinsa intre 1 %-3% din valoarea contractului,in functie de H.C.L.,exclusiv T.V.A

Taxa se datoreaza pina la data de 10 a lunii urmatoare, pe toata durata desfasurarii contractului incepind cu luna in care taxa a devenit exigibila.

Pentru afisajul in scop de reclama si publicitate, la locul desfasurarii activitatii,taxa anuala se stabileste functie de dimensiunile acestora ,functie de H.C.L.,fiind in suma de pina la 200.000 lei/mp.

F. Taxa hoteliera

Consiliile locale pot institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare asupra careia isi exercita autoritatea ce poate fi cuprinsa intre 0,5 - 5% aplicata la tarifele unitatii de cazare.

G. Taxe speciale. Consiliile locale pot institui taxe zilnice cuprinse intre 1.000 - 100.000 lei, pentru utilizarea temporara a locurilor publice pentru detinerea unor utilaje autorizate sa functioneze in scopul obtinerii de venit, vizitarea muzeelor, monumente istorice, etc. Sumele rezultate din asemenea taxe se considera ca venit la bugetele locale

H. Impozitul pe spectacole

Platitorii impozitelor pe spectacole sunt persoane fizice si juridice autorizate sa organizeze permanent sau ocazional manifestari artistice, competitii sportive, videoteca, discoteca.

Impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea de cote procentuale diferentiate, functie de activitatile desfasurate, asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare si abonamente la spectacole astfel:

- cota este de 2% pentru spectacole artistice de teatru, opera, opereta,

muzicalesi de circ;

cota este de 5% pentru manifestari artistice, altele decat cele mentionate anterior.

I. Taxele judiciare de timbru, taxele notariale si taxete extrajudiciare de timbru

Veniturile nefiscale ce se incaseaza la bugetele locale se constituie din: varsamintele din profitul net al regiilor autonome de importanta locala,varsaminte de la institutiile publice locale, taxa de examinare a conducatorilor auto, taxa permise de conducere, venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor in sectorului vegetal de la centrele lucale pentru protectia plante lor, veniturile punctelor de insamantari artificiale, veniturile circumscriptiilor sanitar veterinare, varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate.

In grupa 'diverse venituri' se incadreaza venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii, despagubiri, venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, restituiri de fonduri din anii precedenti, venituri din concesiuni si inchirieri, penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe, incasari din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii.

VENITURILE DIN CAPITAL

Veniturile din capital se refera la resursele banesti provenite din valorificarea bunurilor administratiei publice locale sau institutiilor publice locale. In baza legii finantelor publice locale, sumele provenite din valorificarea materialelor rezultate in urma dezmembrarii sau dezafectarii unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale ce apartin institutiilor si serviciilor publice locale dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni, constituie venituri ale bugetului local. Din aceasta categorie fac parte:

- venituri din vanzarea locuintelor construite din fondul statului;

- venituri din privatizare.

VENITURI CU DESTINATIE SPECIALA

Din categoria acestor venituri ale bugetului local fac parte:

- taxe speciale instituite de autoritatile administratiei publice locale pentru prestarea unor servicii locuitorilor ;

- venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ teritoriale;

- venituri din fonduri pentru drumurile publice;

- venituri din fondul de interventie;

- venituri din amortizarea mijloacelor fixe;

- donatii si sponsorizari;

-sume acordate de persoane fizice si juridice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public;

- venituri din finatarea programului de pietruire a drumurilor comunale si de alimenatare cu apa a satelor.

2.2 Fundamentarea cheltuielilor publice

Bugetele de venituri si cheltuieli publice se elaboreaza si se executa avand drept coordonata esentiala respectarea principiilor bugetare. Astfel bugetul de venituri si cheltuieli constituit la nivelul Primariei Municipiului Moinesti este un buget autonom care beneficiaza de o larga autonomie functionala si de gestionare a resurselor publice.

