Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Pozitia Romaniei ca viitoare membra a Uniunii Europene in cadrul comunitatii extinse

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Pozitia Romaniei ca viitoare membra a Uniunii Europene in     cadrul comunitatii extinse




Sectiunea I

Cai si modalitati de promovare a intereselor nationale

La 9 octombrie 2002, Comisia Europeana a dat publicitatii Rapoartele pentru anul 2002, privind progresele inregistrate de tarile candidate in procesul aderarii la Uniunea Europeana.

In privinta Romaniei, Raportul conchide:

Romania continua sa indeplineasca criteriul politic: s-au inregistrat progrese in ce priveste protectia copilului, tratamentul minoritator si demilitarizarea politei, dar mai sunt necesare eforturi pentru imbunatatirea procese1or decizionale si legislative, pentru reforma sistemului judiciar si asigurarea libertatii de expresie.

Romania a continuat sa faca progrese in crearea unei economii de piata functionale:, implementarea masurilor planificate si finalizarea procesului de reforma ar trebui sa permita Romaniei sa faca fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul Uniunii, pe termen mediu;

Romania a inregistrat un progres continuu in adoptarea acquis-ului comunitar, dar in multe domenii se constata o discrepanta intre progresul facut in transpunerea legislatiei si capacitatea limitata a administratiei de a implementa si aplica noile prevederi.

In opinia sa din 1997, privind cererea de aderare inaintata de Rominia Comisia Europeana concluziona ca Romania indeplineste criteriul politic. De atunci, Romania a inregistrat progrese in consolidarea si intarirea stabilitatii institutiilor care garanteaza democratia, statui de drept, drepturile omului respectul si protectia minoritatilor. Aceste progrese au fost confirmate in cursul anului precedent, iar concluzia ultimului raport de tara este ca Romania continua sa indeplineasca criteriul politic definit la Copenhaga.

Lansarea unui amplu program de reforme administrative reprezinta o initiativa importanta, a carei transpunere in practica trebuie sa constituie o prioritate pentru Romania. Printre progresele semnificative trebuie inclusa si decizia de demilitarizare a politiei, intrucat aceasta va responsabiliza mai mult ofiterii de politie in raporturile cu publicul, dar sunt necesare masuri suplimentare care sa asigure proportionalitatea actiunilor lor. Au fost create noi structuri institutionale de lupta impotriva coruptiei -care ramane o mare problema - dar eficienta lor este inca nesatistacatoare.

Romania trebuie sa isi imbunatateasca procedurile de adoptare a deciziilor si a legislatiei; in special Guvernul trebuie sa recurga mai putin la ordonante de urgenta, iar capacitatea Parlamentului de a controla efectiv legislatia trebuie consolidata. Reforma sistemului judiciar a fost limitata. Lipsa de resurse pune sistemul justitiar la o grea incercare, iar Executivul continua practic sa intervina in problemele Justitiei. Reforma sistemului judiciar trebuie sa devina o prioritate politica, fiind necesara si o strategie globala de imbunatatire a functionarii acestui sistem.

,

Romania continua sa respecte drepturile omului si libertatile fundamentale

In ce priveste protectia copilului, Romania a realizat progrese importante prin reducerea numarului de copii institutionalizati si imbunatatirea conditiilor lor de viata. Progrese s-au facut si in privinta promovarii egalitatii sanselor intre barbati si femei, prin crearea unor structuri de lupta impotriva traficului cu fiinte umane si a cadrului institutional de combatere a discriminarilor. A continuat dezvoltarea sistemului de probatiune. In acelasi timp insa conditiile de viata in ichisori raman extrem de proaste si mai trebuie intreprinse masuri pentru a proteja mai mult libertatea de expresie.

Tratamentul minoritatilor a evoluat intr-o maniera pozitiva. Prevederile legislative referitoare la utilizarea oficiala a limbilor minoritatilor au fost puse in practica relativ fara dificultati Masuri importante au fost luate in vederea implementarii Strategiei Nationale de Imbunatatire a Situatiei Romilor scopul fiind combaterea efectiva a discriminarii si imbunatatirea situatiei romilor, dar sunt necesare resurse financiare suplimentare pentru a continua progresele in domeniu.

