Caracteristicile fundamentale ale statului roaman

Caracteristicile fundamentale ale statului roaman

Se intelege prin caracter al statului o trasatura definitorie care ii confera o individualitate proprie, gratie caruia se deosebeste de alt stat.

Conform Constitutiei Romaniei republicate, caracterele statului roman sunt:

1. stat national
2. stat suveran si independent
3. stat unitar si indivizibil
4. stat republican
5. stat democratic
6. stat de drept
7. stat social
8. stat pluralist

Stat national - La baza statului roman modern sta o natiune, cea romana. Este un caracter care scoate in evidenta legatura indisolubila intre statul roman si natiunea romana, formarea statului roman si formarea natiunii romane fiind doua elemente integrate ale aceluiasi proces istoric.

Stat suveran si independent - Caracterul suveran al statului roman presupune capacitatea acestuia de a decide singur, fara nici o interventie din partea vreunei puteri straine sau concurente, in toate problemele interne si externe. Conceptul de suveranitate implica cele doua aspecte; suprematia si independenta, astfel ca, mentionarea separata a caracterului independent poate aparea ca un pleonasm. S-a considerat ca este totusi necesar sa fie scos in evidenta si caracterul independent al Romaniei, in considerarea indelungatei perioade istorice in care statul roman - principatele romane - au fost lipsite de dreptul de decizie in relatiile internationale, asa cum alte multe state, desi se bucurau de unele prerogative ale suveranitatii, au fost lipsite, intr-o mai mica sau mai mare masura, de independenta .

Constitutia Romaniei republicata, in art. 2, stabileste ca suveranitatea nationala apartine poporului, care o exercita prin organele sale reprezentative. Caracterul reprezentativ este conferit doar prin vointa populara, astfel ca aceste organe trebuie sa fie rezultatul exprimarii vointei corpului electoral, prin alegeri sau prin referendum. Suveranitatea este un atribut exclusiv al poporului roman, este inalienabila, astfel ca nu poate fi divizata si impartita pentru a fi exercitata doar de un grup sau de o persoana in nume propriu.

Stat unitar si indivizibil - Romania este un stat unitar, in care puterea publica suverana se exercita asupra intregului teritoriu prin intermediul aceluiasi sistem omogen de organe de stat, cu o legislatie unitara aplicabila intregului teritoriu si un singur sistem jurisdictional. Caracterul unitar nu exclude insa organizarea unei administratii publice locale pe baza principiilor descentralizarii si autonomiei administrative, in limitele stabilite de lege.

Caracterul indivizibil implica faptul ca statul roman, privit in ansamblu, ori fiecare din cele trei elemente ale statului nu pot fi divizate pentru a fi cedate sau incredintate vreunui alt stat sau vreunei alte puteri . Caracterul indivizibil se refera in primul rand la teritoriul statului roman, statuand principiul ca acesta este inalienabil, nu poate fi instrainat sau cedat, in tot sau in parte, suveranitatii altui stat.

Stat republican - forma de guvernamant este republica, statul roman avand ca sef de stat un presedinte ales direct de corpul electoral prin vot universal si pentru un mandat de 5 ani. Desi este la fel de reprezentativ ca si Parlamentul, prin modalitatea de alegere, prin atributiile care ii sunt conferite, Presedintele Romaniei nu are o pozitie egala cu a Parlamentului, cu atat mai putin superioara, ceea ce face din Romania o republica semi-prezidentiala.

Stat democratic - presupune, in esenta, participarea poporului la guvernare. Constitutia este ea care stabileste cadrul general democratia constitutionala - participarii poporului la guvernare. Este vorba de o participare indirecta, realizata prin cateva instrumente precum:

-desi poporul este titularul puterii suverane, o exercita indirect, prin intermediul organelor reprezentative alese prin alegeri libere, corecte si periodice

-prin referendum (obligatoriu pentru adoptarea Constitutiei sau a unei legi de revizuire a Constitutiei)

-cetatenii au drept de initiativa legislativa si au dreptul de a initia revizuirea Constitutiei.

Stat de drept - este "statul domniei legii", in cadrul caruia intreaga activitate, atat a statului si a organelor sale, cat si cea a populatiei, este reglementata exclusiv de lege. Astfel, Constitutia Romaniei din 1991 republicata prevede in art. 16 alin. 2 ca "nimeni nu este mai presus de lege".

Statul de drept poate fi definit ca statul organizat pe baza principiului separatiei puterilor in stat si urmarind prin legislatia sa promovarea drepturilor si a libertatilor inerente naturii umane, asigura stricta respectare a reglementarilor sale de catre ansamblul organelor lui, in intreaga activitate.

Mecanismele si garantiile juridice realizarii statului de drept sunt :

Ø      procedura riguroasa de modificare a Constitutiei;

Ø      controlul constitutionalitatii legilor;

Ø      controlul jurisdictional al legalitatii activitatii administratiei publice;

Ø      organizarea unei justitii independente;

Ø      restrangerea drepturilor si a libertatilor oamenilor poate fi facuta doar temporar si doar prin lege. Este interzisa suprimarea drepturilor si a libertatilor indivizilor;

Ø      garantarea accesului liber la justitie.

Stat social - scoate in evidenta rolul - si obligatia -, din ce in ce mai pregnant, al implicarii statului in activitatea social-economica (organizarea economiei nationale, sistemul de protectie sociala etc.), in scopul realizarii "binelui comun" si de a asigura tuturor cetatenilor o participare activa si echilibrata la beneficiul drepturilor si libertatilor fundamentale .

Stat pluralist - presupune existenta si functionarea a mai multor factori politici (partide politice), ca o " conditie si garantie a democratiei constitutionale" (art. 8 alin. 1 din Constitutia Romaniei). Partidele politice sunt privite ca intermediari intre stat si societate, chemate sa contribuie la definirea, prin convingere, a vointei politice a cetatenilor si la exprimarea ei prin vot , cu respectarea suveranitatii nationale, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei (art. 8 alin. 2). Un partid politic poate fi declarat neconstitutional in conditiile in care, prin scopurile si activitatea sa, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii teritoriale sau independentei Romaniei (art. 40 alin. 2 din Constitutie).