COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI

COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI

1. Notiune

In dreptul procesual civil, prin competenta intelegem aptitudinea, capacitatea unei instante de judecata de a solutiona anumite cereri sau litigii.

Pentru cetatean, una din primele probleme careia trebuie sa ii faca fata, in cazul declansarii unui litigiu, este cea a cunoasterii autoritatii publice la care trebuie sa inainteze cererea sa.

Dovada a importantei care se acorda acestei chestiuni, regulile de competenta sunt stabilite de Codul de proc.civ. chiar in primele articole, precum si in Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara.

2. Formele competentei

In principiu, conform art.126 din Constitutie, justitia este infaptuita de instantele judecatoresti. Daca, in mod exceptional, prin lege, se infiinteaza jurisdictii speciale, in anumite materii, acestea trebuie sa fie facultative si gratuite; jurisdictiile speciale nu trebuie impiedice accesul la instanta, deciziile acestora nu pot avea caracter definitiv.

Delimitarea activitatii instantelor judecatoresti de atributiile altor institutii se face prin normele de competenta generala.

Delimitarea competentei instantelor judecatoresti, intre ele, se realizeaza prin intermediul regulilor de competenta jurisdictionala. Competenta jurisdictionala prezinta doua forme:

competenta materiala (de atributiune): prin aceasta sunt delimitate prerogativele de jurisdictie pe verticala, intre instante de grade diferite;

competenta teritoriala: sunt delimitate pe orizontala prerogativele instantelor, de acelasi grad, asezate in circumscriptii teritoriale diferite.

In functie de natura normelor de competenta, aceasta se imparte in competenta absoluta si competenta relativa, dupa cum dispozitiile legale sunt imperative sau dispozitive.

Competenta materiala

Competenta materiala poate fi examinata sub doua aspecte:

competenta functionala (ratione oficii): prin aceasta se stabileste ierarhia instantelor (se delimiteaza cele care judeca fondul de cele care exercita controlul judiciar);

competenta procesuala (ratione materiae): atributiile instantelor se determina in functie de obiectul, natura si valoarea litigiului.

Competenta materiala a Judecatoriilor

Conform art. 1Cod de proc.civ., " Judecatoriile judeca:

1. in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante;
2. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege.

3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor."

Art.1 pct.1 consacra principiul plenitudinii de jurisdictie a judecatoriilor, pentru judecata in prima instanta. Celelalte instante pot solutiona cauze civile in prima instanta numai daca li se atribuie in mod expres aceasta competenta, pentru anumite materii.

Art.1. pct.2 consacra controlul judecatoresc pe care il pot exercita judecatoriile, ca urmare a plangerilor formulate impotriva    hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate. Este vorba, de pilda, despre plangerile impotriva proceselor-verbale de contraventie, plangerile impotriva incheierilor de CF, etc. Hotararea instantei, intr-un astfel de caz, este definitiva si nu poate fi atacata decat cu recurs (vezi art.377).

Pentru art.1 pct.3 indicam, exemplificativ, urmatoarele situatii care atrag competenta judecatoriei:

cererile pentru asigurarea dovezilor - art.236;

cererile pentru indreptarea erorilor materiale din propriile hotarari, precum si cererile pentru indreptarea, lamurirea si completarea propriilor hotarari -art.281, 281;

contestatiile in anularea proprilor hotarari -art-319;

cererile de revizuire privitoare la propriile hotarari art-323;

contestatiile la executare -art.400;

etc.

Subliniem ca o competenta speciala si exclusiva o au sectiile maritime si fluviale ale judecatoriilor Galati si Constanta.

Competenta materiala a Tribunalelor

Conform art.2 Cod de proc.civ., "Tribunalul judeca:

1. in prima instanta:

a) .

i) ..

2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta;

3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului;
4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor."

Din interpretarea art.2 Cod de procedura civila rezulta ca Tribunalul are:

I.            Competenta de fond sau in prima instanta - este o competenta de exceptie, pentru anumite litigii. Criteriile avute in vedere de legiuitor sunt privitoare la valoarea obiectului litigios, natura litigiului (de munca, administrativ, exequatur), obiectul litigiului (creatie intelectuala, expropriere, adoptie, etc.). Situatiile enumerate sunt de stricta interpretare si sunt fundamentate pe complexitatea si importanta litigiului.