Romania a continuat sa avanseze in ce priveste crearea unei economii de piata functionale, iar perspectivele in aceasta directie s-au imbunatatit Implementarea sustinuta si deplina a masurilor planificate, precum si finalizarea procesului de reforma ar trebui sa permita Romaniei sa faca fata, pe termen mediu presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul Uniunii

In privinta stabilitatii macroeconomice progrese semnificative au fost realizate in ultimii cativa ani. Ca urmare a aplicarii unei combinatii mai adecvate de politici, inflatia a inceput sa scada, a fost reluata cresterea economica, iar pozitia externa se mentine. Progrese importante s-au facut in crearea institutiilor specifice economiei de piata. Reorganizarea sectorului bancar, aflata in desfasurare imbunatatirile succesive ale cadrului de supraveghere si reglementare a pietelor financiare, precum si progresele inregistrate in privatizare au consolidat progresiv disciplina financiara a intreprinderilor. Liberalizarea preturilor si a comertului cuplata, in cursul anului precedent, cu ajustarea semnificativa a tarifelor la energie si cu importante reforme ale sistemului fiscal au creat conditiile necesare repartizarii mai eficiente a resurselor. Procesul de restructurare avanseaza in cateva sectoare.

Consolidarea acestor progrese impune stabilirea ca prioritate pentru Romania continuarea eforturilor de stabilizare macroeconomica pe baza reducerii inflatiei, mentinand o combinatie adecvata de politici si imbunatatind disciplina financiara a intreprinderilor. Angajamentele de limitare a fondului de salarii din sectorul public trebuie respectate. Recenta crestere substantiala a masei monetare si a creditului impune un control riguros si luarea fara intarziere a unor masuri adecvate. Intarirea disciplinei financiare a intreprinderilor presupune imbunatatirea administratiei fiscale si respectarea obligatiilor fiscale, implementarea intr-o maniera coerenta si transparenta a ultimelor masuri menite sa reduca arieratele in sectorul energetic, aplicarea ferma si transparenta a prevederilor legislative recent adoptate in scopul accelerarii privatizarii, precum si lichidarea fara intarziere a intreprinderilor producatoare de pierderi. Finalizarea privatizarii sectorului bancar, continuarea reformei finantelor publice si a procedurilor bugetare, asigurarea implementarii unui cadru legislativ si juridic imbunatatit ar putea sprijini, de asemenea, crearea unei economii de piata functionale si dezvoltarea capacitatii Romaniei de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul Uniunii.

Din 1997, Romania a inregistrat un progres continuu in preluarea acquis-­ului comunitar. Totusi, in multe domenii se constata 0 discrepanta intre progresul facut in transpunerea legislatiei si capacitatea limitata a administratiei de a implementa si aplica noile prevederi.

In ultimul an, Romania a accelerat procesul de transpunere legislativa si a continuat sa dezvolte, chiar daca intr-un ritm lent, structurile administrative impuse prin acquis.

Pe ansamblu, si in perspectiva datei stabilite de Romania pentru aderare, progresele inregistrate au fost satisfacatoare, iar legislatia nationala a fost aliniata la acquis-ul comunitar in numeroase domenii. Consolidarea capacitatii administrative va necesita o reforma generala, structurala, atat a functiei publice, cat si a sistemului judiciar.

Referitor la piata interna, legislatia-cadru a Noii Abordari si a Abordarii Globale a permis accelerarea alinierii la acquis-ul sectorial in ce priveste libera circulatie a marfurilor. Progrese semnificative s-au facut si in crearea organismelor menite sa administreze acquis-ul Romania trebuie sa isi concentreze eforturile pe imbunatatirea standardizarii si a certificarii, intarirea supravegherii pietei, restructurarea sistemelor de control alimentar si implementarea corespunzatoare a prevederilor referitoare la pietele publice.

