Sanctiunile contraventionale principale

Sanctiunile contraventionale principale

Avand in vedere criteriile stabilite de lege pentru individualizarea sanctiunilor, persoana competenta va individualiza sanctiunea principala ce va fi aplicata. Potrivit dispozitiilor O.G. nr.2./2001, sanctiunile principale contraventionale sunt: avertismentul, amenda si prestarea unei activitati in folosul comunitatii. Dintre cele trei sanctiuni contraventionale principale, doua-avertismentul si amenda-pot fi aplicate oricarui contarvenient, iar prestarea unei activitati in folosul comunitatii, numai contravenientilor persoanelor fizice.

1 Avertismentul

Conform art.7 din O.G. nr.2/2001 , avertismentul consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale. Avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa si el se poate aplica si in cazul in care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune.

Avertismentul este cea mai blanda sanctiune contraventionala principala. S-a constatat ca in practica, agentii constatatori abuzeaza prin aplicarea de amenzi contraventionale chiar si celor mai neinsemnate contraventii cu toate ca ar fi mai indicat sa uzeze mai mult de sanctiunea contraventionala, dupa parera mai multor autori. S-a constatat o exigenta sporita in ceea ce priveste aplicarea sanctiunilor contraventionale si se merge chiar spre limita maxima a amenzilor nicidecum spre aplicarea avertismentului. De aceea, se impune ca organele competente sa inteleaga ca orice sanctiune juridica, inclusiv cea contraventionala, nu reprezinta un scop in sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca in toate cazurile sa se aplice sanctiunea amenzii. Sanctiunile juridice constituie nu mijloace de razbunare a societatii, ci de prevenire a savarsirii lor.

Sanctiunea contraventionala nu prezinta un scop in sine, ci un mijloc de ocrotire a relatiilor sociale si de formare, a unui spirit de responsabilitate . Avertismentul este, ca natura, o sanctiune pur morala aplicabila unor contraventii ce prezinta un grad de pericol social redus, iar contravenientii o periculozitate scazuta. In cazul unor plangeri contraventionale prin care se invoca netemeinicia aplicarii sanctiunii amenzii contraventionale, instanta poate dispune inlocuirea acesteia cu avertismentul. Avertismentul este o varianta moderna a sanctiunii mustrarii, sanctiune morala aplicata in dreptul roman, in dreptul canonic si in dreptul medieval. Avertismentul se adreseaza oral, atunci cand contravenientul este prezent la constatarea contraventiei, si este aplicat de agentul constatator. In celelalte cazuri, avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, cu rezolutia corespunzatoare.

Avertismentul consta in atragerea atentiei contravenientului asupra pericolului faptei sale si in recomandarea ca pe viitor sa se respecte dispozitiile legale. Prin natura sa intriseca, avertismentul este o sanctiune morala, el se deobsebeste de amenda care este o sanctiune pecuniara. Practic, avertismentul consta in dojenirea, dezaprobarea faptuitorului pentru ceea ce a savarsit, aratarea pericolului social al faptei comise, a urmarilor provocate, sfatuirea contravenientului sa se indrepte, sa aibe o conduita mai buna. Avertismentul mai consta in atragerea atentiei acestuia ca daca pe viitor va mai savarsi o alta contraventie, i se va aplica o sanctiune mai aspra. Asadar, pe langa elementul de mustrare, el cuprinde si pe acela de atentionare cu privire la conduita ce trebuie avuta ulterior. El se poate aplica si atunci cand actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune. Este o derogare de la principiul potrivit caruia stabilirea si sanctionarea contraventiilor se aplica numai daca sunt prevazute in actul normativ respectiv. Dispozitia citata lasa un camp larg de apreciere organelor competente sa aplice sanctiunea, care vor putea sa decida daca este cazul ori nu sa substituie avertismentul amenzii. Aprecierea se face tinand seama de persoana contravenientului, de comportarea sa anterioara, de atitudinea acestuia fata de fapta, de angajamentul ca pe viitor nu o va mai repeta, de imprejurarile in care a fost comisa contraventia, de urmarile ei, etc. Prin insasi natura si scopul sau educativ, avertismentul se adreseaza oral contravenientulului la constatarea faptei. Avertismentul poate fi aplicat si daca actul normativ special nu prevede aceasta posibilitate. Cu toate acestea, pot fi intalnite si decizii gresite prin care se apreciaza, eronat, ca instanta nu poate aplica avertismentul,daca acesta nu este prevazut in actul normativ special.

