Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AdministratieDrept


Clasa descendentilor

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



Clasa descendentilor

Notiunea de descendenti

Potrivit art. 669 Cod civil, prin descendenti se inteleg copii defunctului si urmasii lor in linia dreapta la infinit, fara deosebire de sex si indiferent daca sint din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite.



Fac parte din clasa I de mostenitori legali si copiii defunctului sau ai urmasilor lui din afara casatoriei, cu singura conditie ca filiatia sa fie stabilita potrivit legii. Codul familiei a asimilat pe deplin situatia copilului din afara casatoriei cu situatia legala a unui copil din casatorie (art. 63).

Alaturi de copiii din casatorie si din afara casatoriei, din clasa I de mostenitori legali fac parte si copiii adoptati. Adoptatul si descendentii sai dobindesc, prin efectul adoptiei, aceleasi drepturi pe care le are copilul din casatorie fata de parintii sai. Daca persoana care lasa mostenirea este adoptatorul, nu are importanta nici felul adoptiei (cu efecte depline sau restrinse); in ambele cazuri adoptatul si descendentii lui pot veni la mostenirea lasata de adoptator.

Deosebirea intre cele doua feluri de adoptie se va manifesta numai in raporturile adoptatului si descendentilor sai cu rudele lor firesti: in cazul adoptiei cu efecte depline inceteaza aceste raporturi, deci adoptatul si descendentii sai nu mai au vocatie succesorala in calitatea de copii, nepoti etc. fata de ascendentii firesti; in schimb, in cazul adoptiei cu efecte restrinse, pastrindu‑se legaturile de rudenie cu familia fireasca, adoptatul si descendentii sai vor avea vocatie succesorala, in calitate de descendenti, fata de ascendentii firesti.

Daca adoptia a fost facuta nu de catre defunct, ci de copilul lui ori alt descendent al sau, adoptia va conferi vocatie succesorala adoptatului si descendentilor sai la mostenirea lasata de defunct numai daca este cu efecte depline, caci in acest caz ei devin rude nu numai cu adoptatorul, dar si cu rudele acestuia, intre care ascendentul adoptatorului care lasa mostenirea. In schimb, daca adoptia a fost cu efecte restrinse, adoptatul si descendentii sai nu vor avea vocatie la mostenirea lasata de ascendentul adoptatorului, pentru ca aceasta adoptie nu creaza legaturi cu rudele adoptatorului, printre care ascendentul lui care lasa mostenirea.

In toate cazurile, adoptia va produce efectele aratate numai daca a fost facuta in scopul si cu finalitatea prevazuta de lege (ocrotirea intereselor copilului). Daca adoptia s‑a facut cu scopul exclusiv, dovedit ca atare, de a crea adoptatului vocatie succesorala la mostenirea adoptatorului, adoptia este lovita de nulitate. Dreptul la mostenire trebuie sa fie un efect al adoptiei, iar nu cauza ei.

Impartirea mostenirii intre descendenti

Daca la mostenire sint chemati doi sau mai multi descendenti de gradul I (copiii defunctului), cota-parte de mostenire ce se cuvine fiecaruia se stabileste in mod egal, in functie de numarul lor (pe capete). Tot astfel se procedeaza daca la mostenire sint chemati, in nume propriu, descendenti de grad subsecvent (care nu beneficiaza de reprezentare).

In schimb, daca descendentii de gradul II si urmatoarele vin la mostenire prin reprezentare, impartirea se face pe tulpini si subtulpini, principiul egalitatii aplicindu‑se numai intre ramurile din aceeasi tulpina. Descendentii mai indepartati in grad si care nu beneficiaza de reprezentare sint exclusi de la mostenire.

Daca, alaturi de descendenti (in baza Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor), la mostenire este chemat si sotul supravietuitor al defunctului, se stabileste - mai intii - cota ce se cuvine acestuia, iar restul se imparte intre descendenti dupa regulile aratate. Aceasta inseamna ca prin efectul Legii nr. 319/1944 se micsoreaza cota-parte din mostenire a tuturor mostenitorilor din clasa descendentilor.

Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor

Descendentii pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare. Ei sint mostenitori rezervatari, astfel incit liberalitatile facute de defunct (donatii si legate) prin care se aduce atingere rezervei lor sint supuse reductiunii. De asemenea, ei sint mostenitori sezinari, avind posibilitatea juridica de a intra in stapinirea mostenirii fara atestarea prealabila a calitatii de mostenitor (inainte de eliberarea certificatului de mostenitor). Ei sint obligati sa raporteze donatiile primite de la cel care lasa mostenirea, daca donatia nu a fost facuta cu scutire de raport.

Clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati

Daca defunctul nu are descendenti sau cei existenti nu pot (din cauza nedemnitatii sau exheredarii - cind culeg numai rezerva) ori nu vor sa vina la mostenire (renuntind la beneficiul ei), legea cheama la mostenire rudele care fac parte din clasa a II‑a de mostenitori, alcatuita din ascendentii privilegiati (parintii defunctului) si colateralii privilegiati (fratii si surorile defunctului si descendentii lor). Ei se numesc privilegiati deoarece inlatura de la mostenire pe ceilalti ascendenti si colaterali - denumiti ordinari - care fac parte din clasele de mostenitori subsecvente.

Intrucit aceasta clasa cuprinde doua categorii de rude, se si numeste clasa mixta.

Ascendentii privilegiati

Notiunea de ascendenti privilegiati

Ascendentii privilegiati sint parintii - tatal si mama defunctului - din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie.

Intrucit vocatia succesorala a parintilor din casatorie si a mamei din afara casatoriei este consacrata expres de Codul civil (art 670-671, 673 si 678), sint necesare precizari privind vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei, a parintilor firesti in cazul adoptiei copilului lor si a adoptatorului (adoptatorilor).

Vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei

Desi vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei nu este consacrata in terminis de Codul civil sau alte acte normative si cu toate ca vocatia succesorala legala - in principiu - trebuie sa se sprijine pe o dispozitie expresa a legii, totusi, in prezent nimeni nu o mai pune la indoiala deoarece recunoasterea vocatiei succesorale legale a tatalui din afara casatoriei este reclamnta de raporturile de rudenie statornicite intre copil si tatal sau prin stabilirea filiatiei, de principiul egalitatii intre sexe si de principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale, precum si de art. 106 Codul familiei care o consacra indirect atunci cind prevede - fara a distinge intre filiatia din casatorie sau din afara ei - ca "parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului in afara de dreptul de mostenire si la intretinere".

Nu se exclude posibilitatea unei rezerve pentru ipoteza in care stabilirea filiatiei din afara casatoriei se face prin recunoastere: daca se dovedeste ca aceasta recunoastere - contrar finalitatii prevazute de lege - s‑a facut in scopul exclusiv, dovedit ca atare, de a crea tatalui din afara casatoriei vocatie succesorala la mostenirea copilului recunoscut, recunoasterea este lovita de nulitate. Ca si in materie de adoptie, dreptul la mostenire trebuie sa fie un efect al stabilirii raporturilor de filiatie, iar nu cauza ei.

Problema vocatiei succesorale a parintilor firesti in cazul adoptiei

In cazul adoptiei cu efecte depline parintii firesti ai celui adoptat, indiferent ca sint din casatorie sau din afara casatoriei, pierd orice vocatie succesorala la mostenirea lasata de cel adoptat, fiindca inceteaza raporturile de rudenie dintre ei. Face exceptie ipoteza in care unul dintre soti adopta cu efecte depline copilul firesc al celuilalt sot, caz in care raporturile de rudenie se mentin cu parintele firesc care este sot al adoptatorului si care pastreaza vocatia succesorala la mostenirea copilului (nu si celalalt parinte firesc).

