Administrarea,inchirierea si darea in folosinta gratuita a bunurilor domeniului public

Administrarea,inchirierea si darea in folosinta gratuita a bunurilor domeniului public

Atit in statele importante din Europa , cat si in tara noastra legislatia a inceput sa se modernizeze o data cu trcerea timpului si cu nevoia de progres.

Mai intii prin dispozitiile Codului comercial a fost cautat sa se clarifice notiunea de act de comert si a comerciantului, pentru ca mai apoi nu numai in Franta, Aglia sau Germania ci si in Romania, au existat discutii in doctrina si solutii diferite in contenciosul administrativ cu prvire la trasaturile unei regii, la gradul de dezvoltare al fiecareia pe plan local si national , de unde au aparut si solutiile legislative. Perioada pe care o strabate astazi tara noastra este o perioada semnificativa devenind practic o adevarata explozie a fenomenului inchirierii terenurilor publice, a diferitelor spatii cu destinatii din ce in ce mai diverse menite sa satisfaca uzul public din ce in ce mai pretentios cu viziuni tot mai avangardiste pornite cu precadere din dorinta de a face posibila in tara noastra conditia umana vazuta de cetatenii tarii noastre in pribegia lor de-a lungul si de-a latul lumii.

Exista insa si fenomene mai putin avangardiste si demne de pedepse aspre , insa onoarea si fuga dupa cistiguri imediate chiar cu riscul deprecierii si distrugerii domeniului public se regasesc aevea.

Astfel , sub ochii nostri dispar zilnic locuri de joaca pentru copii zilnic trotuarele devin tot mai inguste aparind in schimb tonete , chioscuri , constructii improvizate care atirna greu la ce ar trebui sa fie , si-n folosul cui sa slujeasca cei care trbuie sa ne apere de asemenea agresiuni.

,, Pina la aparitia Legii nr. 213/1998, in literatura de specialitate s-au facut discutii asupra naturii juridice a dreptului de administrare asupra bunurilor proprietete publica, asupra subiectelor care pot avea acest drept ,implicit care pot avea calitate procesuala in litigiile ce privesc bunuri proprietate publica''.

Nu exista nici o indoiala dupa cum spunea marele profesor ANTONIE IORGOVAN ca si in conditiile aplicarii Legii nr. 213/1998, ca si a Legii nr. 219/1998 ,orice analiza asupra aspectelor de mai sus trebuie sa aiba ca punct de plecare Constitutia .

Alineatul (4) al art. 136 din Constitutie consacra principiului general al domenialitatii, conform caruia bunurile proprietate publica, in conditiile legii, pot fi date in administrare regiilor autonome or institutiilor publice, pot fi concesionate, respectiv pot fi date in folosinta gratuita institutiilor publice. ,,Observam ca regia autonoma si instititia publica sunt nominalizate expres de legiuitorul constituant in cazul administrarii bunurilor, sa intelegem mai departe ca acestea sunt singurele subiecte care pot exercita dreptul de administrare?''

Regasim reglementat in art. 12, 14, 15, 16 si 23 din Legea nr. 213/1998 regimul contractelor de administrare si inchiriere a bunurilor domeniului public, ,, sintagma care in consens cu legea este sinonima cu cea de proprietate publica".

Sectiunea 5.1.Administrarea bunurilor proprietete pulica

In ceea ce priveste contractul de dare in administrare art. 12 stabileste urmatoarele reguli:

a) Un bun proprietate publica poate fi primit in administrare de catre un subiect de drept ce poate fi reprezentat de:

- regii autonome;

- prefecturi;

- autoritati ale administratiei publice centrale si locale;

alte instititii publice de interes national , judetean sau local.

Daca este vorba despre valorificarea unor bunuri proprietate publica apartinind unitatilor administrativ-teritoriale, trebuiesc avute in vedere si dispozitiile Legii 215/2001, si mai in esenta ale art. 125 asa cum a fost modificat si completat prin legea nr. 286/2006 care recunoaste consililor locale si judetene oportunitatea de a hotari ca toate bunurile care apartin dmeniului public sau privat de interes local sau judetean in functie de caz sa fie date in administrare regiilor autonome si institutiilor publice , sa fie concesionate ori sa fie inchiriate. Decizia cu privire la cumpararea unor bunuri ori vinzarea bunurilor care fac parte din domeniul privat de interess

local sau judetean apartine consiliilor locale si judetene in conditiile legii.

b) Actul juridic prin intermediul caruia bunul poate fi dat in administrare difera in functie de natura acestuia, dupa cum urmeaza:

-daca bunul respectiv este un bun care apartine domeniului public national, darea in administrare se face prin hotarire de guvern;

- daca bunul apartine domeniului public de interes local sau judetean, darea in administrare se va face prin hotarire a consiliului local sau judetean.

Dreptul de administrare prezinta o natura administrativa si nu poate sau nu trebuie confundat cu drepturile reale derivate din dreptul de proprietate civila , spunea profesorul Emil Balan intr-una din lucrarile sale despre studiul domenialitatii,

c) Potrivit art. 12 alin. (3), prerogativele celui care administreaza bunul sunt, urmatoarele:

- dreptul de administrare confera titularului sau capacitatea de a poseda, folosi si dispune de bunul respectiv ,, Nu impartasim solutia recunoasterii dreptului de a dispune de bun'' , deoarece este vizibil aspectul ca ea duce la o regasire a statutului proprietarului in cel al titularului de drept ,ceea ce poate duce la ,, o instrainare deghizata'' a bunului respectiv .