Elaborarea bugetului se bazeaza pe un sistem informational adecvat, fundamentat pe date reale si care reflecta situatia financiara reala detinuta de institutia publica. Evaluarea cheltuielilor si veniturilor precum si fundamentarea lor se realizeaza tinand cont de posibilitatile existente. Asigurarea realitatii bugetului presupune colectarea si prelucrarea unui volum de informatii, apeland la modele econometrice bazate pe determinari obiective dintre variabilele implicate si continand ecuatii cu o serie de necunoscute, rezolvate cu ajutorul tehnicii electronice de calcul. Daca apar insa fenomene cu actiuni aleatoare sau imprevizibile care necesita reevaluarea sau redimensionarea veniturilor si cheltuielilor aprobate ducand la efectuarea de rectificari.

In ceea ce priveste cheltuielile publice, este necesara si o grupare a cesora dupa natura lor, adica: salarii, contributii, deplasari, detasari, transferari, materiale, reparatii curente, apa, energie electrica, etc. Gruparea cheltuielilor dupa felul lor este impusa de faptul ca nu este suficient sa se cunoasca doar cat s-a cheltuit pentru fiecare dintre destinatiile principale (servicii publice generale; aparare, ordine publica si securitate nationala; invatamant; sanatate; cultura,religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret; asistenta sociala; actiuni economice etc). Este necesar sa se stie si care a fost structura cheltuielilor pentru fiecare din actiunile mentionate, precum si cea aferenta desfasurarii activitatii aparatului propriu a Primariei Municipiului Moinesti. Aceasta grupare se realizeaza cu ajutorul clasificatiei economice a cheltuielilor.

Detalierea cheltuielilor publice dupa natura acestora se materializeaza cu ajutorul titlurilor, articolelor si alineatelor, a caror simbolizare si denumire sunt stabilite deasemenea prin clasificatia indicatorilor privind finantele publice. Fiecare cheltuiala din cele grupate pe destinatii principale este divizata, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum : cheltuieli curente, cheltuieli de capital, imprumuturi acordate, rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite. Acest mod de evidentiere permite cunoasterea cheltuielilor cuprinse in buget si din punct de vedere al naturii acestora.

Natura cheltuielilor curente, cheltuielilor de capital, si a cheltuielilor reprezentand operatiuni financiare este specificata in clasificatia economica a cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, in cadrul carora cheltuielile se desfasoara pe articole si alineate. Aceasta clasificatie se aplica tuturor autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de importanta lor si de felul activitatii pe care o desfasoara.

Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire si un cod format din doua cifre; este divizat in unul sau mai multe articole care, la randul lor, se subdivid, de regula, in alineate. Acestea sunt reprezentate prin denumire si codificate in cadrul articolelor prin patru cifre.

Cheltuielile efectuate in cursul perioadei de gestiune pentru functionarea institutiilor publice sunt cunoscute si sub denumirea de cheltuieli curente. Acestea apar sub forma cheltuielilor de personal, cheltuielilor materiale si pentru servicii, subventiilor, primelor, transferurilor, dobanzilor aferente datoriei publice, altor cheltuieli, precum si a cheltuielilor reprezentand rezerve.

Unele cheltuieli curente sun comune tuturor institutiilor publice, indiferent de activitatea pe care o desfasoara. Altele sunt specifice numai unor institutii publice. Primele au in vedere salariile de baza, indemnizatiile de conducere, sporul de vechime si alte drepturi salariale. Acestora li se adauga contributia pentru asigurarile sociale de stat, contributia pentru asigurarile de sanatate, cheltuieli pentr intretinere si gospodarie.

In fundamentarea cheltuielilor bugetare apar ca importante urmatoarele patru repere:

o       identificarea si individaulizarea indicatorilor specifici fiecarei actiuni;

o       situatia anului de baza;

o       norme si normative folosite in dimensionarea unor categorii de cheltuieli;

o       cadrul juridic de actiune cu caracter general si specific.

