CRIMINALITATEA INFORMATICA

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE: STIINTE JURIDICE

SPECIALIZAREA: DREPT

CRIMINALITATEA INFORMATICA

Expertii care s-au reunit in cadrul OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) definesc criminalitatea informatica, astfel: "Abuzul informatic este orice comportament ilegal sau contrar eticii sau neautorizat care priveste un tratament automat de date sau o transmitere de date". Unii autori au incercat sa defineasca in diverse moduri criminalitatea informatica pentru a servii studiilor asupra chestiunii. Unul dintre experti a definit criminalitatea informatica, astfel: "Orice actiune ilegala in care un calculator este instrumentul sau obiectul delictului; astfel spus, orice delict al carui mijloc sau scop este de a influenta functia calculatorului". Un alt autor a definit abuzul informatic ca: "Orice incident legat de tehnica informatica in care o victima a suferit sau ar fi putut sa sufere un prejudiciu si din care autorul a obtinut sau ar fi putut obtine intentionat un profit ".

Conform organizatiei, tentativele de definire a termenului de "criminalitate informatica" prezinta unele inconveniente care nu pot fi cu usurinta impacate cu obiectul conciziunii precizarii si cu acela de a nu lasa nici o indoiala asupra importantei sau utilizarii definitiei. Definitia data de organizatie are inconvenientul de a ingloba si un comportament care nu constituie o infractiune, in ciuda caracterului blamabil.

Notiunea de "delict informatic" include o multime de infractiuni diferite, dintre care unele sunt deja criminalizate de diverse state membre, iar altele, poate insuficient reprimate.

Criminalitatea in relatia cu calculatorul, se reduce la acele infractiunile definite in principiile directoare pentru legislatorii nationali, care lasa diferitelor state grija de a adopta aceasta definitie la propriul lor sistem juridic, la traditile lor, tinand cont de infractiunile enumerate pe lista minimala si pe lista facultativa.

In studiile facute pana acum pe plan national si international se foloseste expresia "criminalitatea legata de calculator" sau " criminalitatea informatica".

Opinii referitoare la criminalitatea informatica sunt impartite. Diferitele cazuri fabuloase semnalate de presa si anumite cazuri nedetectate reflacta faptul ca volumul acestor infractini este important si ca implica pierderi financiare ridicate.

La noi, un exemplu bine cunoscut este cel de la sucursala Cluj a Bancii Agricole- furtul realizat de Bratfalean Isaia, sef al biroului de informatica, un "as al calculatoarelor". Acesta a majorat in mod artificial rulajur debitor al contului cu numarul 9011, care privea cheltuielile referitoare la dobanzile bonificate de la agentii economice, cu suma de 2.000 lei, dupa care l-a transferat intr-un cont fictiv pe computer. Mai apoi, pentru a putea scoate banii din banca a solicitat unui prieten al sau, patron al unei importante sociatati comerciale din Cluj sa-i permita folosirea contului sau deschis tot la Banca Agricola, pe motiv ca urmeaza sa primeasca o suma de bani de la un prieten de-al sau din Timisoara si ca isi doreste sa transfere banii in contul prietenului sau. Dupa ceva timp B.I. se razgandeste, renunta la varianta Timisoara, si pentru mult mai multa credibilitate, in iunie intocmeste un ordin de plata fals pe numele Bancii Agricole, sucursala Arad, indicand un platitor fictiv, iar ca si beneficiar il trece pe prietenul sau X cu respectiva suma. Intr-un final ii cere prietenului sau ca in data de 14 iunie sa ridice banii din cont si sa ii inmaneze. In ziua fatala, cand B.I. a fost depistat, suma respectiva a fost recuperata si restituita. Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj a dispus arestarea preventica a acestuia sub acuzatia de fals in inscrieri.

In urma unor studii, organizatia estimeaza in legatura cu criminalitatea informatica, ca aceasta exista cu adevarat si ca este un fenomen pe care legislatorii trebuie sa-l ia in serios. Anumite statistici arata ca acest fenomen ia amploare si este bine de luat in seama si in serios. Nu trebuie ignorat si infractiunile informatice nedescoperite, numarul acestora fiind si ele ridicate. Acest lucru se explica prin dificultatea de a le dovedi, precum si prin absenta cunostintelor din partea autoritatilor care ancheteaza in acest domeniu al tratamentului datelor si al telecomunicatiilor.

Guvernul a aprobat in sedinta din martie, 18 noiembrie 2003, proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei, privind criminalitatea informatica, adoptata la Budapesta, la 23 noiembrie 2001. Conventia Consiliului Europei privind criminalitatea informatica este primul tratat international referitor la incriminarea infractiunilor comise prin intermediul sistemelor informatice si a fost adoptata de Consiliul Europei la data de 8 noiembrie 2001, Romania a semnat aceasta conventie la data de 23 noiembrie 2001, la Budapesta.

Principiile conventiei se refera la:

masuri ce se impun in vederea conservarii rapide a datelor informatice, perchezitiei si sechestrarii;

definirea unor notiuni, ca: date informatice, sistem informatic, furnizor de servicii etc;

masuri care trebuie luate la nivel national pentru incriminarea infractiunilor impotriva confidentialitatii, integritatii si disponibilitatii datelor si sistemelor informatice, a infractiunilor referitoare la pornografia infantila, la atingerile aduse proprietatii intelectuale si drepturilor conexe;

stabilirea competentei solutionarii cauzelor penale;

cooperarea internationala, extradarea, asistenta judicara, confidentialitatea etc;

In vederea armonizarii dreptului intern cu prevederile Conventiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatica a fost adoptata Legea nr. 161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, Titlul III a acestui act normativ reglementand prevenirea si combaterea criminalitatii informatice.

In perioada in care criminalitatea informatica nu cruta niciunul dintre statele membre, Comisia Europeana propune definirea unei politici comune pentru a combate acest flagel.

Aceasta noua politica va mobiliza organele de aplicare a legii, precum si sectorul privat, si va veni in completarea masurilor luate la nivel nationale si internationale. Aceasta avand ca obiective:

elaborarea unui cadru politic coerent la nivel european;

sensibilizarea publicului in legatura cu costurile si pericolele criminalitatii informatice;

ameliorarea si facilitarea coordonarii si cooperarii dintre unitatile de combatere a criminalitatii informatice;

Pe masura ce mediile electronice devin tot mai accesibile unui public tot mai larg, criminalitatea informatica se dezvolta si se diversifica vertiginos, depasind cu mult cadrul traditional al fraudei sau falsificarii. Legislatorii si organele de aplicare a legii sunt aproape dezarmante in fata multiplicarii continuturilor ilegale si a exploziei pirateriei.

In concluzie, putem spune ca, criminalitatea informatica este un fenomen real, prezent tot mai mult odata cu trecerea timpului, care, pentru anumite tipuri de infractiuni poate sa fie exponential, iar tarile puternic industrializate trebuie sa ia masuri preventive cu privire la securitate sau educarea in domeniul eticii informaticii, pentru a putea controla acest fenomen.

BIBLIOGRAFIE

1. Vasiu Ioana- "Drept si informatica. Protectia juridica a programelor, in studii de drept romanesc", Editura Academiei Romane, Bucuresti 1993.
2. Hanga V.- "Dreptul si calculatoarele", Bucuresti 1991.