Dispozitiile care reglementeaza executarea sanctiunii avertismentului sunt prevazute de art.28 al O.G. 2/2001 . Avertismentul poate fi executat fie oral, fie in scris in functie de actul prin care se aplica si prezenta contravenientului. Astfel, avertismentul se aplica oral de catre agentul constatator cand sunt indeplinite doua conditii: sanctiunea se aplica pe loc de catre agentul constator si contravenientul este prezent la constatarea contraventiei. In toate celelalte situatii, legea reglementeaza executarea in forma scrisa a avertismentului. Astfel, daca sanctiunea este aplicata in lipsa contravenientului, avertismentul se considera executat prin comunicarea procesului-verbal contraventional prin care aceasta sanctiune a fost aplicata. In ipoteza in care agentul constatator aplica sanctiunea amenzii, sau sesizeaza instata de judecata pentru aplicarea sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii, apreciaza ca se impune aplicarea sanctiunii avertismentului, avertismentul se considera executat prin comunicarea hotararii instantei. In doctrina s-a apreciat ca, desi alin.3 al art. 38 prevede ca executarea avertismentului in acest caz se face prin incunostiintare scrisa, nu este necesara redactarea unui inscris, altul decat sentinta instantei.

Executarea sanctiunii avertismentului poate insa produce anumite situatii extrem de problematice. In ipoteza in care agentul constatator executa oral sanctiunea avertismentului, iar ulterior persoana sanctionata ataca actul de sanctionare, iar instanta dispune anularea procesului-verbal, fata de persoana respectiva s-a executat in mod nelegal o sanctiune contraventionala. In situatia in care agentul constatator aplica amenda, iar instanta de fond aplica avertismentul, acesta se considera executat prin comunicare sentintei. Daca insa petentul formuleaza recurs, iar instanta de control judiciar admite recursul si anuleaza procesul verbal rezulta ca sanctiunea contraventionala a fost executata in mod nelegal. Daca se admite recursul intimatului si se mentine procesul verbal, practic contravenientul va executa doua sanctiuni: sanctiunea avertismentului prin comunicarea sentintei primei instante si sanctiunea amenzii dispusa prin procesul-verbal confirmat de instanta de recurs. In situatia in care prima instanta mentine sanctiunea amenzii dispusa prin procesul-verbal, dar instanta de recurs admite recursul petentului si dispune inlocuirea amenzii cu avertisment, aceasta sanctiune nu va fi executata, deoarece hotararile irevocabile nu se comunica.

Unii autori propun ca pentru a fi inlaturate aceste situatii, avertismentul sa fie executat astfel: oral, numai in situatia in care nu se aplica sanctiuni complementare, iar in scris prin incunostinsare scrisa in situatia in care procesul verbal nu a fost atacat sau dupa ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti.

2 Amenda

Cea mai intalnita sanctiune contraventionala este amenda. Amenda contraventionala este o sanctiune pecuniara ce afecteaza contravenientul prin diminuarea patrimoniului acestuia, fapt pentru care a fost denumita sanctiune patrimoniala. Amenda contraventionala consta in luarea silita din patrimoniul contravenientului a unei sume de bani si trecerea acesteia in patrimoniul statului sau al unitatilor administrativ teritoriale. Potrivit art. 8 din O.G. nr. 2/2001 , amenda contraventionala are caracter administrativ. Limita minima a amenzii contraventionale este de 25 lei, iar limita maxima nu poate depasi sumele maxime stabilite in functie de organul care a stabilit si sanctionat caontraventia. Indiferent de gravitatea faptei sau de particularitatile faptuitorului, limitele amenzii, stabilite prin art.8 din O.G. nr. 2/2001 nu pot fi depasite decat daca aceasta depasire este prevazuta expres intr-o lege sau ordonanta. Sumele provenit din amenzi se fac venit la bugetul stat, cu exceptia celor provenite din amenzile aplicate in temeiul hotararilor autoritatilor administratiei publice locale, care se fac venit la bugetul local, precum si a celor pentru care legea prevede astfel. Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice in conformitate cu legislatia in vigoare se fac venit integral la bugetele locale. Din punct de vedere fiscal, amenzile contraventionale sunt creante fiscale. In prezent, amenda contraventionala nu mai poate fi transformata in inchisoare contraventionala. Potrivit art. 23 alin.(13) din legea fundamentala, sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala, ceea ce inseama ca atata timp cat contraventiile raman in afara dreptului penal, inchisoarea nu poate fi aplicata pentru contraventii.