Dimensionarea cheltuielilor de personal

Ca la orice institutie publica si la Primaria Municipiului Moinesti, dimensionarea cheltuielilor de personal se face pe baza normelor legale si in raport cu numde personal aprobat.

Baza legala este reprezentata de Legea nr. 54/1998 privind statutul functionarilor publici; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.199/2002 privind reglementarea drepturilor de natura salariala ale functionarilor publici , aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 228/2003; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.123/2003 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 164/2004 si Ordonanta de urgenta a guvernului nr. 82/2004.

De asemenea se iau in calcul :

statul de functii la data respectiva, care cuprinde:

nume si prenume;

functia de conducere sau de executie;

nivelul de studii ( superioare sau medii);

salariul de baza;

indemnizatii de conducere, daca e cazul;

spor de vechime;

sporuri suplimentare;

total salarii.

fondul de salarii;

contributia la asigurarile sociale si la fondul asiguraririlor sociale de sanatate;

contributia unitatii si a personalului la constituirea fondului de somaj;

fondul de premii;

cheltuieli de deplasare, transfer, detasari.

Cheltuielile de personal vizeaza plata drepturilor salariale ale personalului angajat, salariile pentru personalul de executie si pentru cei din conducere. De asemenea caeste cheltuieli vizeaza si plata drepturilor salariale ale persoanelor ce desfasoara activitati pe baza de puncte, programe sau obiective. La aceste cheltuieli se adauga obligatiile aferente catre diferitele bugete, drepturile de delegare, detasare si transfer in interesul serviciului.

Cheltuielile de personal se vor stabili tinand cont de dimensionarea la strictul necesar al personalului de specialitate, administrativ si auxiliar finantat de la buget in concordanta cu programele si atributiile pe care le are de realizat fiecare compartiment.

Articolul 10 Cheltuieli cu salariile cuprinde urmatoarele alineate:

Articolul 10.01 Fond de salarii de baza (FdSb) - reprezinta necesarul de fonduri pentru salarizarea angajatilor Primariei Municipiului Moinesti si se determina pe baza urmatoarelor elemente :

- Numarul mediu de salariati (N);

- Salariul mediu din anul de baza modificat cu influenta majorarilor de salarii previzionate pentru anul de plan (Smb);

Fundamentarea acestor cheltuieli se face potrivit relatiei:

FdSb = N x Smb x 12luni

Ex: FdSb = 375 salariati x 37000000lei x 12 luni = 16650000000lei

Articolul 10.02 Salarii de merit (Sm) . Se acorda pentru rezultatele deosebite obtinute in activitatea desfasurata. Ordonatorul de credite poate acorda in limita a 20% din numarul total al personalului contractual prevazut in statutul de functii, un salariu de merit lunar de pana la 15% din salariul de baza. Personalul care beneficiaza de salariu de merit se stabileste o data pe an pe baza rezultatelor obtinute in activitatea desfasurata in anul precedent.

In fundamentarea acestor cheltuieli se tine cont de urmatoarele elemente:

-- numarul salariatilor care beneficiaza de salariu de merit (Nb);

-- sporul aferent salariului mediu de baza din anul luat ca baza de calcul pentru previzionari (15% x Smb).

FdSm = Nb x (15% x Smb) x 12 luni

Ex: FdSm = 65 salariati x (15% x 3700000lei) x 12 luni = 432900000 lei

Articolul 10.03 Indemnizatii de conducere (IC) reprezinta drepturile banesti cuvenite persoanelor care indeplinesc functii de conducere in cadrul Primariei Municipiului Moinesti si se calculeaza in functie de :

- numarul persoanelor cu functii de conducere (Nc);

- indemnizatia medie de conducere realizata in anul de baza influentata de eventualele modificari prevazute in anul in curs (Imc);

IC = Imc x Nc x 12 luni

Ex: IC = 320000lei x 13 persoane x 12 luni = 49920000lei

Articolul 10.04 Spor de vechime (Spv). Pentru vechimea in munca salariatii beneficiaza de un spor de vechime de pana la 25%, calculat la salariul de baza. Cheltuielile ocazionate de sporul de vechime sunt in functie de vechimea personalului angajat (minim 3 ani vechime pentru a beneficia de acest spor) si de cuantumul sporului de vechime aferent acestuia.

