"Aplicarea legii penale in timp"

"Aplicarea legii penale in timp"

I. Plan de seminar:

IA. Aspecte generale privind aplicarea legii penale in timp

IB. Principiile care guverneaza aplicarea legii penale in timp

1. principiul activitatii; concursul de legi penale,

2. principiul neretroactivitatii,

3. extraactivitatea legii penale

a. retroactivitatea legii penale

b. ultraactivitatea legii penale

IC. Aplicarea legii penale mai favorabile in situatii tranzitorii

1. notiunea de situatie tranzitorie,

2. criteriile de stabilire a legii penale mai favorabile,

3. aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile,

4. aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile

IA. Aspecte generale privind aplicarea legii penale in timp

Problema aplicarii legii penale in timp este reglementata expres in Codul penal in art. 10-16. Astfel, privind aceasta problema, trebuie sa cunoastem:

momentul intrarii in vigoare a legii penale

durata legii, sau viata legii (determinata sau nedeterminata)

momentul iesirii din vigoare a legii penale

asa- zisele situatii tranzitorii

succesiunea legilor penale.

IB. Principiile care guverneaza aplicarea legii penale in timp

1. Principiul activitatii (art. 10 C. pen.) "Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare".

Conform acestui principiu o lege se aplica doar pentru infractiunile savarsite in perioada de timp cuprinsa intre data intrarii in vigoare si data abrogarii. Acest principiu este sustinut de urmatoarele argumente:

poate fi invocat principiul legalitatii incriminarii si sanctiunilor de drept penal;

se poate afirma ca gravitatea faptei este aceea evaluata de legea penala in vigoare la momentul savarsirii faptei;

faptuitorul a cunoscut legea penala si deci el trebuie sa raspunda conform legii penale incalcate.

Pentru a se aplica principiul activitatii, trebuie sa determinam legea penala activa. Aceasta se face prin stabilirea datei intrarii si iesirii din vigoare a legii.

Momentul intrarii in vigoare poate fi:

trecerea unui interval de 3 zile de la data publicarii legii in M. Of. (art. 78 Constitutie);

o alta data ulterioara mentionata in textul legii (art. 78 Constitutie);

Momentul iesirii din vigoare poate fi reprezentat de:

intrarea in vigoare a unei legi penale noi care reglementeaza aceleasi relatii sociale;

abrogarea expresa sau tacita (poate fi totala sau partiala);

ajungerea la termen a legii penale temporare sau autoabrogarea;

incetarea conditiilor care au determinat adoptarea legii exceptionale;

Concursul de legi penale : "Este situatia in care la un moment dat se afla in vigoare mai multe legi penale care reglementeaza aceleasi relatii sociale, una din legi fiind generala, alta speciala, iar uneori chiar o lege exceptionala

In aceast caz, se aplica legea speciala (cand exista legea generala si speciala) conform adagiului latin "specialia generalibus derogant" si legea exceptionala (cand exista concurs intre o lege generala, speciala si exceptionala).

2. Principiul neretroactivitatii (art. 11C. pen.) - "Legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite, nu erau prevazute ca infractiuni"

In strans raport cu principiul activitatii, legea penala nu se aplica faptelor care s-au petrecut inaintea intrarii in vigoare a legii penale, deoarece legea penala isi produce efectele doar pentru viitor.

Acest principiu statuteaza legalitatea incriminarii si legalitatea pedepsei, conform adagiului latin "nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege".

3. Extraactivitatea legii penale (retroactivitatea si ultraactivitatea formeaza extraactivitatea legii penale, ca opus al principiiului activitatii legii penale)

a. principiul retroactivitatii (art. 12 C. pen.) - "Legea penala se aplica si faptelor savarsite anterior intrarii sale in vigoare, dar numai in acele cazuri prevazute expres de lege".