In domeniul liberei circulatii a persoanelor, au fost puse bazele pentru progrese viitoare, dar mai trebuie transpuse prevederi legislative in vederea rezolvarii problemelor de recunoastere reciproca, iar capacitatea administrativa trebuie consolidata in toate domeniile. S-au depus eforturi considerabile pentru a facilita libera circulatie a serviciilor, dar noul cadru institutional de supraveghere a serviciilor financiare mai trebuie consolidat. Liberalizarea a continuat in ce priveste circulatia capitalurilor, iar Romania si-a stabilit un calendar de eliminare a controlului asupra schimburilor si a tuturor celorlalte restrictii care afecteaza circulatia capitalurilor. Se impun eforturi mai ales pentru revizuirea cadrului legislativ aferent spalarii banilor. Romania si-a aliniat cea mai mare parte a legislatiei la acquis-ul referitor la dreptul societatilor comerciale, dar nivelul pirateriei si al contrafacerii ramane o problema grava, iar respectarea prevederilor legislative trebuie intarita.

In ce priveste politica in domeniul concurentei, s-a inregistrat un oarecare progres in transpunerea acquis-ului, mai ales in domeniul legislatiei antitrust, dar mai trebuie depuse eforturi pentru respectarea legilor referitoare la ajutorul de stat si antitrust. Restructurarea sectorului siderurgic va trebui monitorizata indeaproape.

Romania a facut progrese constante in alinierea legislatiei fiscale, dar mai sunt necesare ajustari suplimentare, iar capacitatea de implementare si aplicare a prevederilor legislative ramane limitata. Desi s-a atins un nivel inalt de armonizare in domeniul legislatiei vamale, alinierea la acquis trebuie continuata si mai trebuie depuse eforturi pentru reducerea coruptiei in cadrul administratiei vamale. Dezvoltarea sistemelor informatice trebuie continuata, pentru a facilita schimbul de date intre Romania si Comunitatea Europeana. Pentru dezvoltarea unei politici industriale de succes si promovarea intreprinderilor mici si mijlocii mai sunt necesare eforturi in vederea simplificarii si a stabilizarii mediului de afaceri

Alinierea la acquis-ul din domeniul agricol s-a accelerat, dar evolutia legislativa nu a fost insotita de o dezvoltare a structurilor administrative capabile sa puna efectiv in practica acquis-ul Introducerea reformelor structurale se face lent. Trebuie imbunatatit controlul in sectorul fitosanitar si mai ales veterinar. In ce priveste pescuitul, Romania a adoptat legislatia-cadru necesara dar s-au inregistrat intarzieri in crearea structurilor administrative corespunzatoare.

In domeniul politicii sociale si al ocuparii fortei de munca, Romania a facut unele progrese, dar mai trebuie depuse eforturi considerabile pentru transpunerea legislatiei in domeniile: dreptul muncii, egalitatea sanselor intre femei si barbati, si securitatea muncii.   

Progresele in ce priveste politica regionala au fost mai lente, iar Romania nu are inca o politica clara si consolidata de coeziune. A inceput dezvoltarea capacitatii administrative, dar sunt necesare eforturi constante pentru proiectarea sistemelor de gestiune si implementare

In sectorul transporturilor s-au inregistrat progrese importante in ce priveste caile rutiere si feroviare, satisfacatoare in domeniul aviatic, dar limitate in cazul sigurantei maritime Prioritatile Romaniei sunt crearea unor institutii capabile sa asigure respectarea noii legislatii si asigurarea fondurilor care sa permita realizarea investitiilor majore legate de preluarea acquis-ului.

In sectorul energetic in ciuda progresului inregistrat in alinierea legislativa, mai exista inca multe probleme structurale care trebuie rezolvate, iar noile structuri administrative trebuie consolidate. Desi mare parte din legislatia mediului a fost transpusa, Romania nu dispune inca de capacitatile administrative si nici de resursele financiare pentru a o implementa. Romania trebuie sa se concentreze in viitor nu pe alinierea legislativa, ci pe dezvoltarea capacitatilor de implementare si pe asigurarea resurselor pentru a realiza investitiile in protectia mediului. In domeniul protectiei consumatorului a continuat alinierea legislatiei, iar structurile de implementare sunt operationale, dar trebuie imbunatatita cooperarea interinstitutionala



S-au facut progrese constante in ce priveste acquis-ul legat de telecomunicatii si s-au inregistrat cateva progrese in pregatirea liberalizarii pietelor comunicatiilor si a serviciilor postale Eforturile viitoare vor trebui sa se concentreze asupra dezvoltarii noii autoritati de reglementare, astfel incat aceasta sa devina un organism cu adevarat eficient si independent, precum si pe evaluarea implicatiilor economice ale implementarii complete a acquis-ului privind serviciile universale.

