PROBLEMA CAINILOR COMUNITARI

I.REZUMAT

In contextul integrarii in Uniunea Europeana, anumite probleme revin in actualitate. Una dintre ele este PROBLEMA CAINILOR COMUNITARI. La ora actuala, numarul cainilor fara stapan este o necunoscuta chiar si pentru municipalitate si experti, cifrele vehiculate situandu-se intre 60.000, cat aproximeaza directorul ASA si 200.000, cat vehiculeaza presa. Bucurestiul are doar doua adaposturi pentru cainii comunitari, Pallady si Chiajna, a caror capacitate este de 350 si respectiv 700 de animale. In ceea ce priveste gravitatea problemei, statisticile arata ca anul trecut, la Institutul de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Bals, din Bucuresti, s-au prezentat peste 11.300 de persoane muscate de caini, dintre care 6.700 au fost atacate de animale fara stapan. In primele cinci luni ale acestui an, nu mai putin de 2.347 de oameni muscati de cainii comunitari au apelat la ajutorul medicilor pentru tratament antirabic.

Pe parcursul timpului s-au desfasurat mai multe campanii de diminuare a numarului cainilor comunitari, cea mai cunoscuta fiind cea a lui Traian Basescu. Totusi rezultatele obtinute nu au fost cele scontate. Din acest motiv consideram ca este necesar un program care sa reduca definitiv numarul cainilor comunitari, chiar daca perioada de timp necesara acestui lucru este mai lunga.

Solutia considerata de noi a fi eficienta, permanenta, umana si civilizata, in scopul rezolvarii problemei cresterii populatiei de caini comunitari, este sterilizarea si intoarcerea cainilor in teritoriu. Pentru a putea pune in aplicare acesta solutie, este necesara o serie intreaga de schimbari atat administrative, cat si de mentalitate, dintre care mentionam: ajustarea legii existente, coordonarea de programe comunitare, sporirea personalului implicat si imbunatatirea mijloacelor tehnice. Pentru evaluarea starii actuale si a alternativei, am considerat criteriile: eficacitate si fezabilitate administrativa.

Solutia noastra nu este noua, dar am considerat-o a fi cea mai buna dintre toate programele implementate pana in prezent. Exemplele statelor europene, care au implementat aceasta solutie prin politicile sociale, au dovedit ca acest demers este cel mai eficace.

II.DEFINIREA PROBLEMEI

In Bucuresti, dar si in alte mari orase ale tarii, cainii fara stapan sunt iarasi o prezenta obisnuita la fiecare colt de strada. Dupa nenumarate campanii care n-au adus nici un rezultat semnificativ, maidanezii au reaparut si numarul lor este in continua crestere. Campania de adunare a cainilor maidanezi demarata de Traian Basescu reusea in 2001 sa elibereze Bucurestiul de 47.916 de caini fara stapan. La doar patru ani, lucrurile au revenit la normal, cifra persoanelor muscate crescand de la o zi la alta, iar zone intregi au devenit inaccesibile din cauza comunitarilor. Nefericitul incident in care un cetatean japonez a murit muscat de un patruped bucurestean, a scos la iveala necesitatea unei analize serioase a fenomenului si gasirea unor solutii care sa aiba cu adevarat efectul scontat in practica.

In conditiile in care la Administratia pentru Supravegherea Animalelor (ASA) din Bucuresti sunt inregistrate zilnic 30-40 de reclamatii, iar pe strazi au aparut zeci de mii de comunitari, Capitala este departe de a atinge standardele unei capitale europene.
Toate aceste date confirma faptul ca problema cainilor comunitari este de interes major pentru populatia Bucurestiului. (https://www.hotnews.ro/articol_26935-Strazile-au-fost-recucerite-de-cainii-vagabonzi.htm).

Astfel, propunem ca tema problema cainilor comunitari din Bucuresti.