Cazuri de retroactivitate:

legea penala in continutul careia se prevede expres ca urmeaza sa se aplice si unor fapte savarsite anterior intrarii ei in vigoare;

legea interpretativa care face corp comun cu legea interpretata;

legea dezincriminatoare care scoate in afara ilicitului penal anumite fapte;

legile care prevad masuri de siguranta si/sau masuri educative (art. 12 alin. 1); caracterul retroactiv al acestora se justifica datorita rolului preventiv pe care acestea il au; se mentioneaza ca, acestea nu au intotdeauna un caracter retroactiv;

legea penala mai favorabila (art. 13 C. pen.). "In cazul in care de la savarsirea infractiunii si pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila". Se intelege ca daca legea noua este mai favorabila, ea va retroactiva in mod obligatoriu.

b. principiul ultraactivitatii (art. 16 C. pen.) - Este regula de drept conform careia, legea penala continua sa se aplice si dupa iesirea sa din vigoare, cand este vorba de solutionarea conflictelor nascute in timpul cand ea era in vigoare".

Cazuri de ultraactivitate:

legile penale temporare - care au durata foarte scurta, fiind aproape imposibil ca pana la iesirea lor din vigoare, faptuitorul sa fie prins, judecat si condamnat;

legile penale mai favorabile infractorului.

IC. Aplicarea legii penale mai favorabile in situatii tranzitorii

1. Notiunea de situatie tranzitorie: "Situatiile tranzitorii se creaza prin succesiunea unor legi penale in timp, legi care reglementeaza acelasi relatii sociale, dar in conditii diferite".

In aceste situatii tranzitorii s-a pus problema care lege penala se aplica:

♣ legea penala veche (teoria ultraactivitatii)

♣ legea penala noua (teoria retroactivitatii)

♣ legea penala mai favorabila (mittior lex - art. 13 C.pen.)

Astfel, majoritatea doctrinarilor romani si straini au stabilit ca cel mai corect este sa se aplice cea de-a treia varianta, in functie de criteriile urmatoare.

2. Criteriile de determinare a legii mai favorabile:

conditiile de incriminare a faptei - este mai favorabila legea care impune ca fapta sa fie savarsita intr-un anumit loc sau timp, deoarece ii restrange sfera de incidenta;

conditiile de tragere la raspundere penala - este mai favorabila legea care prevede ca actiunea penala se pune in miscare numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate in opozitie cu cea care se pune in miscare din oficiu;

natura si durata sanctiunii - este mai blanda legea care prevede pedeapsa inchisorii in loc de pedeapsa detentiunii pe viata si cea care prevede amenda in loc de inchisoare;

termenul de precriptie a raspunderii penale - este mai blanda legea care are un termen de prescriptie mai redus, caci statul decade mai repede din dreptul sau de a-l trage la raspundere penala pe infractor;

cauzele de agravare si de atenuare a pedpsei

existenta pedepselor complementare si accesorii

dispozitii privitoare la tentativa - este mai blanda legea care nu sanctioneaza tentativa in opozitie cu cea care incrimineaza si tentativa.

3. Aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile (art. 14 C. pen.)

Conditiile de aplicare

sa existe o hatarare definitiva de condamnare la pedeapsa inchisorii sau la pedeapsa amenzii;

dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, dar inainte de executarea pedepsei sa intervina o lege noua;

legea penala noua sa fie mai favorabila;

pedepsa definitiv aplicata sa depaseasca maximul special al pedepsei prevazute de legea noua.

Efecte:

reducerea pedepsei inchisorii sau amenzii;

inlocuirea inchisorii cu amenda daca legea noua prevede amenda.

Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile (Art. 15 C. pen).

Conditiile de aplicare

existenta unei hotarari definitive de condamnare (dar numai la pedepsa inchisorii);

daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea deplina a pedepsei a intervenit o lege ce prevede o pedeapsa mai usoara, se poate dispune reducerea pedepsei;

aplicarea este facultativa atunci cand sanctiunea aplicata este mai mica decat maximul special prevazut de legea noua.