Sarcina individualizarii amenzii revine organului competent sa aplice sanctiunea, care va aprecia de la caz la caz, in limitele prevazute de actul normativ, in functie de imprejurarile in care fapte a fost savarsita, urmarile ei, persoana contravenientului, etc. In plus, uneori se va tine cont la stabilirea amenzii si de alte considerente. De exemplu, art.90 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar prevede ca "la aplicarea sanctiunii, langa imprejurarile prevazute de lege, se vor avea in vedere si marimea suprafetei, categoria de folosinta si clasa de fertilitate a terenului afectat". Individualizarea sanctiunii, fiind o obligatie legala pentru agentul constatator, ea este cenzurabila de organele care solutioneaza plangerea impotriva sanctiunilor aplicate.

Amenda are un caracter legal. Ca urmare, nu s-ar putea aplica o sanctiune intr-un cuantum care sa nu se situeze in limitele stabilite ori sa fie determinata pe baza altor criterii decat decat cele reglementate. Mai trebuie precizat ca amenda contraventionala spre deosebire de cea penala nu atrage decaderi sau interdictii pentru persoanele sanctionate si nici nu constituie antecedent care sa influenteze asupra unei eventuale sanctionari viitoare.

Spre deosebire de celelalte sanctiuni contraventionale, principale sau complementare, sanctiunea amenzii contraventionale, care consta in plata unei sume de bani, poate fi executata benevol de catre contravenient, chiar inainte de a exista un titlu executoriu. Deci, sanctiunea amenzii contraventionale poate fi executata in doua moduri: voluntar sau prin executare silita.

Amenda poate fi achitata voluntar de catre contravenient in mai multe ipoteze. Contravenientul achita pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii in situatia in care actul normativ special prevede aceasta posibilitate sau contravenientul poate achita in maxim 24 de ore de la inmanarea procesului-verbal jumatate din limita minica a amenzii cu conditia sa existe aceasta posibilitate legala. De asemenea, contravenientul poate achita amenda dispusa prin procesul verbal sau hotararea judecatoreasca oricand inainte de inceperea executarii silite .

In situatia executarii voluntare a amenzii contraventionale, pentru a fi incunostiintat organiul de executare si pentru a se inceta orice urmarire, contravenientul trebuie sa predea o copie de pe chitanta care atesta plata amenzii organului din care face parte agentul constatator sau sa o trimita prin posta cu confirmare de primire.

Daca persoana sanctionata contraventional nu achita voluntar amenda contraventionala, se procedeaza la executarea silita a acesteia. Art.39, alin.1 din O.G. nr.2/2001 prevede ca:"punerea in executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel: a) de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de cate ori nu se exercita calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei in termenul prevazut de lege;b) de catre instanta judecatoreasca, in celelalte cazuri".

Aceste organe au obligatia de a comunica, din oficiu, titlurile executorii organelor competente sa efectueze executarea silita in termenul prevederilor Codului de procedura fiscala, in a caror raza teritoriala domiciliaza contravenientul, executarea silita a amenzii urmand a fi facuta de aceste organe in conditiile Codului de procedura fiscala, amenzile contraventionale constituind creante bugetare potrivit alin.3 al art.39 al O.G. nr.2/2001. Primind titlurile executorii, organele de executare fiscala vor proceda la executarea silita a sumelor datorate cu titlu de amenzi in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala. Trebuie mentionat ca in conformitate cu dispozitiile art.141 alin.7 din Codul de procedura fiscala, netransmiterea titlului executoriu in termen de 90 de zile organelor de executare silita, conduce la anularea acestuia. Intrucat executarea silita a acestor sume nu difera de executarea altor creante bugetare, acestea sunt reglementate de dreptul financiar. O precizare se impune cu privire la executarea silita a amenzilor contraventionale. Printr-o decizie recenta a Curtii Constitutionale, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.12 al O.G. nr.2/2001, constatandu-se ca aceste dispozitii sunt neconstitutionale in masura in care prin sintagma "nu se mai sanctioneaza" prevazuta din text se intelege doar aplicarea sanctiunii contraventionale, nu si executarea acesteia. In acord cu aceasta decizie a Curtii Constitutionale urmeaza ca de fiecare data cand "decontraventionarea" faptei intervine inainte de finalizarea executarii silite, amenda sau restul de amenda neexecutat sa nu se mai execute. Pentru identitate de ratiune, apreciem ca aceasta situatie este aplicabila si in cazul celorlalte sanctiuni contraventionale principale sau complementare. Prescriptia executarii amenzii contraventionale, confom art. 128 din Codul de procedura fiscala opereaza in termen de 5 ani de a data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care procesul-verbal sau hotararea judecatoreasca devin titluri executorii.