In determinarea sporului de vechime pe ansamblul institutiei pentru fundamentarea cheltuielii se tine cont de :

n            numarul de salariati care benficiaza de spor (Ns);

n            sporul mediu de vechime (Smv);

n            salariul mediu de baza din anul luat ca baza de calcul (Smb).

Spv = Ns x (Spmv x Smb) x 12luni

Ex: vechimea medie este de 9 ani cota medie este de 15%

Spv = 127 salariati x (15% x 3700000lei) x 12 luni = 845820000lei

Articolul 10.07 Ore suplimentare . In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in luna urmatoare, munca suplimentara se va salariza cu un spor din salariul de baza corespunzator duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentara stabilita in contractul colectiv de munca in cadrul Primariei Municipiului Moinesti este de 100%. Fundamentarea cheltuielilor aferente platii orelor suplimentare se realizeaza luand in calcul cheltuielile de acest tip aferente orelor suplimentare lucrate in anul de baza.

Articolul 10.08 Fond de premii (Fdp). Cuprinde premiile ce se achita lunar in limita a 2% din cheltuielile salariale aferente personalului contractual, premiul anual si alte premii ce se acorda salariatilor care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate apreciate ca valoare.

Fondul de premii se determina in functie de :

-- salariile tarifare aferente salariatilor (Fdsb);

-- cotele de acordare a gratificatiilor (C%).

Fdp = FdSb x C%

Ex: Fdp = 16650000000 lei x 2%= 333000000lei

Dimensionarea cheltuielilor cu salariile se face in cadrul primariei municipiului Moinesti prin cumularea cheltuielilor aferente fiecarui alineat din cadrul articolului.

Dimensionarea cheltuielilor materiale si de servicii

Fundamentarea cheltuielilor materiale se realizeaza ca si la cheltuielile de personal tot in conformitate cu clasificatia bugetara, dupa executia anului precedent, actualizata prin indicele de inflatie.

Pentru fundamentarea acestui tip de cheltuieli se au in vedere:

Articolul 24. Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire:

24.01 Incalzit

24.02 Iluminat si forta motrica

24.03 Apa, canal si salubritate

24.04 Posta, telefon, telex, radio, televizor

24.05 Furnituri de birou

24.06 Materiale pentru curatenie

24.07 Alte materiale si prestari servicii

Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipament

Reparatii curente

Reparatii capitale

Carti si publicatii

Alte cheltuieli: -- calificarea, perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor

-- protocol

-- protectia muncii

Alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale

Combustibil

Cheltuieli specifice fiecarui an

Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face in raport cu indicatorii specifici fiecarei actiuni utilizandu-se si de aceasta data formulare intocmite de catre Ministerul Finantelor Publice, dar si orice date din baza proprie de date.

Articolul 24 Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire cuprinde fondurile banesti necesare pentru buna functionare a aparatului propriu a Primariei Municipiului,Moinesti reprezentand platile pentru incalzit, iluminat si forta motrica, apa, canal, salubritate, posta, telefon, telex, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari servicii necesare Primariei

Articolul 24.01 Incalzit cuprinde fondurile banesti necesare achitarii furnizorilor de energie termica, gaze naturale si combustibil, care se evalueaza pe baza devizului intocmit in preturi curente.