Prin caine comunitar intelegem conform legii 227 capitolul III sectiunea 3 art 20 paragraful 1: "Animalele de companie denumite fara stapan sunt cele care nu au un detinator, proprietar sau custode, ori se gasesc in afara locuintei sau gospodariei detinatorului si supravegherii acestuia, prin pierdere, abandonare, ratacire ori alte motive." (Articolul Protectia Animalelor, disponibil la data 19.12.2006, pe adresa: www.animapro.org/doc/LEGE__Protectia_Animalelor.doc).

In ceea ce priveste gravitatea problemei, statisticile arata ca anul trecut, la Institutul de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Bals, din Bucuresti, s-au prezentat peste 11.300 de persoane muscate de caini, dintre care 6.700 au fost atacate de animale fara stapan. In primele cinci luni ale acestui an, nu mai putin de 2.347 de oameni muscati de cainii comunitari au apelat la ajutorul medicilor pentru tratament antirabic. Nu numai populatia Bucurestiului este afectata de aceasta situatie, ci si persoanele care se afla in tranzit si turistii. Cele mai afectate institutii din acest punct de vedere sunt: Primaria Generala a Municipiului Bucuresti, aceasta avand in subordine primariile de sector si autoritatile centrale, cu referire la Ministerul Sanatatii, Ministerul Mediului, Ministerul Muncii, Solidaritatii si Protectiei Sociale si Ministerul Turismului.

Aceasta problema nu este una noua, ea revenind in actualitate in contextul integrarii in Uniunea Europeana. Apogeul acestei situatii a fost in anul 2002, atunci cand primarul capitalei, Traian Basescu, a pornit o ampla campanie de eradicare a cainilor comunitari din Bucuresti. Cauzele pentru care aceasta situatie revine in actualitate sunt legate de faptul ca:"imaginea cainilor flamanzi, bolnavi, care cauta cu disperare mancare, sau imaginea corpurilor lor sleite pe asfaltul strazilor este neplacuta pentru vizitatori, precum si pentru cetatenii Romaniei, si strica imaginea acestei tari, ca si noua membra a Uniunii Europene. Problema este mai grea in Romania decat in alte tari din cauza politicii fostului regim comunist (demolari in masa care au favorizat aparitia cainilor comunitari) si a faptului ca asunt multi iubitori de animale care hranesc cainii de pe strada. "www.fpcc.ro/index. De asemenea, vinovati de mentinerea acestei situatii sunt si stapanii de caini care nu si-i mai doresc sau nu isi mai permit sa-i pastreze si ii abandoneaza pe strazi. Mai mult, conform ghidului pentru managementul populatiei canine OMS Geneva 1990 pagina 9 "fiecare habitat are o capacitate specifica de a se ingriji de fiecare specie. Aceasta capacitate specifica depinde de resursele disponibile (adapost, mancare, apa). Densitatea unei populatii de vertebrate superioare (in care sunt inclusi si cainii) este aproape intotdeauna in functie de capacitatea de a se ingriji a mediului. Orice micsorare a densitatii populatiei prin mortalitate este rapid compensata printr-o mai buna reproducere si supravietuire. Cu alte cuvinte, atunci cand cainii sunt indepartati, supravietuitorii se vor inmulti, deoarece vor avea mai mult acces la resurse si va fi o concurenta mai mica pentru a ajunge la acestea." Astfel, campania desfasurata de dl. Traian Basescu, nefiind urmata de un program de sterilizare eficient, nu a facut decat sa dea rezultate pe termen scurt.