Potrivit art.113 alin.5 din Codul de procedura fiscala: "pentru instrainarea dreptului de proprietate asupra cladirilor, terenurilor si a mjloacelor de transport, contribuabulii trebuie sa prezinte certificate de atestare fiscala prin care sa ateste achitarea tuturor obligatiunilor fiscale locale datorate autoritatii administratiei publice locale pe a carei raza se afla inregistrat fiscal bunul ce se instraineaza. Actele prin care se instraineaza cladiri, terenuri, respective mijloace de transport, cu incalcarea prevederilor prezentului alineat, sunt nule de drept". Practic, aceasta prevedere legala reglementeaza o noua forma de executare a amenzilor contraventionale care poate fi denumita "executare atipica" pentru faptul ca nu reprezinta nici o executare benevola si nici o executare silita a amenzii contraventionale. Nu poate fi executare benevola atata timp cat contravenientul este conditionat in incheierea unor acte juridice de plata amenzii contraventionale si nici executare silita, atata timp cat executarea se face la initiativa contravenientului. Reglementarea este criticabila, atat din punct de vedere al constitutionalitatii, cat si din punct de vedere al situatiilor absurde pe care le poate genera in practica.

In primul rand, aceste dispozitii aduc atingere exercitarii dreptului de proprietate, in opinia multor autori acestea fiind neconstitutionale. Si exercitarea dreptului de proprietate poate fi suspus unor limitari si restrictiii, dar este la fel de adevarat ca aceste limitari trebuie sa fie proportionale cu situatia care le-a creat si nu pot afecta insasi fiinta dreptului de proprietate. Or, in prezenta situatie, organul de executare poate oricand sa procedeze la executarea silita a amenzii contraventionale, astfel ca limitarea atributului dispozitiei juridice, ca element al dreptului de proprietate apare ca fiind neconstitutionala. Atata timp cat contravenientul detine cladiri, terenuri sau mijloace de transport, este absurd ca organul de executare sa nu recurga la executarea silita, ci sa astepte ca persoana sanctionata contraventional sa incheie acte juridice, aceasta fiind conditionat la incheierea acestor acte juridice de achitarea amenzii contraventionale. Pe de alta parte, neachitarea unei amenzi contraventionale nu poate reprezenta o situatie care sa conduca la o limitare a exercitarii dispozitiei juridice, ca atribut al dreptului de proprietate. Din punct de vedere al situatiilor care pot aparea in practica, art.113 alin.5 din Codul de procedura fiscala poate provoca mari neajunsuri. Astfel, se poate intampla ca un proces-verbal sa nu fie comunicat in mod legal persoanei sanctionate, dar sa fie trimis organelor de executare silita, in conformitate cu dispozitiile art. 39 alin. 2 din O.G. nr.2/2001. In aceasta situatie, persoana va afla de existenta sanctiunii doar in momentul in care va obtine certificatul de atestare fiscala, fiind nevoita sa promoveze fie o plangere contraventionala, fie o contestatie la executare, in acest timp neputand instraina nici un teren constructie sau autotorism ce se afla in patrimonial sau. Pe de alta parte, se poate intampla, datorita necorelarii legislative, sa se comunice catre organele de executare procese-verbale care au fost atcate in termen, ipoteza in care petentul nu va putea sa instraineze nici un bun dintre cele enumerate in textul legal, pana la solutinarea irevocabila a contestatiei la executare.

O alta situatie absurda se poate ivi in ipoteza in care in certificatul de atestare fiscala ar aparea creante fiscale constand in amenzi care se fac venit la bugetele locale, creante care a caror executare ar fi prescrisa conform dispozitiilor art.128 din Codul de procedura fiscala. In aceasta situatie, contravenientul este fortat practic sa execute o sanctiune care nu mai putea fi adusa la indeplinire pe calea executarii silite. Acestei afirmatii i s-ar putea obiecta faptul ca persoana a carei creante s-au prescris ar avea la dispozitie calea contestatiei la executare. Evident ca aceasta este solutia legala, dar, pe de alta parte, este extrem de probabil ca foarte putine personae vor prefera sa astepte solutionarea unei asemena contestatii, ci vor achita amenzile, chiar prescrise, pentru a putea incheia actele de instrainare a bunului.