Romania a inceput sa intreprinda reforme structurale in domeniul justitiei si al afacerilor interne, mai trebuie depuse eforturi considerabile pentru apropierea legislativa si mai ales pentru intarirea capacitatilor administrative si judiciare In ciuda reformelor recente, in special adoptarea Planului de Actiune Schengen, eficienta fortelor de politie ramane limitata pe ansamblu iar infrastructura si gestiunea frontierelor trebuie imbunatatite. Trebuie facute eforturi mari pentru imbunatatirea eficientei sistemului judiciar

In ce priveste relatiile externe, barierele comerciale au fost eliminate treptat iar Romania a atins un nivel general ridicat de aliniere la acquis.

S-au facut progrese si in privinta controlului financiar iar sistemele moderne de gestiune si control financiar sunt in curs de implementare. Eforturi suplimentare sunt necesare pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, fiind necesara consolidarea capacitatii administrative de control intern al finantelor publice si garantarea independentei Curtii de Conturi.

Capacitatea administratiei publice de aplicare a acquis-ului ramane limitata si constituie un obstacol important in pregatirea Romaniei pentru aderare. Desi anumite parti ale administratiei pot functiona eficient, exista numeroase sectoare in care slaba capacitate administrativa constituie o preocupare importanta. De asemenea, pe langa adoptarea acquis-ului, trebuie avuta in vedere gestiunea asistentei financiare primite din partea U.E. Guvernul a trecut la abordarea acestei probleme anuntand un program de reforma majora. Aceste reforme sunt insa doar in stadiul de concept si necesita punere in practica. Angajamentele luate in cadrul negocierilor au avut in vedere anul 2007 ca data a aderarii si sunt, in general, respectate.

Sectiunea a II a

Semnarea de catre Romania a Tratatului de aderare la Uniunea Europeana

Clauza de amanare

La 25 aprilie 2005, la Luxemburg, a fost semnat, intr-un context solemn Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana dupa ce, anterior, acesta a fost votat pe 13 aprilie 2005 de catre Parlamentul European.

La 27 aprilie 2005 Parlamentul European a adoptat la Luxemburg o declaratie care celebreaza semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei la UE. Declaratia descrie evenimentul ca fiind istoric si crucial pentru viitoarea dezvoltare a Uniunii. Ca semnificatie, Tratatul de Aderare reprezinta actul care consfinteste sub aspect juridic aderarea Romaniei la UE. Intrarea in vigoare a tratatului va fi la 1 ianuarie 2007, cand se va produce aderarea efectiva.[1] Este un tratat comun pentru valul format din Romania si Bulgaria. Tratatul de aderare a Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana cuprinde, intr-un Protocol ce face parte din document, toate conditiile si aranjamentele referitoare la admiterea celor doua tari in UE si contine, totodata mai multe clauze de salvgardare care pot fi invocate pentru a solicita amanarea cu un an a integrarii celor doua tari, in cazul neindeplinirii unor angajamente. Astfel articolul al Tratatului de aderare prevede ca, in cazul in care, pana la implinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderarii, 'survin dificultati semnificative si susceptibile sa persiste in orice sector al economiei sau care ar putea provoca deteriorarea serioasa a situatiei economice intr-un anumit domeniu', Bulgaria si Romania pot solicita sa fie autorizate sa adopte masuri de protectie in vederea remedierii situatiei si a adaptarii sectorului in cauza la economia pietei interne Potrivit Tratatului, Bulgaria si Romania adera la deciziile si acordurile adoptate de reprezentantii guvernelor statelor membre intruniti in cadrul Consiliului. De asemenea cele doua tari se afla in aceeasi situatie ca si actualele state membre in ceea ce priveste declaratiile, rezolutiile sau alte luari de pozitie ale Consiliului European sau ale Consiliului, precum si in ceea ce priveste cele referitoare la Uniune, care sunt adoptate de comun acord de statele membre. Bulgaria si Romania participa la uniunea economica si monetara de la data aderarii in calitate de state membre care beneficieaza de derogare conform Constitutiei.