Efecte:

nu duce in mod obligatoriu intotdeauna la reducerea pedepsei, intrucat aceasta este doar facultativa;

instanta sesizata poate dispune, fie mentinerea pedepsei aplicate, fie reducerea sa;

reducerea facultativa este dispusa de instanta de judecata din raza teritoriala in care se afla penitenciarul unde cel condamnat isi executa pedeapsa, spre deosebire de aplicarea obligatorie care opereaza "de jure", conform art. 14 C. pen.

II. Idei fundamentale:

1. Aplicarea legii penale in timp este guveranta de: principiul activitatii, neretroactivitatii, retroactivitatii si ultraactivitatii.

2. Durata legii penale poarta numele de "viata legii penale".

3. "Mittior lex" semnifica legea penala mai favorabila infractorului.

4. Principiul neretroactivitatii este opusul principiului activitatii legii penale.

5. Aplicarea legii penale mai favorabile infractorului, in situatii tranzitorii, poate avea un caracter obligatoriu sau facultativ, in functie de cuantumul pedepsei aplicate si maxima speciala prevazuta de legea noua pentru infractiunea respectiva.

III. Vocabular specific:

- ab initio - expresie latina care inseamna de la inceput. Ab initio invalidum non confirmatur continuo temporis actu - ceea ce este nevalabil de la inceput nu se valideaza prin scurgerea timpului sau prin cele intamplate ulterior. Ab initio valida postea per contingentia non infirmatur - ceea ce este valabil de la inceput nu se invalideaza prin trecerea timpului sau intamplari ce intervin ulterior,

- ab ovo - expresie latina care inseamna de la inceputul lumii, de la inceputuri, de la ou,

- absolut - ceea ce este independent de orice conditii, relatii si restrictii (lat. absolutus),

- absolutism - doctrina politica specifica monarhiei totalitare in care monarhul detine toata puterea (fr. absolutisme),

- abrogarea legii penale - modalitatea de iesire din vigoare a acesteia.

- adoptarea legii - operatiunea prin care legislativul sau executivul in cazuri speciale intocmesc proiecte de acte normative,

- adevar - corespondenta sau concordanta intre cunostintele noastre si realitatea obiectiva, justete, exactitate (lat. verum),

- apartheid - politica de separatie rasiala practicata de unele guverne; in anul 1991 politica de apartheid a fost abolita (engl. apartheid),

- conflict de legi penale - situatie creata in urma unei succesiuni de legi sau din cauza coexistentei mai multor legi aplicabile in acelasi timp,

- derogare - abaterea de la o regula juridica, printr-o norma care consacra o exceptie (lat. derogare),

- duel judiciar - mijloc de proba existent in procesul acuzatorial din Evul Mediu. Acesta era utilizat intre nobili,

- lege mai favorabila - lege mai blanda, mai convenabila pentru cel caruia se adreseaza.

- edicta - a emite sau a adopta un act normativ (lat edictum),

eugenie - teorie care sustine inegalitatea raselor umane sub aspect biologic si intelectual,

- de lege ferenda - expresie latina care desemneaza propunerile privind modificarea reglementarii unei materii,

- de lege lata - expresie in latina prin care se desemneaza legea in vigoare,

- infanticid - uciderea pripriului copil, pruncucidere (lat. infanticidium),

- infractiuni prevazute in legi speciale - infractiuni reglementate in alte legi decat Codul penal, legi speciale penale sau nepenale, care cuprind norme de incriminare,

- jurat - personae fara pregatire juridica care alcatuies curtea cu juri (lat. juratus),

IV. Articole (texte de lege) de analizat:

- Art. 15 al. 2 din Constitutie si art. 11 C. pen.

- Art. 78 din Constitutie si art. 10 C. pen.

- Art. 15 al. 2 din Constitutie si art. 13 C. pen.

V. Aplicatii teoretice si practice:

- Subiecte teoretice

1. Analiza principiului activitatii legii penale.

2. Ce reprezinta concursul de legi penale.

3. Principiul neretroactivitatii legii penale.

4. Ce semnifica extraactivitatea legii penale.

5. Cazuri de retroactivitate a legii penale.

6. Cazuri de ultraactivitate a legii penale.

7. Notiunea de situatie tranzitorie.

8. Criterii de stabilire a legii penale mai favorabile.

9. Aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile in situatii tranzitorii.

10. Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile in situatii tranzitorii.