3 Prestarea unei activitati in folosul comunitatii

Prestarea unei activitati in folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore. Sanctiunea prevazuta la alin.1 se stabileste alternativ cu amenda. In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenietului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama de partea de amenda care a fost achitata. La primul termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, in vederea achitarii integrale a amenzii. In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termenul prevazut la alin. 4, instanta procedeaza la inlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, cu acordul acestuia. Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei ativitati in folosul comunitatii este supusa recursului.

Obligarea contravenientului la prestarea unei activitati in folosul colectivitatii este o sanctiune contraventionala recent introdusa intre sanctiunile contraventionale. Initial, aceasta sanctiune a fost prevazuta de Legea nr.82/1999 privind inlocuirea inchisorii contraventionale cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, care a fost abrogata prin O.G. nr.55/2002 privind regimul juridic al sanctiunilor prestarii unei activitati in folosul comunitatii si inchisorii contraventionale. Sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii poate fi prevazuta numai in legi sau ordonante ale Guvernului prin care se stabilesc si se sanctioneaza anumite fapte ce constituie contraventii.

Aceasta sanctiune contraventionala se aplica numai persoanelor fizice. Sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea activitatii in folosul comunitatii trebuie sa fie prevazuta intotdeauna alternativ cu sanctiunea amenzii contraventionala si poate fi aplicata numai de instanta. De asemenea, sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii poate fi aplicata numai daca exista consimtamantul contravenientului. Activitatea in folosul comunitatii se presteaza in domeniul serviciilor publice, pentru intretinerea locurilor de agreement, a parcurilor si a drumurilor, pastrarea curateniei si igienizarea localitatilor, desfasurarea de activitati in folosul caminelor pentru copii si batrani, al orfelinatelor, creselor, gradinitelor, scolilor, spitalelor si al altor asezaminte social-culturale. Sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii se executa dupa programul de munca, ori, dupa caz, programul scolar al contravenientului, pe o durata cuprinsa intre 50 de ore si 300 de ore, de maximum 3 ore pe zi, iar in zilele nelucratoare de 6-8 ore pe zi. In cazul in care contravenientul are posibilitatea sa execute sanctiunea in fiecare zi din cursul saptamanii, iar autoritatile publice locale, prin persoanele imputernicite, pot asigura supravegherea activitatii contravenientului, durata maxima de lucru nu poate depasi 8 ore pe zi. In cazul in care contravenientul este de accord cu aplicarea sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii, instanta judecatoreasca pronunta o hotarare in acest sens. In toate situatiile, dupa luarea consimtamantului contravenientului, instanta, prin hotarare, stabileste natura activitatilor ce vor fi prestate de acesta in folosul comunitatii, pe baza datelor communicate de primarul localitatii in care contravenientul isi are domiciliul sau resedinta, tinand seama de aptitudinile sale fizice si psihice, precum si nivelul pregatirii profesionale. Datorita faptului ca sanctiunea inchisorii contraventionale a fost eliminata dintre sanctiunile contraventionale, ca urmare a revizuirii Constitutiei, obligarea la prestarea unei activitati in folosul comunitatii a devenit practic inaplicabila. Cei care savarsesc sanctiuni nu sunt de acord sa presteze activitati in folosul societatii, stiind ca daca nu platesc amenda nu risca o sanctiune mai severa.

Potrivit art.6 din O.G. nr. 55/2002 "in cazul contraventiilor pentru care legea prevede sanctiunea amenzii alternative cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, daca agentul constatator apreciaza ca sanctiunea amenzii este indestulatoare, aplica amenda procedand potrivit dispozitiilor O.G. nr. 2/2001. Daca in raport cu gravitatea faptei, se apreciaza ca amenda nu este indestulatoare, agentul constatator incheie procesul-verbal de constatare a contraventiei si il inainteaza, in cel mult 48 de ore, instantei competente". Competenta apartine judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia, termenul se fixeaza de urgenta, cu citarea contavenientului si a agentului constatator. Completul de judecata este format dintr-un singur judecator. Contravenientul poate fi asistat de aparator. In cazul in care contravenientul este minor, asistenta juridica este obligatorie. Instanta dispune citarea partilor sau a reprezentanului legal al minorului. Participarea procurorului este obligatorie. In urma judecatii instanta apreciaza asupra legalitatii si a temeiniciei procesului-verbal si pronunta una dintre urmatoarele solutii: aplica sanctiunea amenzii, aplica sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, cu consimtamantul contravenientului, daca apreciaza ca aplicarea amenzii contraventionale nu este indestulatoare ori contravenientul nu dispune de mijloace materiale si financiare pentru plata acesteia sau anuleaza procesul-verbal.