Documentul contine o parte generala, Tratatul de aderare (6 articole Protocolul de aderare/ Actul de aderare (cate 5 parti plus anexele) si actul final (plus declaratii politice). Prima parte a Actului de aderare/ Protocolului de Aderare contine definitii si prevederi privind caracterul obligatoriu pentru Romania si Bulgaria a tratatelor fundamentale si al actelor adoptate de institutiile comunitare si de Banca Central Europeana anterior aderarii acestora la Uniunea Europeana.

Partea a doua contine prevederile institutionale, respectiv participarea Romaniei si Bulgariei la institutiile europene.

Partea a treia, (prevederile permanente) cuprinde obligatia adaptarii actelor adoptate de institutiile europenene in diferite domenii, precum si referirea la mecanismul si conditiile in care se va realiza aceasta adaptare.

Partea a patra ( prevederile temporare), se refera la masurile tranzitorii (continute in anexa), prevederile institutionale si prevederile financiare precum si la c1auzele de salvgardare.

Partea a cincea (prevederi referitoare la adaptarile institutionale cuprinde dispozitii privind adaptarile institutionale care sunt necesare in urma aderarii Romaniei si Bulgariei, modalitatile de aplicare a actelor institutiilor comunitare fata de Romania si Bulgaria si prevederile finale.[3]

In perioada 2005-2006, tratatul trebuie ratificat de Parlamentul European de Parlamentele Romaniei si Bulgariei si ale statelor membre (la nivelul parlamentelor nationale si locale acolo unde Constitutia o cere). Ministerul Integrarii Europene a publicat textul tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana tratat comun pentru cele doua tari si care are aceeasi structura cu aceea a tratatelor pentru cele 10 state care au aderat la Uniune in mai anul trecut Astfel, tratatul a fost tradus in limbile romana si bulgara, si va fi parte componenta a documentelor Uniunii



Dupa aderare, Romania si Bulgaria vor trebui sa respecte toate tratatele si normele Uniunii Asta inseamna ca, de exemplu, Romania va trebui sa se retraga din Acordul de comert liber din Europa Centrala, asa numitul CEFTA. Cat priveste moneda unica europeana, cele doua state vor adopta euro abia atunci cand economiile lor vor fi capabile pentru acest important pas Pe de alta parte, tot in prevederile tratatului se specifica ca Romania va fi reprezentata in Parlamentul European de 35 de parlamentari, in timp ce Bulgaria de 18. Alegerile pentru Parlamentul European se vor realiza prin sufragiu direct si universal si vor avea loc in cele doua tari pana la data de 31 decembrie 2007. Intre 2007 si 2009, cand vor avea loc noi alegeri pentru Parlamentul de la Bruxelles, cele doua state vor fi reprezentate de parlamentari desemnati, cel mai probabil dupa actuala structura a Parlamentelor din cele doua tari.[5]

Oricum insa, Bulgaria si Romania vor trebui sa organizeze alegeri pentru Parlamentul European inainte de sfarsitul lui 2007. Romania va avea 14 voturi in Consiliul European, 1 judecator la Curtea de Justitie, 15 reprezentanti la Comitetul Economic si Social si tot atatia la Comitetul regiunilor.[6]

Un aspect interesant al tratatului este cel referitor la sumele pe care Uniunea Europeana le va acorda Romaniei in viitorul apropiat In textul tratatului sunt incluse aceste sume, pe care Rominia le va primi ca asistenta dupa aderare dar si contributia care va trebui adusa la bugetul Uniunii De exemplu, numai la capitolul dezvoltarii rurale, Romania va primi intre 2007 si 2009, 3 miliarde de euro, in timp ce contributia pe care va trebui sa o plateasca la Banca Europeana de Investitii este de aproape 850 de milioane de euro.

Tratatul prevede si alte chestiuni tehnice cum ar fi lista tarilor carora Romania le cere viza, cea a aeroporturilor sau a produselor chimice periculoase sau restrictiile la importurile de otel sau comertul cu produse textile. De asemenea, tratatul prevede in mod expres ca Bulgaria va trebui sa inchida combinatul nuclear de la Kozlodui.[7]

Romania va avea de la data aderarii un reprezentant in Comisia de la Bruxelles, numit de Consiliul European, cu acordul presedintelui Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European.