III.ISTORIC

Maidanezii au aparut in peisajul urban bucurestean imediat dupa 1989, in urma demolarilor. Serviciul de ecarisaj a ramas un apanaj al Salubrizarii pana in 1996, cand la carma Capitalei a ajuns primarul Viorel Lis, iar Romania a intrat in atentia opiniei publice internationale pe motiv ca nu respecta drepturile animalelor. In 1996 in Bucuresti vine Brigitte Bardot, care se angajeaza sa protejeze cainii in adaposturi speciale. In 2000, pe data de 17 aprilie, proaspatul primar Basescu opreste programul de sterilizare si incepe o campanie de eutanasiere care se desfasoara in perioada 2001-2002. Au fost stransi 90.000 caini comunitari, dintre care 6.500 au fost adoptati, restul fiind transformati in fainuri proteice. Pretul operatiunii a fost in jur de un milion de euro. In 2003, programul Basescu este sistat de Guvernul PSD, care sparge Administratia pentru Supravegherea Animalelor (ASA) in 6, pe sectoare, iar strangerea cainilor inceteaza. In 2004-2006, ASA a revenit in subordinea Municipalitatii, si a beneficiat de un buget de 2 milioane de euro.  (Articolul Cainii din Bucuresti, disponibil la data de 19.12.2006 pe adresa https://www.presa-zilei.ro/stire/788/caini-bucuresti.html).

Potrivit unui sondaj Gallup efectuat intre 16-18 februarie, publicat in 22 februarie 2001,

70% din locuitorii de 15 ani si peste ai Bucurestiului afirmau ca sunt deranjati de prezenta pe strazi a cainilor fara stapan, indiferent de educatie, varsta si sectorul in care locuiau. Sondajul a avut rezultate dupa cum urmeaza:

Femeile par a fi mai putin deranjate de prezenta cainilor vagabonzi decat barbatii. Trei din patru barbati  in varsta de 15 ani si peste, din Bucuresti, declara ca sunt deranjati de cainii vagabonzi, in timp ce "doar" 67% dintre femei sustin ca sunt deranjate de aceste animale. Diferenta de opinii este insa mai accentuata intre respondentii care au, respectiv nu au, un animal de casa. Astfel, numai 56% dintre respondentii care detin un animal de casa considerau ca sunt deranjati de cainii vagabonzi, cei fara animale de casa fiind deranjati de prezenta acestora in proportie de 78%.

De altfel - ca o concluzie generala a anchetei - la toate aspectele supuse studiului, diferente de opinie se manifesta doar in functie de genul respondentilor si in functie de faptul daca au sau nu un animal de casa

Referitor la metodele de reducere a numarului de caini fara stapan de pe strazile Capitalei, in urma studiului a reiesit faptul ca eutanasierea cainilor vagabonzi bolnavi este aprobata de aproape trei din patru bucuresteni (72%). 

Divergentele de opinii apar, si in acest caz, atat pentru cei care au un animal de casa ("doar" 64% dintre posesorii unui animal de casa sustinand eutanasierea) cat si in cazul femeilor, care se dovedesc mai "miloase" si de aceasta data (68% dintre femeile intervievate sunt de acord cu metoda, comparativ cu 76% dintre barbati).

Sterilizarea ciinilor vagabonzi sanatosi - actiune mai putin "sangeroasa", dar la fel de eficienta - intruneste, acceptul qvasiunanim al locuitorilor Bucurestiului, indiferent de gen, varsta, educatie sau sectorul in care locuiesc, 86% dintre respondenti declarandu-se de acord cu sterilizarea cainilor vagabonzi. 

De asemenea, chiar si persoanele care au un animal de casa si care, in general, au o opinie oarecum diferita, vad in aceasta actiune o metoda destul de eleganta de rezolvare a problemei cainilor vagabonzi. 

De mentionat ca barbatii refuza inr-un procent putin mai ridicat decat femeile ideea castrarii cainilor sanatosi (13% dintre barbati, fata de 8% dintre femei).

Datorita faptului ca, in general, oamenii sunt deranjati de prezenta canilor fara stapan pe strazile orasului, majoritatea populatiei nu vede cu ochi buni reintoarcerea pe strazi a acestor catei, odata ce au fost adunati si sterilizati. Astfel, 57% dintre respondenti se declara impotriva reintoarcerii pe strada a cainilor vagabonzi sterilizati.