Legea prin art. 12 ali. (3), recunoaste teza a doua, posibilitati ca dreptul de administrare sa poata fi revocat, atunci cind titularul lui nu-si exercita drepturile si nu-si executa obligatiile nascute din actul de transmitere

d) Dispozitii privitoare la litigiile care se pot naste din administrarea sau inchirierea unor bunuri publice.

Legea face deosebire intre litigiile privitoare la dreptul de administrare si litigiile privitoare la dreptul de proprietate dupa cum notam:

- in litigiile privind dreptul de administrare, titularul dreptului de administrare va sta in instanta in nume propriu.

- in litigiile privind dreptul de proprietate, titularul dreptului de administrare are obligatia sa arate instantei cine este titularul acestui drept, potrivit codului de procedura civila.

Trebuie amintit faptul ca titularul dreptului de administrare raspunde , conform legii in vigoare fata de prejudiciile cauzate in urma neindeplinirii obligatiilor ce-i revin care pot determina chiar revocarea dreptului de administrare.

In cazul acestor litigii, ,, statul este reprezentat de Ministerul Finantelor" iar unitatea administrativ- teritoriala este reprezentata de ,, consiliul judetean ( sau de Consiliul General al Municipiului Bucuresti) sau de consiliul local , care dau un mandat scris, in fiercare caz in parte presedintelui consiliului judetean sau primarului."

In mod elocvent legea nu prevede expres ca litigiile privind administrarea si inchirierea bunurilor proprietate publica sunt de competenta instantei de contencios administrativ, dar conform articolului 8 alin.(2) si a articolului 10 ali. (3) este prevazuta competenta instantelor de contencios administrativ in ceea ce priveste hotaririle de trecere a unui bun din domeniul privat in cel public si invers, si prin articolul 23 se dispune ca litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale sunt, la fel de competenta instantelor de contencios administrativ.

Potrivit articolului 12 alin. (6) acesta precizeaza ca aceste dispozitii sunt valabile si in litigiile privind dreptul de concesiune,inchiriere sau la dreptul de proprietate privind bunurile concesionate sau inchiriate.

Sectiunea 5.2.Inchirierea bunurilor proprietate publica

Articolul 11 ali. (2), 14 , 15 si 16 din Legea nr.213/1998, dar si Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala, cu modificarile si completarile de rigoare contin dispozitii privind regimul contractului de inchiriere a bunurilor proprietate publica.

133 Verginia. Vedinas, op. cit., p.219.

134 Idem. op. cit., p.219.

135 Ibidem. op. cit., p.219.

136 A. Iorgovan , op, cit .,p.253

Legea nr. 21/1924 ( Legea Marzescu ), Legea asociatiilor si fundatiilor prevedea ca parlamentul are competenta de a atribui statutul de ,,stabiliment de utilitate publica'',pentru o asociatie sau fundatie, ceea ce inseamna , o persoana de drept privat cu scop nepatrimonial . In 1928 a fost adoptata Legea pentru recunoasterea Institutului de Stiinte Administrative a Romaniei ca stabiliment de utilitate publica .

Astfel O.G. nr . 26/2000 da in competenta Guvernului, acordarea statutului de fundatie sau asociatie de utilitate publica care dupa modificarile facute de O.G. 37/2003, are mai mult o semnificatie simbolica. In concluzie au dreptul de a primi bunuri proprietate publica in folosinta gratuita asociatiile si fundatiile care conform Legii nr. 21/1924 sau a O.G. nr. 26/2000, fie prin lege, fie prin hotarire de Guvern au fost declarate de ,,utilitate publica''.

Acest drept il au si alte structuri guvernamentale, care prin legea lor organica sunt calificate ca fiind de utilitate publica, si care sunt implicate in prestarea unui serviciu public cu aceleasi efecte ca si structurile administratiei publice. Spre exemplu in aceasta categorie intra si anumite organizatii profesionale, cum este de pilda Uniunea Nationala a Barourilor din Romania precum si universitatile particulare acreditate prin lege.

In Legea nr. 554/2004 se da o definitie de ,, organisme sociale interesate''[ art.2 alin.(2) lit. r)] .

Penru a lamuri acest aspect din lege, domnul profesor Antonie Iorgovan face urmatoarele precizari: ,, Atragem atentia ca si in Legea nr. 554/2004 se da o definitie de,, organisme sociale interesate'' [art.2 alin.(2) lit. r)] avindu-se in vedere o sfera mai larga . Orice ,,institutie de utilitate publica'' este si un ,, organism social interesat'' dar reciproca nu este adevarata''.

Daca punem intrebarea; ,,Cine atribuie in folosinta gratuita''

Raspunsul este urmatorul: ,, - autoritatea care realizeaza administrarea generala" , deci Guvernul pentru bunurile proprietate publica de stat, consilil judetean pentru bunurile proprietate publica a judetului, consiliul local, pentru bunurile proprietate publica a municipiului, orasului,comunei. Iar precizarea facuta mai sus aminteste domnul

Antonie Iorgovan , din Constitutie, ,, a fost introdusa in continuarea unui text care incepe cu formularea ,, in conditiile legii organice", ce inseamna ca procedura, regulile de folosire a bunului incetare folosintei gratuite ca si solutionarea litigiilor vor trebui stabilite prinztr-o lege speciala sau printr-o lege de modificare si completare fie a Legii nr. 213/1998, fie a Legii nr. 219/1998.