Este interesant de notat ca, spre deosebire de cele zece tari care au devenit membre ale UE la 1 mai 2004, Romania si Bulgaria vor adera prin Tratatul de aderare si la Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa, daca acesta va fi ratificat de toate statele membre pana la data aderarii efective a Romaniei si Bulgariei In acest context, Tratatul de aderare a Romaniei contine adaptarile necesare aduse Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa. Prin urmare,     s-au redactat in paralel un Act de aderare si un Protocol de aderare Protocolul de aderare adapteaza Tratatul Constitutional pentru a face posibila aderarea Romaniei si la acest document. Actul si Protocolul vor intra in vigoare alternativ, in functie de intrarea in vigoare a Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa.

In cazul in care Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa va intra in vigoare inaintea aderarii Romaniei si Bulgariei (1 noiembrie 2006), Protocolul de aderare va intra direct in vigoare. Dar daca Tratatul Constitutional va intra in vigoare dupa aderarea Romaniei , la momentul aderarii acestora, va intra in vigoare si Actul de aderare, iar odata cu intrarea in vigoare a Tratatului Constitutional, Actul de aderare va fi abrogat si Protocolul va incepe sa produca efecte juridice.[8]

Trebuie precizat ca semnarea acestui tratat atrage dupa sine o serie de alte aspecte ce presupun ca Romania sa ia o serie de masuri pentru a fi capabila de aderare deplina si efectiva. Actualmente, Romania este supusa unui proces strict de monitorizare, in urma caruia va fi redactat Raportul anual de tara care va fi dat publicitatii in noiembrie. De concluziile acestuia depinde intr-o foarte mare masura daca aderarea se va produce in 2007 sau, daca nu, in 2008. In calitate de viitor membru al Uniunii Europene Romania trebuie sa indeplineasca o serie de criterii politice, economice si de asumare a obligatiilor de stat membru stabilite in 1993 de Consiliul European de la Copenhaga. Numai pentru acest an, la nivelul institutiilor implicate au fost stabilite planuri de masuri detaliate, cu termene fixe, pentru indeplinirea fiecarui criteriu. Conform rezolutiei care a insotit raportul Moscovici prezentat in plenul Parlamentului European pe 15 aprilie 2005, pentru a se integra in 2007, Romania trebuie sa continue reforma in justitie si administratie, lupta impotriva coruptiei, in special a celei la nivel inalt sa asigure libertatea de exprimare si in special libertatea presei, sa intareasca administratia locala, protectia copilului si a persoanelor cu handicap, sa imbunatateasca conditiile din spitalele psihiatrice, sa depuna eforturi suplimentare in privinta protectiei mediului, sa aplice corect noua lege privind transparenta ajutoarelor de stat si controlul riguros al acestora.

Reforma sistemului judiciar este, in opinia est-europenilor, 'prioritatea prioritatilor '. Tocmai de aceea, o mare parte din clauze1e de salvgardare vizeaza tocmai capitolul Justitie si Afaceri Interne. Ministerul Justitiei a elaborat strategiile de reforma ce cuprind foarte multe masuri ce urmeaza sa fie puse in practica pana in 2007. Astfel pana in iunie anul acesta trebuie clarificat statutul Parchetului National Anticoruptie, in scopul asigurarii efective a independentei acestuia, iar decembrie este termenul pana la care trebuie evaluat modul de aplicare a celor trei legi privind reforma sistemului judiciar

In materie de protectie a copilului, trebuie ca, pana in septembrie, sa se finalizeze proiectele de inchidere de institutii de ocrotire si sa se dezvolte servicii alternative de ingrjire Un alt capitol la care Romania mai are de lucrat e legat de imbunatatirea conditiilor de viata in penitenciare. Pana luna viitoare urmeaza sa fie reactualizate Strategia si Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale pentru guvernarea 2005-2008, iar termenul propus pentru modificarea Legii cultelor religioase este decembrie 2005. Chestiunea minoritatilor e cuprinsa si ea in planurile elaborate pana la sfarsitul anului In acest scop, Romania va continua sa participe la Programul comunitar de actiune pentru combaterea discriminarii