Si in cazul acestui subiect, divergente de opinie apar intre persoanele care au, respectiv nu au un animal de casa (numai 47% dintre cei acu animale de casa resping ideea reintoarcerii pe strada a cainilor sterilizati, fata de 63% dintre respondentii fara animale de casa). 

In opinia bucurestenilor raspunderea pentru ingrijirea cainilor fara stapan (hrana, adapost, vaccinare) trebuie sa si-o asume Primaria (mentionata de 40% din respondenti), asociatiile pentru protectia animalelor (36%), cat si - intr-o pondere deloc neglijabila - locuitorii care au catei in jurul locuintei, daca doresc acest lucru (31%).

Conform rezultatelor sondajului, mai mult de o treime (36%) din bucurestenii in varsta 15 ani si peste au un animal de casa.

Dintre acestia, cei mai multi au catei (62% dintre cei cu un animal de casa), urmati fiind de cei care au pisica (35%) si de cei care au papagal (9%) sau broasca testoasa (3%), alte animale de casa avand ponderi foarte mici (sub 3%).

Profilul demografic al esantionului:

. Gen: femei 54%, barbati 46%

. Varsta: 15-34 ani 29%, 35-59 ani 39%, 60 ani si peste 32%

. Educatie: sub 8 clase 9%, scoala generala (8 clase) 9%, scoala profesionala 11%, liceu 37%, studii postliceale/superioare 32%, nu raspund 2%

  www.gallup.ro

__________ ______ ____ __ 

Sondaj realizat intre 16-18 februarie 2001 prin intervievare telefonica (metoda CATI), pe un esantion de 855 persoane cu varsta de 15 ani si peste, selectati prin generare aleatoare a numerelor apelate si intervievarea persoanei care si-a sarbatorit ultima ziua de nastere in gospodarie. Esantionul este reprezentativ pentru persoanele de 15 ani si peste, care locuiesc in Bucuresti si detin un post telefonic fix in gospodarie, eroarea tolerata de esantionare fiind de 3,5%, corespunzatoare unei probabilitati de garantare a rezultatelor de 96%.

In anul 2005, scandalul provocat de moartea atasatului japonez in urma unui atac al unui caine comunitar, a readus in discutie dezbaterile provocate de campania lui Basescu in anii anteriori.

In septembrie 2006 senatorii au modificat legea 227/2002 pentru aprobarea OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan. Ei au stabilit ca termenul pana la care stapanii de drept ai patrupedelor puteau sa le recupereze sa fie redus de la 7 zile, cat era inainte, la numai 2 zile.

IV.CRITERII DE EVALUARE

EFICACITATE

Eficacitatea reprezinta capacitatea unei persoane, a unei organizatii, a unui proces sau a unui sistem, de a produce rezultate dorite sau definite anterior actiunii. Eficacitatea masoara gradul de atingere a standardelor asteptate. Astfel, in acest caz, criteriul eficacitate se refera la reducerea numarul cainilor comunitari din Bucuresti intr-o anumita perioada de timp printr-o serie de masuri si actiuni specifice.

FEZABILITATEA ADMINISTRATIVA

Fezabilitatea administrativa consta intr-o serie de masuri ce se pot implementa in administratie, din punct de vedere al resurselor umane, atat calitativ, cat si cantitativ. Presupune antrenarea resurselor logistice si de timp, raportate la contextul social si politic. Acest criteriu de analiza vizeaza capacitatea administratiei publice de a implementa aceste norme de aplicare a programului de reducere a cainilor comunitari. Are suficient personal specializat care sa se ocupe de aceasta situatie? Dispune administratia publica de resursele materiale necesare si resursele de timp ce trebuie alocate acestui proiect? Mai mult, personalul ce trebuie implicat in aceasta activitate trebuie sa fie specializat si competent.