Articolul 24.02 Iluminat si forta motrice cuprinde cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice, evaluate conform devizului:

Articolul 24.03 Apa, canal, salubritate cuprinde fondurile banesti necesare pentru plata furnizorilor de apa rece menajera, achitarea taxelor de canalizare si gunoi, evaluandu-se potrivit devizului:

Articolul 24.04 Posta, telefon, telex, radio cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio, si a cheltuielilor pentru corespondente care se evalueaza conform devizului:

Articolul 24.05 Furnituri de birou cuprinde fondurile banesti necesare achizitionarii rechizitelor de birou si se evalueaza conform borderoului :

Articolul 24.06 Materiale pentru curatenie cuprinde fondurile banesti necesare achizitionarii de materiale pentru curatenie, evaluate conform devizului:

Articolul 24.07 Alte materiale si prestari de servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare si dezinsectie, materiale pentru apararea locala antiaeriana si prevenirea incendiilor, materiale si plata lucrarilor pentru intretinere si amenajarea spatiilor verzi, serviciile prestate de gardienii publici si alte cheltuieli de intretinere a masinilor de calcul de birou, de multiplicat, a masinilor de scris, care se evalueaza conform devizului:

Articolul 25 Materiale si prestari de servicii cu caracter functional cuprinde fondurile banesti necesare pentru achizitionarea carburantilor si lubrefiantilor pentru autovehicule, piese de schimb si diverse alte materiale pentru intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor, conform devizului:

Articolul 30 Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfasurarii unor actiuni pentru calificarea, perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor, cheltuielile de protocol, cheltuielile ocazionate de protectia muncii si alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale :

Dimensionarea cheltuielilor de capital

Se efectueaza in functie de dotarile necesare a se realiza in anul respectiv. Se completeaza lista cu obiectivele de investitii care va fi aprobata odata cu aprobarea bugetului.

Operatiunile privind cheltuielile de capital se deruleaza prin BCR .

Fata de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizeaza prin faptul ca:

- sunt utilizate in scopuri foarte bine determinate;

- conduc la cresterea patrimoniului public al colectivitatii;

- favorizeaza dezvoltarea locala;

- au ca rezultat realizari tehnico-edilitare fara constrangeri in ceea ce priveste rentabilitatea financiara;

- au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitand sume cu ponderi mari in buget;

- au efecte economice si sociale propagate;

- implica financiar perioade ce depasesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul electoral in care s-a luat decizia.

Cheltuielile pentru investitii ale orasului si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala, care se finanteaza din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al Primariei. Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii, numai daca, in prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fost elaborate si aprobate conform dispozitiilor legale.

Consiliul local stabileste prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie, asigurand, totodata, utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.

In programul de investitii se nominalizeaza obiectivele de investitii in continuare, precum si obiectivele de investitii noi. In programele de investitii se cuprind intr-o pozitie globala, sub denumirea de "alte cheltuieli de investitii" : achizitiile de imobile; dotarile independente; cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate si a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investitii noi; cheltuielile de proiectare si executie privind consolidarile si interventiile pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati naturale (cutremure, inundatii, alunecari, prabusiri si tasari de teren, incendii, accidente tehnice), precum si alte cheltuieli legate de realizarea investitiilor (lucrari de foraj, cartarea terenului, determinari seismologice, consultanta, asistenta tehnica si alte cheltuieli asimilate investitiilor), potrivit legii.

In programul de investitii se vor inscrie cheltuieli pe ani si etape de executie pentru investitiile in continuare si pentru cele noi. In liste se vor inscrie cu prioritate obiectivele de investitii incepute in anii precedenti si neterminate pentru care exista conditii de finantare pana la incheierea exercitiului bugetar al anului in curs, precum si investitii de natura consolidarilor si interventiilor pentru prevenirea sau combaterea efectelor produse de actiuni accidentale. Acestea sunt aprobate insa la pozitia globala "alte cheltuieli de investitii".

Sumele care vor fi luate in considerare spre a fi alocate pentru aceasta destinatie se vor stabili dupa luarea in considerare a tuturor posibilitatilor de finantare: surse proprii sau diverse surse atrase.

