Dreptul penal roman si raspunderea persoanei juridice

Dreptul penal roman si raspunderea persoanei juridice

In plan intern, numeroase manifestari stiintifice si conferinte nationale, unele cu pariticipare internationala, au dezbatut tema raspunderii penale a persoanei juridice. In acest sens amintim, de exemplu, al II- lea Congres International de Drept penal organizat la Bucuresti in 1929, cand una din cele patru probleme supuse dezbaterilor a fost aceea a " raspunderii penale a persoanei juridice ". In acel context s-a aratat ca persoanele juridice    ( morale ), departe de a fi abstractiuni, sunt o realitate si ca ordinea juridica poate fi grav atinsa si prin desfasurarea activitatii unei persoane juridice. Dintre cele 10 rapoarte prezentate la Congres, 8 au pledat pentru admiterea responsabilitatii penale a persoanelor juridice si numai 2 au optat pentru solutia negativa.

O alta manifestare stiintifica priveste Semniarul referitor la raspunderea penala a personei juridice de la Sinaia 1-3 martie 2000, organizat in cadrul Programului OCTOPUS II ( Program comun intre Comisia europeana si Consiliul Europei privind lupta impotriva coruptiei si crimei organizate in statele in tranzitie), in colaborare cu Ministerul Justitiei. In cadrul acestui semniar au fost diferite moduri de abordare a raspunderii penale a persoanelor juridice. Recomandarile finale ale seminarului, pentru statele care nu au reglementata raspundere penala a persoanei juridice, au vizat, in principal, introducerea unei asmenea reglementari.

Pe taram stiintific, inca din 1939, profesorul Vintila Dongoroz afirma, dupa prezentarea argumentelor invocate de partizanii teoriei fictiunii si de cei ai realitatii : " Credem ca teza afirmativa (care sustine necesitatea reglementarii raspunderii penale a persoanei juridice- n.ns.) este mai logica si mai conforma cu realitatile ". S-a aratat ca nu intra in discutie acele cazuri in care o fapta penala a fost voita si consimtita de intreaga colectivitate si a fost executata in cadrul vederilor acesteia. In atare cazuri, sanctiunea aplicata colectivitatii va avea eficacitate, fiindca va putea determina, pe viitor, o atitudine conforma legilor din partea celor ce compun colectivitatea.

Revenind in actualitate, profesorul Constantin Bulai - care se raliaza convingator la teza instituirii raspunderii penale a persoanei juridice - arata, printre altele, ca persoanele juridice sau morale reprezinta o realitate juridica incontestabila; ele reprezinta forte sociale in viata moderna, care se pot manifesta si prin comiterea de infractiuni. Daca sunt unele infractiuni, subliniaza autorul, cum ar fi cele contra persoanei, care nu ar putea fi savarsite in chip natural de catre persoane juridice, exista in schimb numeroase alte infractiuni care pot fi savarsite, uneori chiar cu precadere de catre persoane juridice, cum ar fi bancruta frauduloasa, concurenta neloiala, contrafacerea marcilor de fabrica, infractiuni fiscale.

Astazi, putem afirma ca infractionalitatea economico-financiara sau concurentiala, in general, se realizeaza, prin activitatea persoanelor juridice si mai ales a societatilor comerciale, de unde si denumirea consacrata de "corporate crime".

Institutionalizarea raspunderii penale a persoanei juridice constituie un succes al noii noastre legislatii penale; ea nu reprezinta o reglementare singulara, intrucat in alte state principiul raspunderii penale este de multa vreme consacrat; de pilda, in sistemul dreptului penal din Anglia el dateaza din 1889, dar si alte state, precum Canada, SUA, Franta, Belgia, Slovenia au reglementat relativ recent (ultimele trei state, in ultimii 10 ani ) raspunderea penala a persoanei juridice.

Mentionam ca anterior insitutionalizaii raspunderii penale a persoanei juridice, legislatia noastra a cunoscut unele acte legislative pregatitoare in materie. Asftel, in Codul penal din 1936, printre masurile de siguranta exista si dizolvarea, precum si suspendarea activitatii persoanei juridice cand acesta era implicata in savarsirea unei infractiuni.

Tot astfel, este cunoscut ca, potrivit reglementarilor din domeniul contraventiilor a legiferata cu mult timp in urma raspunderea contraventionala a persoanei juridice, ceea ce facea posibil ca amenda contraventionala aplicabila persoanei juridice sa fie mult mai mare decat amenda penala. Astazi, odata reglementata raspunderea penala a persoanei juridice de catre noul Cod penal, s-a echilibrat situatia si sub acest aspect, amenda penala aplicabila persoanei juridice nemafiind inferioara amenzii contraventionale, fiind cel putin egala si deseori mai mare.