V.STATUS-QUO

In anul 2006, Primaria Capitalei a planificat sa cheltuie pentru maidanezi 32 miliarde lei vechi, dupa cum arata bugetul institutiei. Din pacate, numarul cainilor fara stapan ramane o necunoscuta chiar si pentru municipalitate si experti, cifrele vehiculate situandu-se intre 60.000, cat aproximeaza directorul Asociatiei pentru Supravegherea Animalelor (ASA) si 200.000, cat vehiculeaza presa. Bucurestiul are doar doua adaposturi pentru cainii comunitari, Pallady si Chiajna, a caror capacitate este de 350 si respectiv 700 de animale.

I. Activitatea ASA:

Simona Panaitescu, directorul ASA, sustine ca din Bucuresti sunt adunati in fiecare zi 200 de maidanezi. Insa cam 40-50% din cainii colectati de ASA, s-au intors in strada, dupa ce au fost recuperati de cetateni iresponsabili. Pentru monitorizarea numarului cainilor comunitari, incepand cu luna ianuarie a anului 2006, au inceput sa fie implantate microcipuri si crotalii vizibile animalelor date spre adoptie. Aceasta masura este obligatorie pentru ca municipalitatea sa respecte normele europene in domeniu. Microcipul este o solutie care se injecteaza pe viu animalului, continand toate datele de sanatate ale patrupedului.

In ceea ce priveste costurile pentru intretinerea zilnica, pentru un caine comunitar aflat in adaposturile ASA, se aloca 145.000 lei vechi. Un calcul matematic arata clar ca, daca 60.000 de caini stau in adaposturi 14 zile cu o alocatie zilnica de 145.000 de lei vechi fiecare, suma cheltuita per total ajunge undeva in jurul a 122 de miliarde de lei vechi. Asta fara a lua in considerare si alti factori, precum acela ca o catelusa naste intre 5 si 7 pui, in medie cam de doua ori pe an. (Articol Maidanezul de Bucuresti, disponibil la data de 19.12.2006 pe adresa: https://www.cronicaromana.ro/maidanezul-de-bucuresti-analize-si-solutii.html Primarul general Adriean Videanu a calificat drept 'munca in zadar' activitatea echipelor de ecarisaj bucurestene, din lipsa dotariilor, a personalului insuficient si prost remunerat si a vidului legislativ. Activitatea ASA ar fi o munca in zadar, dat fiind atitudinea iresponsabila a unor cetateni care, beneficiind de actualele prevederi legale, recupereaza jumatate din cainii stransi de acesti oameni si ii lasa in strada. Pe de alta parte, ASA nu face fata solicitarilor, pentru ca nu exista spatii suficiente de cazare a cainilor, iar personalul este insuficient si prost remunerat. Unii dintre primarii de sector au reclamat neputinta Administratiei pentru Supravegherea Animalelor de a rezolva problema cainilor comunitari, ei acuzand totodata municipalitatea de 'lipsa de interes si teama' in aceasta chestiune. Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman a declarat ca lipsa banilor, interesului si teama de ONG-uri a municipalitatii au contribuit la actuala situatie din Bucuresti, avand ca rezultat cresterea numarului de caini in mod ingrijorator. La randul lui, primarul sectorului 2, Neculai Ontanu, considera o greseala decizia municipala de desfiintare a serviciilor de ecarisaj de la nivelul sectoarelor. In opinia sa, infiintarea Centrului Teritorial Veterinar a avut rezultate deosebite, care au fost apoi diminuate de trecerea acestui organism in subordinea Primariei Generale a Capitalei.

https://www.administratie.ro/articolenou.php?articol_id=5967

II. Activitatea Asociatiilor pentru protectia animalelor

In ceea ce priveste programele derulate de catre acestea, ele se bazeaza pe remunerarea persoanelor care sunt de acord sa accepte cazarea unui caine in spatiul locativ propriu pana la momentul adoptiei. Spre exemplu, asociatia NUCA ofera 60 RON lunar, hrana potrivita si asigura asistenta medicala de care este nevoie (inclusiv sterilizarea), persoanelor care tin in curte un animal fara stapan. De asemenea, pot oferi si cusca cainelui daca persoana nu are deja una. Totul se desfasoara pe baza unui contract, in care se stipuleaza ca asociatia nu se va eschiva de la plata, nici persoana care adopta nu va putea abandona cainele dupa ce a primit banii. Alte metode includ stimularea adoptiilor animalelor fara stapan prin oferirea gratuita a serviciilor medicale (vaccinare, tratamente de sterilizare, etc.) si aplicarea tratamentelor de sterilizare a unui numar redus de caini si apoi eliberarea in teritoriu a acestora.