Capitolul 3

Finantarea la Primaria Municipiului Moinesti

3.1 Surse de finantare

Resursele financiare publice prezinta o structura mai complexa in care se remarca particularitati de manifestare, forme si tehnici specifice de procurare a acestora. Ele pot fi clasificate dupa mai multe criterii, dintre care:

1. Dupa regularitatea folosirii lor:

a) resurse ordinare;

b) resurse extraordinare.

a) Resursele ordinare se caracterizeaza prin aceea ca procesele de mobilizare si formele sub care se realizeaza se regasesc permanent in practica financiar - bugetara a statului. Ele mai sunt denumite si resurse sau venituri curente, precum si resurse obisnuite sau normale, in sensul ca practicarea lor se inscrie in cadrul normal de desfasurare a activitatii financiare a statului. Se considera ca resursele ordinare (curente) se formeaza in conditii de evolutie obisnuita in plan social - economic, fara a se produce fenomene sau evenimente de natura exceptionala, conjuncturala.

b) Resursele extraordinare sunt considerate ca fiind determinarea utilizarii lor de producerea unor fenomene sau evenimente de natura exceptionala, ceea ce face ca apelul la ele sa se produca incidental si nu permanent. Principalele forme sub care se concretizeaza resursele financiar - bugetare constau in impozite, taxe si contributii cu caracter obligatoriu mobilizate de la persoanele fizice si juridice in sarcina carora sunt stabilite ca obligatii. Impozitele, taxele si contributiile preluate de la persoanele fizice si juridice se realizeaza ca procese de redistribuire a veniturilor primare ale persoanelor respective.

2. Dupa continutul proceselor de prelevare, respectiv de procurare a resurselor financiare de catre stat:

a) resurse sau venituri fiscale;

b) resurse sau venituri nefiscale.

a) Resursele sau veniturile fiscale presupune, ca elementul distinctiv, redistribuirea veniturilor primare in conditii specifice fiscalitatii, respectiv fara o contraprestatie directa din partea statului si cu titlu definitiv preluat de resursele respective la dispozitia sa. Cele mai reprezentative forme sunt impozitele si taxele, in general toate contributiile cu caracter obligatoriu, efectuate silit cu titlu nerestituibil.

b) Resursele sau veniturile nefiscale se caracterizeaza prin aceea ca ele pot fi procurate in cadrul repartitiei primare, presupunand participarea directa a statului ca proprietar (asupra capitalului), si ele provin in principiu din sectorul public (mai ales din cel economic de stat), adica sunt parti din produsul creat sau din venituri incasate din intreprinderi ale statului sau institutii uneori. Cele mai cunoscute forme sunt prelevarile din profitul sau din veniturile intreprinderilor cu capital de stat, inclusiv dividendele statului.

3. Dupa locul de provenienta, resursele publice se impart in:

- resurse interne;

- resurse externe.

Resursele interne provin din interiorul tarii, avand ca sursa de baza produsul intern brut realizat, presupunand prelevari ale unor parti din acesta, de la diferitele persoane fizice sau juridice, inclusiv de la intreprinderi de stat.

Resursele externe provin din exteriorul tarii, presupunand transferarea unor parti ale produsului national a altor tari in forme variate, dintre care cele mai obisnuite sunt imprumuturile externe si ajutoarele financiare obtinute de la alte tari.

4. Dupa nivelul administrativ la care se mobilizeaza resursele financiare publice sunt:

- resurse centrale;

- resurse locale;

- resurse ale intreprinderilor de stat.

In resursele centrale se includ resurse ce se preleva si se administreaza la nivelul organelor centrale ale autoritatilor de stat, in cea mai mare masura reflectate in bugetul statului ca buget al administratiei centrale.