Daca o persoana a savarsit mai multe contraventii, constatate prin acelasi proces-verbal, in cazul in care pentru toate faptele sau numai pentru unele dintre ele se prevede sanctiunea pretarii unei activitati in folosul comunitatii, sanctiunile se cumuleaza fara a putea depasi maximul general stabilit de lege.
Dupa ramanerea definitiva a sanctiunii, o copie de pe dispozitivul hotararii insotita de mandatul de executare se comunica primarului si unitatii de politie in raza carora isi are domiciliul contravenientul. Mandatul de executare se intocmeste in 4 exemplare si cuprinde: denumirea instantei care l-a emis, data emiterii, numarul si data hotararii care se executa, datele privitoare la persoana contravenientului: numele, prenumele, data si locul nasterii, domiciliul si resedinta, daca este cazul, si codul numeric personal, precum si durata si natura activitatii ce urmeaza sa fie prestata de contravenient. Primarul este obligat sa aduca la indeplinire mandatatul de executare stabilind, de indata, continutul activitatii ce urmeaza sa fie prestata de contravenient, conditiile in care acesta executa sanctiunea, precum si programul de lucru, incunostintand despre masurile luate unitatea la care se va presta activitatea. La stabilirea continutului activitatii ce urmeaza sa fie prestata de contravenient, primarul va avea in vedere pregatirea profesionala si starea sanatatii acestuia. Este interzisa stbilirea pentru contravenient a prestarii de activitati in subteran, in mine, metrou ori in alte asemenea locuri cu un grad ridicat de risc in prestarea activitatii, precum si in locuri periculoare ori care, prin natural or, pot pricinui suferinte fizice sau pot produce daune sanatatii persoanei.

In situatia in care contravenientul nu se prezinta,cu rea vointa, la executarea sanctiunii, art.21 al O.G. nr.55/2002 reglementeaza posibilitatea inlocuiirii sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii cu sanctiunea amenzii. Potrivit articolului 21 din O.G. nr. 55/2002, "in cazul in care contravenientul, cu rea-vointa, nu se prezinta la primar pentru luarea in evidenta si executarea sanctiunii, se sustrage de la executarea sanctiunii dupa inceperea activitatii, sau nu isi indeplineste indatoririle ce ii revin la locul de munca, judecatoria, la sesizarea primarului, a unitatii de politie sau a conducerii unitatii la care contravenientul avea obligatia sa se prezinte si sa presteze activitatea in folosul comunitatii, poate inlocui aceasta sanctiunea cu sanctiunea amenzii." Art.9 din O.G. nr. 2/2001 prevede si posibilitatea inlocuirii amenzii cu prestarea unei activitati in folosul comunitatii. Potrivit textului mentionat, in cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama de partea amenzii care a fost achitata. La primul termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, in vederea achitarii integrale a amenzii. In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda la termenul stabilit, instanta procedeaza la inlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, cu acordul acestuia. Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa recursului.

In conformitate cu art.21 din O.G. nr.55/2002 astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.108/2003 pentru desfiintarea inchisorii contraventionale, executarea sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii se prescrie in termen de 2 ani de la data ramanerii irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a aplicat sanctiunea.

Daca pana la punerea in executare a mandatului de executare a sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii sau daca in timpul executarii sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii a intervenit o hotarare definitiva de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate, cu executare, sanctiunea contraventionala nu se mai executa.

Impotriva masurilor luate cu privire la continutul activitatii, la conditiile in care se realizeaza, precum si la modul in care se exercita supravegherea, contravenientul poate face plangere, care se depune la primar, sau la unitatea de politie de care apartine agentul insarcinat cu supravegherea activitatii. Plangerea impreuna cu actul de verificare a aspectelor sesizate se inainteaza , in termen de 5 zile de la inregistrare, judecatoriei in a carei circumscriptie se executa sanctiunea. Plangerea se solutioneaza in termen de 10 zile, iar daca este considerata intemeiata se dispune, dupa caz, schimbarea activitatii sau a masurilor de supraveghere.