1.Clauza de amanare

Ultima parte a tratatului cuprinde o clauza aditionala, asa numita clauza de salvgardare, care ar putea amana cu un an aderarea din 2007, daca Romania nu respecta angajamentele luate la capitolele Justitie, Concurenta si Mediu.

a) Clauza de amanare - Aspecte generale

In cazul in care exista dovezi clare ca, pana la data aderarii stabilita pentru     1 ianuarie 2007, stadiul pregatirilor pentru adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar in Romania indica riscul serios ca aceasta tara sa fie in mod evident, nepregatita pentru satisfacerea cerintelor pe care le implica statutul de membru, intr-­un numar de sectoare de activitate importante, Consiliul poate decide ca aderarea sa fie amanata cu un an, pana la 1 ianuarie 2008. Consiliul va decide in unanimitate, in baza unei recomandari facute de catre Comisia Europeana.

b)Clauza de amanare- Conditii specifice pentru Romania

Consiliul poate decide, cu majoritate calificata si in baza unei recomandari facute de catre Comisie sa amane aderarea cu un an, pana la 1 ianuarie 2008, in cazul in care au fost observate deficiente majore in indeplinirea de catre Romania a unuia sau a mai multor angajamente si cerinte ce fac referire la 4 (patru) aspecte specifice legate de capitolul Concurenta si la 7 (sapte) aspecte ale capitolului Justitie si Afaceri Interne. Aceasta prevedere se va aplica strict acestor 11 aspecte specifice listate mai jos.



A. In ceea ce priveste Concurenta cele 4 aspecte vizate sunt:

1)Controlul real exercitat de catre Consiliul Concurentei asupra oricarui potential ajutor de stat;    

2) Intarirea, fara intarziere, a mecanismelor de urmarire a ajutoarelor de stat;

3) Respectarea angajamentului pe care Romania si l-a asumat de a nu acorda sau plati nici un ajutor de stat combinatelor siderurgice vizate in cadrul Strategiei Nationale de Restructurare, incepand cu data de 1 ianuarie 2005 si pana la 31 decembrie 20 precum si respectarea deciziei ca sumele alocate ca ajutoare de stat sa fie hotarate in contextul Protocolului 2 din cadrul Acordului European;    

4) Alocarea de mijloace financiare adecvate si resurse umane calificate Consiliului Concurentei

B. In ceea ce priveste Justitia si Afacerile Interne, cele 7 aspecte vizate sunt:

1) Aplicarea fara intarziere a Planului de Actiune Schengen;

2) Atingerea unui grad ridicat de control si supraveghere la viitoarele granite externe ale Uniunii Europene;

3) Dezvoltarea si aplicarea unui Plan de Actiune si a unei Strategii actualizate si integrate pentru reforma sectorului judiciar;

4) Accelerarea luptei impotriva coruptiei la nivel inalt;

5) Realizarea unui audit independent al rezultatelor si impactului generate de acuala Strategie Nationala Anticoruptie, precum si revizuirea pana la sfarsitul anului 2 a procedurilor judiciare in materie penala care sunt complicate si indelungate;

6) Adoptarea pana in martie 2005 a unui cadru legal c1ar cu privire la indatoririle jandarmeriei si respectiv politiei si la cooperarea dintre acestea;

7) Dezvoltarea si aplicarea unei strategii multianulale de lupta impotriva crimei organizate[10]

Sectiunea III

Romania si tratatele Uniunii Europene

Potrivit Constitutiei pentru Europa, Uniunea Europeana are personalitate juridica (art.1- 7) si poate incheia acorduri cu unul sau mai multe state terte sau organizatii internationale, daca se prevede astfel in Constitutie sau daca se impune incheierea unui aeord pentru realizarea unuia dintre obiectivele stabilite prin Constitutie; acordurile incheiate de Uniune obliga institutiile si statele membre.