Resursele locale se mobilizeaza si administreaza de catre organele locale ale autoritatilor de stat si sunt in cea mai mare parte reflectate in bugetele locale. Fiecare unitati administrativ - teritoriale administreaza un volum de resurse financiare publice, pentru a finanta actiuni considerate de interes local in cadrul fiecareia dintre acestea.

Resursele intreprinderilor de stat se administreaza autonom de catre intreprinderile cu capital de stat, dar in cadrul proprietatii de stat, ele desfasurand o activitate considerata a avea un caracter public. Ele se reflecta in bugetele intreprinderilor respective, iar relatiile cu bugetul statului, sub aspectul fluxurilor financiare intre intreprinderi de acelasi fel si stat se reglementeaza in mod distinct, practicandu-se variante diverse.

5. Dupa caracterul benevol (facultativ) sau obligatoriu al prelevarilor:

- resurse obligatorii;

- resurse facultative.

Din resursele obligatorii fac parte cele mai multe venituri (resurse) obisnuite, curente si in primul rand impozitele, taxele si contributiile cu caracter obligatoriu.

Resursele facultative presupun consimtamantul celor de la care se preleva si imbraca cea mai obisnuita forma aceea a imprumuturilor publice de stat. Ele pot fi contractate de catre stat, iar persoanele fizice si juridice subscriu benevol inclusiv sub forma pastrarii economiilor banesti ale populatiei la diferite institutii financiare de tipul caselor de economii. In acest din urma caz, resursele financiare publice se pot concretiza in masura in care statul preia partial sau doar integral soldul depunerilor banesti acumulat de aceste institutii.

Alaturi de aceste categorii de resurse financiare publice exista posibilitatea utilizarii si a altor forme ale resurselor respective, ce se intalnesc mai rar si in conjuncturi financiare nefavorabile pentru stat:

resursele rezultand din vanzarea unor bunuri ale statului (incluzand proprietati) inclusiv din lichidarea unor participatii ale statului la intreprinderile mixte;

resursele rezultand din rezervele valutare sau de aur, procedand chiar la vanzarea unei parti din stocul de aur;

uneori se apeleaza la o parte a fondului de amortizare ce se acumuleaza la intreprinderile cu capital de stat preluandu-se pentru a efectua cheltuieli bugetare.

Toate acestea din urma tin de imprejurari exceptionale, dar nu se confunda cu resursele extraordinare mentionate anterior.

Sursele de finantare sunt urmatoarele:

a)      impozitul pe profit;

b)      impozite si taxe de la populatie: - impozitul veniturilor liber prof.

- impozit pe cladiri

- impozit pe teren

- taxa asupra mijloacelor de transport;

c)      taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;

d)      impozite si taxe de la persoanele juridice:

- impozit pe cladiri

- impozit pe teren;

e)alte impozite: - taxa asupra mijloacelor de transport;

- impozitul pe teren agricol;

- alte impozite directe;

f)       impozite pe spectacole;

g)      taxe judiciare;

h)      taxe notariale;

i)        taxe extrajudiciare;

j)       varsaminte din profitul R.A. (Servicii Comunale S.A.);

k)      varsaminte de la institutiile publice;

l)        venituri din vanzari de bunuri apartinand domeniului privat;

m)    venituri cu destinatie speciala:

cote defalcate din impozitul pe venit pentru bugetul local;

sume din impozitul pe salarii pentru bugetul local;

sume defalcate din TVA: - pentru invatamant;

- pentru energie;

n)      subventii de la alte bugete;

o)      donatii si sponsorizari.

Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiei publice de interes local se asigura astfel:

integral din bugetul local, in functie de subordonare;

din transferuri de fonduri de bugetul general consolidat al Statului;

din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul local, in functie de subordonare;

integral din venituri extrabugetare;

din veniturile extrabugetare cu destinatie speciala pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanta din aceste venituri;

din credite nerambursabile acordate comunitatilor locale de catre Uniunea Europeana prin programele SAPARD, PHARE si ISPA, Banca Europeana de Investitii (BEI), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare ( BERD), alte institutii financiare si de credit;

din donatii, sponasorizari etc., potrivit normelor legale in materie, alte persoane particulare din tara si strainatate in conditiile legii prin transmiterea gratuita sub forma de donatii a acestora.