VI. Grile:

1. Prin notiunea "lege penala"    se poate intelege:

a) orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi,

b) orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in decrete emise ulterior intrarii in vigoare a Constitutiei Romaniei,

c) orice dispozitie cu caracter penal cuprinse in decrete emise anterior datei de 8 decembrie 1991.

2. Constituie principii de aplicare a legii penale in timp:

a) principiul retroactivitatii,

b) principiul ultraactivitatii legii penale temporare,

c) principiul activitatii.

d) principiul neretroactivitatii,

3. Daca din momentul comiterii infractiunii si pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica:

a) legea in vigoare la data pronuntarii hotararii,

b) legea in vigoare la data savarsirii infractiunii,

c) legea cea mai favorabila.

4. O lege penala poate fi abrogata:

a) numai in mod expres,

b) total sau partial,

c) in mod tacit.

5. Principiului neretroactivitatii legii penale prevede:

a) legea penala nu se aplica faptelor comise sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea     noua,

b) legea penala se aplica numai infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare,

c) legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite nu erau prevazute ca infractiuni.

Legea care prevede masuri de siguranta sau masuri educative:

a) nu se aplica infractiunilor care nu au fost definitiv judecate pana la data intrarii in vigoare a acesteia,

b) nu se aplica infractiunilor care au fost definitiv judecate pana la data intrarii in vigoare a acesteia,

c) se aplica si infractiunilor care nu au fost definitv judecate pana la data intrarii in vigoare a acesteia.

7. Cand de la data savarsirii infractiunii si pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale:

a) daca legea anterioara este mai favorabila pedepsei complimentare prevazute de aceasta lege se aplica, chiar daca nu mai sunt prevazute de legea penala noua mai grea,

b) daca legea anterioara este mai favorabila, masurile de siguranta prevazute de aceasta lege se aplica, chiar daca nu mai sunt prevazute de legea penala noua mai grea,

c) daca legea anterioara este mai grea, masurile educative si de siguranta prevazute de aceasta lege se aplica, chiar daca nu mai sunt prevazute de legea penala noua mai favorabila.

d) daca legea anterioara este mai favorabila, pedepsele complimentare care au corespondent in legea penala noua se aplica in continutul si limitele prevazute de legea anterioara mai favorabila,

8. Legea care prevede masuri de siguranta sau masuri educative se aplica, in ceea ce priveste aceste masuri, si infractiunilor care nu au fost definitiv judecate pana la data intrarii in vigoare a legii noi:

a) chiar daca legea anterioara este mai favorabila dar nu prevede masuri de siguranta sau educative, masuri care sunt reglementate de legea penala noua mai grea,

b) chiar daca legea noua este mai favorabila dar nu prevede masuri de siguranta sau educative,    masuri care sunt reglementate de legea penala anterioara mai grea

c) numai daca nu se incalca principiul legii penale mai favorabile.

Legea penala temporara se aplica infractiunii comise in timpul cat era in vigoare:

a) numai daca fapta a fost urmarita sau judecata in acest interval de timp,

b) numai daca fapta a fost descoperita in acest interval de timp indiferent daca judecata a avut loc dupa iesirea din vigoare a legii,

c) chiar daca fapta nu a fost descoperita, urmarita sau judecata in acest interval de timp.

10. Se mai numeste     principiul protectiei reale sau al nationalitatii pasive

a) principiul activitatii,

b) principiul universalitatii,

c) principiul personalitatii,

d) principiul realitatii.

11. O lege penala romana poate intra in vigoare:

a) numai la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial.

b) la o data anterioara publicarii acesteia in M.O. daca se prevede astfel in continutul legii,

c) la o data ulterioara publicarii acesteia in M.O. daca se prevede astfel in continutul legii,

d) de regula, la data publicarii acesteia in M.O.,

e) de regula, la 3 zile de la data publicarii in M.O.