In calitatea lor de state membre ale Uniunii Europene, statele care fac parte din aceasta, folosesc tratatul pentru realizarea integrarii europene. Tratatele comunitare reprezinta coloana vertebrala a UE, calea pe care s-a format si s-a dezvoltat pana in prezent. Astfel, Constitutia pentru Europa constituie exemplul cel mai ilustrativ in aeeasta privinta (fiind un tratat acceptat de state). Elementul de consensualitate este fundamental in sistemul comunitar si se exprima in frecventa folosirii tratatelor. Tratatele constituie partea cea mai importanta din intregul ansamblu al reglementarilor comunitare. In aceasta categorie sunt incluse tratatele constitutive ale comunitatilor, conventiile si protocoalele anexate (tratatele originare) si acordurile de aderare a altor state; tratatele de modificare ulterioara a tratatelor initiale si conventiile ineheiate intre statele membre si terte tari

Pentru a face fata din punct de vedere juridic la exigentele integrarii, Romania si-a modificat Constitutia in 2003, dar aceste modificari vizeaza mai mult reguli de procedura (art.148 .alin.l), disimuland problema reala, cea a transferului de suveranitate. Defapt, trebuie facuta distinctie intre delimitarea competentelor intre UE si statele membre, ca urmare a transferului de suveranitate si raportul dintre ordinea juridica comunitara si cea interna a statelor. Faptul ca UE are competente proprii (unele exclusive, aletele comune cu statele) face ca regulile comunitare sa se aplice direct si imediat in statele membre; aplicarea se face cu titlu propriu, ca reguli comunitare care nu au nevoie si nici nu trebuie sa fie introduse in legislatia nationala. Pentru domeniile in care nu exista competenta exclusiva a UE, prevaleaza, in caz de concurs cu legislatia nationala, regulile comunitare, si astfel Constitutia si dreptul adoptat de catre institutiile Uniunii au prioritate fata de dreptul intern al statelor. Pe aceste principii se bazeaza constructia comunitara si pozitia statelor membre in raport cu UE. Consitutia Romaniei reglementeaza doar caracterul prioritar al prevederilor din tratatele constitutive (art.148, alin.2), neconsfintind faptul ca ordinea juridica comunitara este integrata in dreptul statelor membre, in virtutea ei de ordine superioara cu aplicabilitate directa si efect direct fata de legislatia nationala.[12] Dar dreptul comunitar nu se aplica in virtutea prioritatii recunoscute de Constitutia Romaniei, ci cu valoarea lui proprie, rapotul care se stabileste fiind unul de subsidiaritate, si nu de contrarietate.

Legea nr.590/2003 privind tratatele in contextul viitoarei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana nu reflecta nici dispozitiile constitutionale din art 148 si nu propune prevederi clare ale raportului dintre Romania si UE. In aceasta lege se arata in (art 2 alin.2) ca tratatele se incheie cu respectarea dreptului comunitar ca in proiectul de lege/hotarare pentru ratificare trebuie sa se prezinte implicatiile pe care tratatul il are asupra legislatiei interne (art.23, alin.l, lit g), ca tratatele prin care se acorda asistenta financiara nerambursabila din partea UE pot intra in vigoare la data semnarii lor.[13]

Consideram ca, pe langa aceste aspecte, ar mai trebui reglementate cateva:

1. Faptul ca in viitor tratatele care ii vor fi opozabile Romaniei nu vor mai fi incheiate de ea, rolul Presedintelui si al Parlamentului fiind redimensionat

2. Modul in care se face aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii trebuie nuantat, el beneficiind de o exprimare prea generica in Constitutie (art. 148, alin.l)

3. Faptul ca prevederile legislative interne nu pot fi invocate pentru a justifica neexecutarea dispozitiilor unui tratat in vigoare. Ar trebui precizat ca tratatele constitutive ale UE, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, avand prioritate fata de legile interne nu pot fi modificate sau scoase din vigoare prin acte normative.[14]



www untrr ro Sursa: Buletin de integrare al CCIRB - Directia de integrare europeana. (DIE)

Idem 27

Tratatul este voluminos si contine nu mai putin de 890 de pagini

www bbc romanian.com

Idem 32

Ibidem 29

Ibidem 34

Vezi, www.infoeuropa.ro

Victor Duculescu, Dreptul Integrarii Europene- Tratat elementar, Lumina Lex, 2003. p.270

Ion M Anghel, Dreptu/ tratate/or, vol III, Lumina Lex Bucuresti 2005, p

Idem 38 p

Ibidem 39, p.393






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1425
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site