VI. STATUS-QUO MODIFICAT

Organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO) a realizat studii aprofundate, publicate in "Ghidul pentru managementul populatiei canine" si "Raportul WHO - Consultare a Studiilor Ecologice Canine cu privire la Controlul Rabiei". Cele doua documente arata ca singura solutie eficienta, permanenta, umana si civilizata in scopul rezolvarii problemei cresterii populatiei de caini comunitari este sterilizarea si intoarcerea cainilor in teritoriu.

Aceste studii dau indicii si explica de ce cainii comunitari prospera, ca specie, in Romania, in pofida exterminarii masive conduse de catre autoritatile locale de-a lungul anilor. Daca metoda de ucidere a cainilor ar fi functionat, comunitarii din orasele Romaniei ar fi disparut de mult. In afara de asta, campaniile de exterminare - prinderea si eutanasierea, otravirea sau impuscarea lor - fara a tine cont daca animalele sunt sterilizate, vaccinate, sau chiar daca acesti caini au stapan, sunt extrem de stresante atat pentru populatia rezidenta, cat si pentru vizitatori, dar mai ales afecteaza imaginea Romaniei, ca tara membra a Uniunii Europene. "Sterilizarea si Inapoierea", politica recomandata de catre Organizatia Mondiala de Sanatate, precum si de catre Organizatia Mondiala de Protectie a Animalelor, rezolva aceasta problema definitiv, dar cainii vor mai trebui tolerati pe strada inca 5-8 ani, pentru ca acest proiect sa aiba succes. (Articol Maidanezul de Bucuresti, disponibil la data de 19.12.2006 pe adresa: https://www.cronicaromana.ro/maidanezul-de-bucuresti-analize-si-solutii.html).

Pentru a putea pune in aplicare acesta solutie, este necesara o serie intreaga de schimbari, atat administrative, cat si de mentalitate. In acest scop propunem:

Modificarea legii nr. 227, referitoare la gestionarea cainilor fara stapan, astfel incat aceasta sa prevada formarea unei echipe de control care sa verifice periodic evidentele adaposturilor, precum si persoanele care au adoptat un caine din astfel de centre. Pentru a face posibila actiunea acestor echipe, este necesara impunerea completarii formularelor de adoptii pentru cei care adopta un caine din centre. Monitorizarea cainilor va fi sustinuta si prin implementarea de microcipuri si punerea a cate unui crotaliu vizibil pe ureche, pentru fiecare caine comunitar dat spre adoptie. De asemenea, propunem marirea amenzilor pentru persoanele care abandoneaza acesti caini.

Pentru aplicarea programului "Sterilizeaza si Inapoiaza" este necesara suplimentarea echipelor de ecarisaj si dotarea acestora cu mijloace tehnice avansate, care sa le usureze munca. In teritoriu vor actiona sase unitati mobile de prindere si sterilizare (cate una pe fiecare sector), care sa completeze activitatea adaposturilor. In acest sens, numarul adaposturilor va trebui sporit cu minim doua adaposturi cu numar de locuri intre 300 si 600. Va fi necesar ca Administratia Locala sa puna la dispozitia ASA spatiile necesare, la periferia orasului.

Vom initia un program de sterilizare gratuita a cainilor. Astfel , presupunem ca stapanii care permit cainilor lor sa se inmulteasca sau care ii abandoneaza ii vor aduce la clinica pentru a fi sterilizati gratuit, iar rata abandonului va scadea si cei care totusi vor mai fi abandonati vor fi ridicati de pe strazi.