Potrivit principiului retroactivitatii legii penale, odata cu intrarea in vigoare a legii noi care nu mai prevede fapta ca infractiune:

a) inceteaza executarea pedepselor,

b) inceteaza executarea pedepselor insa masurile de siguranta si masurile educative pronuntate in baza legii vechi se executa,

c) inceteaza toate consecintele penale ale hotararilor judecatoresti privitoare la faptele ce au fost dezincriminate.

13. Daca de la savarsirea infractiunii si pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale:

a) legea mai favorabila se determina prin combinarea dispozitiei mai favorabile din legile succesive,

b) in cazul in care nu exista alte criterii de determinare a legii penale mai favorabile, aceasta se stabileste in functie de pedepsele complimentare,

c) se aplica infractorului legea cea mai favorabila.

14. Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara:

a) sanctiunea aplicata daca depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea savarsita se reduce la acest maxim,

b) sanctiunea aplicata daca este mai mica decat maximul special prevazut de legea noua, poate fi redusa de catre instanta judecatoreasca,

c) sanctiunea aplicata daca este egala cu maximul special prevazut de legea noua, poate fi redusa de catre instanta judecatoreasca.

15. Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inchisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara:

a) sanctiunea aplicata daca depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea savarsita se reduce la acest maxim,

b) sanctiunea aplicata daca este mai mica decat maximul special prevazut de legea noua, poate fi redusa de catre instanta judecatoreasca,

c) sanctiunea aplicatt daca este egala cu maximul special prevazut de legea noua, poate fi redusa de catre instanta judecatoreasca.

Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani inchisoare pentru o infractiune pedepsita de lege cu inchisoarea de la 3 la 9 ani. Dupa ramanerea definitiva a hotararii si pana la executarea completa a pedepsei a intervenit o lege noua care sanctioneaza aceeasi infractiune de la 1 la 6 ani. Au valoare de adevar afirmatiile:

a) instanta trebuie sa reduca obligatoriu pedeapsa aplicata pana la un cuantum ce nu poate fi mai mic de 3 ani inchisoare,

b) instanta nu poate reduce in nici un caz pedeapsa aplicata.

c) instanta poate reduce pedeapsa aplicata pana la un cuantum ce nu poate fi mai mic de 4 ani inchisoare,

Raspunsuri grile*: 1-a,c ; 2-a,b,c,d ; 3-c; 4-b,c; 5-c; 6-b,c; 7-b,c; 8-a,b; 9-c; 10-d; 11-c,e; 12-a,c; 13-c; 14-a; 15-a,b,c; 16-c;

VII. Spete:

1. X a fost condamnata pentru tentativa la infractiunea de pruncucidere prevazuta in art. 465 raportat la art. 97 C. pen. anterior. Dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare a intrat in vigoare noul Cod penal care nu mai pedepseste tentativa la infractiunea de pruncucidere.

Care au fost consecintele intrarii in vigoare a noului Cod Penal asupra condamnarii inculpatei?

2. Prin sentinta penala nr. 238/12.05.1998 a Judecatoriei Oltenita ramasa definitiva, a fost condamnat inculpatul minor X pentru savarsirea infractiunii de furt prevazuta in art. 208, alin. 1 si de furt calificat prevazut in art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. g) si i), cu aplicarea art. 99 si art. 109    din Codul Penal pentru ambele infractiuni.

S-a retinut ca, in noaptea de 3 martie 1996, inculpatul si-a insusit, prin efractie, bunuri in valoare de 400.000 lei de la partea vatamata Y, iar la 19 sept. 1997 si-a insusit bicicleta apartinand partii vatamate Z.

Impotriva sentintei s-a declarat recurs in anulare, cu motivarea ca instanta a facut o gresita aplicare a legii.

Avand in vedere starea de fapt descrisa mai sus, sa se arate daca recursul in anulare este fondat.Motivati raspunsul.

