EFECTELE ADOPTIEI

EFECTELE ADOPTIEI

Hotararea irevocabila de incuviintare a adoptiei produce urmatoarele efecte:

1. intocmirea unui nou act de nastere pentru adoptat, in care se vor trece ca parinti firesti adoptatorii, conform art. 53 alin. 5 din lege. Serviciul de stare civila va pastra vechiul act de nastere, dar se va mentiona pe acesta faptul intocmirii altuia nou.

2. stabilirea filiatiei intre adoptator si adoptat si a rudeniei intre adoptat si descendentii sai si adoptator si rudele lui, conform art. 50 din lege. Legaturile de rudenie fireasca ale adoptatului si descendentilor sai cu parintii sai firesti si rudele lor inceteaza. Doar in ce priveste rudenia fireasca ca impediment la casatorie se mentin efectele rudeniei de sange.

3. drepturile si obligatiile parintesti ale parintilor firesti se transfera la adoptator, potrivit art. 51 din lege. Daca adoptatorul este sotul parintelui firesc al adoptatului, acestea vor fi exercitate impreuna. In acest caz, legaturile de rudenie si filiatie inceteaza doar fata de unul dintre parintii firesti.

In ipoteza decaderii din drepturile parintesti a unuia dintre sotii adoptatori, celalalt va exercita drepturile parintesti, dar daca aceasta sanctiune este aplicata ambilor, instanta poate sa redea parintilor firesti exercitiul acestor drepturi sau sa ia o alta masura de protectie a copilului.

4. numele adoptatului va fi numele de familie al adoptatorului, iar daca adoptia se face de catre doi soti cu un nume de familie comun, acesta va fi numele adoptatorului, conform art. 53 din lege. In cazul neintelegerii dintre soti, va hotari instanta de judecata. Pentru motive temeinice, instanta va incuviinta si schimbarea prenumelui adoptatorului, la cererea adoptatorului.

5. domiciliul adoptatului se afla la adoptator. Daca sotii adoptatori au domicilii separate, ei hotarasc de comun acord unde va fi domiciliul adoptatului, iar in caz de neintelegere, va hotari instanta de judecata.

6. obligatia legala de intretinere se naste intre adoptator si rudele sale si adoptat si descendentii sai.

7. dreptul la mostenire se naste intre adoptator si rudele sale si adoptat si descendentii sai.

Intre adoptat si parintii sai firesti si rudele lor nu mai exista vocatie succesorala.

8. daca un minor strain sau fara cetatenie este adoptat de un cetatean roman sau de doi soti romani, el va dobandi cetatenia romana. In cazul in care doar unul dintre sotii adoptatori este roman, ei vor decide cetatenia adoptatului si, daca nu se inteleg, instanta va lua aceasta hotarare.

Daca un minor cetatean roman este adoptat de un cetatean strain va pierde cetatenia romana, cand adoptatorul solicita aceasta si cand legea straina prevede ca el dobandeste cetatenie straina.