Institutiile si serviciile publice, finantate integral din bugetul local, varsa veniturile realizate la acest buget.

Fondurile acordate de persoanele juridice si fizice in vederea participarii impreuna cu autoritatile administratiei publice locale la finantarea unor actiuni de interes public, precum si mijloacele banesti primite in conditiile de mai sus, in situatia institutiilor si serviciilor publice, finantate integral de la buget, sunt varsate direct la bugetul local din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator.

Finantarea cheltuielilor institutiei publice locale se asigura atat din bugetul de stat, cat si din bugetele unor unitati administrativ - teritoriale, numai in cazurile in care, prin legea bugetara anuala sau prin legi speciale, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanteaza prin fiecare buget.

Soldurile anuale rezultate din executia bugetului institutiei publice de interes local, finantate integral din venituri extrabugetare, raman la dispozitia acestora, urmand a fi folosite in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Finantarea activitatii (cheltuirea banului public) la Primaria Municipiului Moinesti se face numai pe baza documentelor justificative precizate de Legea Contabilitatii, Legea Finantelor, Legea Finantelor Publice Locale, Legea Administratiei Publice Locale, Ordine si instructiuni ale ministrului fianatelor publice, alte acte normative in materie, prin ordonatorii de Credite.

Primarul Municipiului Moinesti este ordonator principal de credite si repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz, in raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Potrivit Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale, modificata, completata si republicata, finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschiderea de credite de catre ordonatorii principali ai acestora, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Efectuarea cheltuielilor se face numai pe baza de documente justificative care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrari, plata salariilor si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor bugetare precum si a altor obligatii. Primarul - ordonatorul principal de credite intocmeste si prezinta spre aprobare Consiliului Local , dupa caz, pana la data de 31 mai al anului urmator conturile anuale de executie a bugetelor locale , in urmatoarea structura:

la Venituri --- prevederi bugetare aprobate initial;

--- prevederi bugetare definitive;

--- incasari realizate;

la Cheltuieli --- credite aprobate initial;

--- credite definitive;

--- plati efectuate.

Primaria Municipiului Moinesti poate contracta imprumuturi interne sau externe pe termen mediu si lung pentru realizarea de investitii publice de interes local precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

In programul de investitii se nominalizeaza obiectivele de investitii in continuare precum si obiectivele de investitii noi. Obiectivele de investitii noi se pot asigura integral sau in completare din bugetele locale precum si din imprumuturi interne si externe (aprobate de Consiliul Judetean Bacau) sau se pot asigura din transferuri de la bugetul de stat si din imprumuturi interne si externe ( cu acordul Ministerului Finantelor Publice, cu sau fara garantia Guvernului).

Imprumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor imprumuturi. Ratele scadente, dobanzile si comisioanele datorate imprumuturilor contractate se prevad in bugetul local.

3.2 Elaborarea si aprobarea proiectului bugetului local - fluxuri financiare

In vederea intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli este necesara culegerea si strangerea unor date referitoare la:

indicatori privind actiunile de baza ale institutiei, prin care se determina volumul activitatii, a veniturilor realizate, a cheltuielilor de efectuat; indicatorii pe baza carora se stabileste bugetul de venituri si cheltuieli sunt cei realizati in anul de baza, la care se adauga sau se scad eventaulele majorari sau reduceri pentru anul de fundamentare;

executia bugetare a anului anterior care se refera la stabilirea executiei bugetare preliminate;

nivelul calitativ al realizarii indicatorilor pe anul de baza;

normele de cheltuieli care servesc la calculul propunerilor.

6 4

Ministerul Finantelor Publice