3. In executarea aceleiasi rezolutii, X a savarsit, prin efractie, in perioada 15 oct. - 18 nov. 1996, mai multe actiuni de furt, pentru care i s-a aplicat, de prima instanta, in baza art. 208 raportat la art. 209 lit. i) cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. pedeapsa de 3 ani inchisoare. Instanta de apel a admis apelul inculpatului si a redus pedeapsa la 2 ani inchisoare.

De precizat ca prin legea 140/14.11.1996 s-a ridicat minimul special al pedepsei pentru infractiunea de furt calificat de la un an la 3 ani inchisoare.

Sa se arate daca decizia instantei de apel este legala.

4. Prin sentinta penala nr. 234/30.04.1997 a Judecatoriei Targu Secuiesc, ramasa definitiva prin neapelare, inculpatul X a fost condamnat la 100.000 lei amenda pentru savarsirea infractiunii de furt prevazuta de art. 208 alin. 1 si 2, cu aplicarea art. 13 din Codul Penal.

Instanta a retinut ca, in luna noiembrie 1996, inculpatul a facut modificari la tabloul electric exterior si la contor, astfel ca energia consumata sa nu poata fi inregistrata in perioada 1 nov. - 30 martie 1997.

La data de 14.11.1996 a intrat in vigoare legea nr. 140/1996 prin care se majoreaza limitele pedepsei cu inchisoarea la infractiunile contra patrimoniului. Daca infractiunea de furt prevazuta de art. 208 alin. 1 si 2 din Codul Penal se pedepsea anterior modificarii prin legea nr. 140/1996 cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, dupa modificare se prevede pedeapsa cu inchisoare de la unu la 12 ani.

Impotriva sentintei de mai sus s-a declarat recurs in anulare pe motivul ca s-a facut o gresita aplicare a legi.

Sa se arate daca recursul este fondat.

In sarcina inculpatului s-a retinut savarsirea, la sfarsitul lunii septembrie 1991 a infractiunii de calomnie, pentru care legea prevedea pedeapsa cu inchisoarea de la 3 luni la un an sau cu amenda de la 2.000 lei la 7.000 lei. In cursul procesului penal, la 01.10.1992 a intrat in vigoare legea nr. 104/1992 care a prevazut ca limite ale amenzii de la 25.000 lei la 100.000 lei alternativ cu inchisoarea in limitele de pana atunci.

Judecand cauza, instanta l-a condamnat pe inculpat la 40.000 lei amenda.

Sa se arate daca pedeapsa a fost legal stabilita.

Condamnatul X aflat in executarea unei pedepse privative de libertate aplicata inainte de intrarea in vigoare a noului C. Pen., a introdus in luna ianuarie 1969 o contestatie la executare, cerand reducerea pedepsei. Instanta a respins contestatia introdusa de X cu motivarea ca aceasta a devenit fara obiect, intrucat contestatorul a fost liberat conditionat din executarea pedepsei.

Sa se arate daca solutia este legala.

Prin sentinta penala nr. 1.150/26.05.1992, Judecatoriei Brasov, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) din C.p.pen., a achitat pe inculpatul X pentru infractiunea prevazuta in art. 1 din Decretul-Lege nr. 24/1990.

Instanta a retinut ca, desi in mai 1990 inculpatul a ocupat o locuinta fara a avea repartitie si contract de inchiriere, fapta sa nu constituie infractiune, intrucat Decretul-Lege mentionat a avut o aplicabilitate temporara, si anume in perioada de dupa evenimentele din dec. 1989.

Sa se arate daca solutia este corecta. Argumentati raspunsul.

Raspunsuri spete:

1. Deoarece noul Cod penal nu a mai incriminat tentativia la infractiunea de pruncucidere, aceasta opereaza ca o dezincriminare a faptei, fiind incidente dispozitiile art. 12 din C.pen. in vigoare. In acest caz, executarea pedepselor inceteaza de drept si vor fi eliminate si toate decaderile ce decurg dintr-o condamnare.