De vina pentru agresivitatea cainilor maidanezi sunt, in mare proportie, oamenii. Cainii devin mai agresivi daca sunt hraniti in fiecare zi in strada, pentru ca se lupta intre ei pentru a obtine hrana de la cel pe care-l considera stapan, si devin protectivi in prezenta celor care-i hranesc. Se ataseaza de persoana care le aduce regulat mancare si-l apara intr-un fel. Pentru a evita un asemenea comportament, va fi necesara organizarea unor campanii publice ample de educare a populatiei in acest sens.

Pentru a spori puterea si eficienta programului "Sterilizare si Inpoiere", propunem infiintarea unui parteneriat intre Organizatiile Non-Guvernamentale care se ocupa de aceasta problema, dat fiind faptul ca acestea dispun de resurse diversificate atat logistice cat si informationale. Acest parteneriat ar dispune si de suport din partea institutiilor statului.

VII. CRITERII

Scala : 1 - In foarte mica masura ; 5 - In foarte mare masura

Pentru situatia actuala, am considerat ca eficacitatea este minima, masurile adoptate pana acum neavand ca rezultat reducerea numarului de caini. Din contra, numarul cainilor din teritoriu este in continua crestere. Conform programului nostru, pentru ca acest proiect sa aiba succes, cainii vor mai trebui tolerati pe strada inca 5 pana la 8 ani. Consideram ca un teritoriu va fi ocupat de caini sterilizati care treptat mor. Evitandu-se infiltrarea oricarui caine nesterilizat din imprejurimi si capturarea oricarui caine abandonat de catre gardieni, politie sau cetateni (precum in tarile dezvoltate), atunci aceasta problema se poate rezolva. Tocmai de aceea am considerat ca nota potrivita sugestiei noastre este patru, si nu cea maxima.

In ceea ce priveste fezabilitatea administrativa, in cazul situatiei actuale, administratia lucreaza in prezent cu sase echipaje de hingheri pentru strangerea cainilor de pe strazile Capitalei. Acestea sunt compuse - fiecare - din 3 prinzatori si un sofer, dar acestia sunt prost platiti, sunt parctic muncitori necalificati si trebuie specializati la locul de munca. Lipsa personalului si a fondurilor necesare face ca previziunile privind situatia cainilor fara stapan sa nu fie prea optimiste. In cazul solutiei propuse de noi, toate aceste probleme sunt rezolvate prin suplimentarea numarului echipelor din teritoriu si a personalului administrativ calificat. Nu am dat nota maxima sugestiei proprii, din cauza costurilor initiale ridicate.

VIII.CONCLUZII

Desi solutia noastra nu este noua, am considerat-o a fi cea mai buna dintre toate programele implementate pana in prezent. Motivele noastre s-au datorat observatiilor asupra rezultatelor si consecintelor programelor care s-au desfasurat in acest sens, nu numai din Bucuresti, ci si din celelalte orase mari ale tarii. Dintre toate acestea, programul care vizeaza sterilizarea si inapoierea pe strada a animalelor, indeplineste atat conditiile legislative europene in vigoare, cat si standardele morale unanim acceptate.

BIBLIOGRAFIE

https://www.cronicaromana.ro/maidanezul-de-bucuresti-analize-si-solutii.html

https://www.administratie.ro/articolenou.php?articol_id=5967

https://www.hotnews.ro/articol_26935-Strazile-au-fost-recucerite-de-cainii-vagabonzi.htm

www.animapro.org/doc/LEGE__Protectia_Animalelor.do

https://www.gallup.ro/romana/poll_ro/releases_ro/pr010222_ro/pr010222_ro.htm

https://www.presa-zilei.ro/stire/788/caini-bucuresti.html

UNIVERSITATEA BUCURESTI

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Bucuresti