Cu privire la criteriul valoric se impune sa citam dispozitiile art.18 Cod de proc.civ.: "Instanta investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea obiectului cererii ramane competenta sa judece chiar daca, ulterior investirii, intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect."

II.         Compententa ca instanta de control judiciar, in apel sau in recurs.

III.       Competenta diversa. Exemplificam, in acest sens:

conflictele de competenta dintre doua judecatorii din raza sa teritoriala, art.22

cererile privind recuzarea tuturor judecatorilor de la o judecatorie -art.30

cererea de stramutare de la o judecatorie la alta, in raza sa teritoriala, cand cererea este intemeiata pe motive de rudenie si afinitate - art.39

cererile pentru indreptarea erorilor materiale din propriile hotarari, precum si cererile pentru indreptarea, lamurirea si completarea propriilor hotarari -art.281, 281 ind.1;

contestatia in anularea si revizuirea privind propriile hotarari;

cereri in materia asigurarilor sociale - vezi L. 19/2000;

diverse cereri in materie electorala, conform Legii nr.373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului;

diverse cereri privind inregistrarile in Registrul Comertului - Legea nr.26/1990;

etc.

Competenta materiala a Curtilor de Apel

Potrivit art.3, "Curtile de apel judeca:

1. in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale;

2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta;

3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si in orice alte cazuri expres prevazute de lege;
4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor."

Asadar, Curtea de Apel are:

I.            Competenta de fond sau in prima instanta - este vorba despre o competenta de exceptie, doar pentru anumite litigii.

II.         Compententa ca instanta de control judiciar, in apel sau in recurs.

III.       Competenta diversa. Exemplificam, in acest sens:

conflictele de competenta dintre doua judecatorii din raza sa teritoriala, dar din circumscriptiile unor tribunale diferite - art.22

conflictele de competenta dintre o judecatorie si un tribunal di raza sa teritoriala

conflictele de competenta dintre doua tribunale din raza sa;

cererile privind recuzarea tuturor judecatorilor de la un tribunal;

cererea de stramutare, cand cererea este intemeiata pe motive de rudenie si afinitate - art.39

cererile pentru indreptarea erorilor materiale din propriile hotarari, precum si cererile pentru indreptarea, lamurirea si completarea propriilor hotarari -art.281, 281;

contestatia in anularea si revizuirea privind propriile hotarari;

etc.

Competenta materiala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Conform art.4, "Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca:

1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege;

2. recursurile in interesul legii;

3. abrogat;

4. in orice alte materii date prin lege in competenta sa."

Asadar, ICCJ are:

I.            Competenta in materie de recurs

Conform art.21 din L.304/2004, "Sectia civila si de proprietate intelectual, Sectia penal, Sectia comercial si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotrarilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotrari, in cazurile prevzute de lege."

II.         Plenitudine de jurisdictie pentru recursul in interesul legii

Prin acest recurs, numit si "recurs doctrinar", se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe teritoriul Romaniei. (art.329 cod de proc.civ.)

III.       Competenta diversa. Exemplificam, in acest sens:

conflictele de competenta - art.22

cererea de stramutare, intemeiata pe motive de banuiala legitima si de siguranta publica;

cererile pentru indreptarea erorilor materiale din propriile hotarari, precum si cererile pentru indreptarea, lamurirea si completarea propriilor hotarari -art.281, 281;

contestatia in anularea si revizuirea privind propriile hotarari (caile de atac de retractare a propriilor hotarari);

contestatiile privind modul de formare si componenta Biroului Electoral Central - vezi L.nr.373/2004;

etc.

Mentionam ca ICCJ este organizata in 4 sectii (civila si de proprietate intelectuala, penala, comerciala, de contencios administrativ si fiscal), Completul de 9 judecatori si Sectiile Unite.

Sectiile ICCJ, solutioneaza litigiile, in raport cu competenta fiecareia.

Completul de 9 judecatori, conform art. 24 din L.304/2004:

(1) solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) judeca si alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca instanta disciplinara.

Sectiile Unite se constituie, conform art. 25, pentru:

a) judecarea recursurilor in interesul legii;

b) solutionarea, in conditiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

c) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.