2. Recursul in anulare este fondat. Judecatoria Oltenita retinand ca inculpatul a comis fapta de furt in data de 3 martie 1996, trebuia sa observe ca prin Legea 140/14.11.1996 au fost modificate prevederile art 209 din C. pen., stabilindu-se pedepse mai mari pentru furtul calificat comis in timpul noptii sau prin efractie. Astfel, trebuiau aplicate prevederile art. 13 din C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile in cazul in care de la comiterea faptei si pana la judecarea ei interveneau mai multe legi de reglementarte a acelorasi relatii sociale. In acest caz legea veche mai blanda va ultraactiva.

3. Decizia instantei de apel este nelegala, deoarece inculpatul a comis ultima actiune de furt ce intra in compunerea infractiunii continuate dupa modificarea art. 209 C. pen., prin Legea 140/14.11.1996, care a ridicat minimul special al pedepsei pentru infractiunea de furt de la un an la 3 ani inchisoare. In cazul infractiunii continuate, daca cea din urma dintre actiunile componente ale acestei infractiuni a fost comisa dupa intrarea in vigoare a legii penale noi, cea care a majorat minimul si maximul pedepsei, se va aplica pentru intreaga infractiune pedeapsa prevazuta de legea noua.

4. Recursul in anulare este fondat. Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul succesiunii legii penale in timp presupune existenta unei activitati infractionle savarsite pana in momentul intrarii in vigoare a legii. Furtul de energie electrica este o infractiune continua inceputa sub imperiul legii vechi si epuizata sub imperiul legii noi, activitatea infractionala avand o existenta cuprinsa in perioada 01.11.1995-30.03.1997, se va aplica legea noua.

5. Pedeapsa nu este legal stabilita deoarece nu s-a tinut seama de principiul aplicarii legii penale mai favorabile consacrat in art. 13 din C.pen. Astfel, se impune aplicarea unei pedepse cu amenda intre 2 mii si 7 mii de lei, conform legii existente in vigoare la data comiterii infractiunii de calomnie.

6. Solutia este discutabila, dispozitiile art. 14 C. pen. fiind aplicabile si in cazul liberatului conditionat, aplicarea fiind necesara pentru calcularea pedepsei pe care condamnatul o mai avea de executat, in raport cu reglementarea din legea noua si pentru ipoteza revocarii liberarii conditionate, cand ar trebui avuta in vedere pedeapsa aplicata in urma aplicarii art. 14 sau 15 C. pen.

7. Solutia este corecta si desi Decretul-Lege nr. 24/1990, care incrimineaza ocuparea unei locuinte fara a avea contract de inchiriere, a fost emis in conditiile unei strari exceptionale, ca urmare a evenimentelor din dec. 1989, la care se face referire in expunerea de motive, aceasta nu atribuie legii un caracter temporar. Pentru aceasta ar trebui sa existe o manifestare expresa a vointei legiuitorului, ceea ce in aceasta situatie nu este cazul. De aceea, hotararile de achitare cu motivarea ca fapta nu exista urmeaza sa fie casate cu trimiterea cauzei pentru rejudecare la prima instanta.

VII. Test (9 intrebari a cate un punct fiecare si unul din oficiu)

1. In raport cu care principii se face aplicarea legii penale in timp?

2. Ce se intelege prin durata legii penale?

3. Ce este concursul de legi penale? Explicati expresia "specialia generalibus derogant".

4. Ce se intelege prin extraactivitatea legii penale?

5. Enumerati cazurile de retroactivitate a legii penale.

6. Enumerati cazurile de ultraactivitate a legii penale.

7. Enumerati criteriile de stabilire a legii penale mai favorabile infractorului.

8. Explicati expresia "de lege-ferenda" si "de lege-lata".

9. Ce desemneaza abrogarea legii penale. Analiza.

VIII. Activitate de cercetare:

A. Teme de seminar:

1. Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile in situatii tranzitorii.

2. Cauzele aparitiei concursului de legi penale.

B. Tema de cerc stiintific:

1. Justificarea extraactivitatii legii penale.

C. Tema de licenta:

1. Retroactivitatea legii penale vs principiul legalitatii incriminarii si sanctiunilor de drept penal.