In schimb, in cazul adoptiei cu efecte restrinse, indiferent daca adoptarorul este sau nu sotul unuia dintre parintii firesti, vocatia succesorala a ambilor parinti firesti se mentine, intrucit aceasta adoptie nu intrerupe legaturile de rudenie ale adoptatului cu parintii firesti.

Vocatia succesorala a adoptatorului

Deoarece in cazul adoptiei cu efecte depline adoptatul devine ruda cu adoptatorul (si rudele acestuia), ca si un copil firesc, iar raporturile cu parintii si alte rude firesti inceteaza, nimeni nu a pus la indoiala vocatia succesorala a adoptatorului la mostenirea lasata de cel adoptat.

S‑a contestat, insa, de catre unii autori, vocatia succesorala a adoptatorului in cazul adoptiei cu efecte restrinse, mai ales pentru faptul ca in acest caz raporturile adoptatului cu familia fireasca (parinti si alte rude) nu inceteaza, iar adoptia se face exclusiv in interesul celui adoptat.

Majoritatea autorilor considera ca adoptatorul are vocatie succesorala la mostenirea lasata de adoptat si in cazul adoptiei cu efecte restrinse, caci in privinta raporturilor de rudenie dintre el (nu si rudele sale) si adoptat nu exista deosebire intre cele doua feluri de adoptie. Pe de alta parte, legea admitind coexistenta celor doua rudenii (din adoptie si din filiatie fireasca), recunoaste implicit si compatibilitatea efectelor lor sub raportul dreptului la mostenire, asa cum recunoaste si dreptul la intretinere atit adoptatorului, cit si parintilor firesti (art. 86 Codul familiei). Aceasta solutie este reclamata de principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale si nu contravine intereselor adoptatului, dreptul la mostenire al adoptatorului realizindu‑se la moartea lui.

Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati si intre ei si colateralii privilegiati

Daca la mostenire sint chemati numai ascendentii privilegiati ai defunctului (neexistind colaterali privilegiati si sot supravietuitor), mostenirea se imparte intotdeauna in mod egal (art. 670 al. 2 Cod civil), in functie de numarul lor, potrivit principiului egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si din acelasi grad chemate la mostenire. In cazul adoptiei cu efecte restrinse adoptatorul (adoptatorii) vin la mostenire alaturi de parintii firesti, deci mostenirea se va imparti in 2, 3 sau 4 parti, in functie de numarul lor. Daca numai unul dintre parinti (firesti sau din adoptie) traieste la data deschiderii succesiunii, el va prelua intreaga mostenire.

Daca ascendentii privilegiati vin la mostenire in concurs cu colateralii privilegiati, partea ascendentilor se stabileste astfel:

Daca exista un singur parinte, el va primi 1/4 din mostenire, 3/4 revenind colateralilor privilegiati (indiferent de numarul lor).

Daca traiesc ambii parinti, ei vor culege o jumatate din mostenire (cite 1/4 fiecare), cealalta jumatate revenind colateralilor privilegiati (art. 671, 673 Cod civil), si in acest caz indiferent de numarul lor.

Intrucit in cazul adoptiei cu efecte restrinse parintii firesti vin la mostenire alaturi de adoptator, concursul dintre ei va afecta nu cota colateralilor privilegiati, ci cotele lor succesorale, respectiv partea de 1/2 a parintilor va fi impartita intre ei, astfel incit vor lua, in mod egal, o cota de 1/4, 1/6 sau 1/8.

Daca, alaturi de clasa a II‑a de mostenitori, este chemat la mostenire si sotul supravietuitor al defunctului, mai intii se stabileste cota ce se cuvine acestuia, iar restul se imparte intre mostenitorii din clasa a II‑a, dupa regulile aratate.

Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor privilegiati

Ascendentii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare. Ei nu sint obligati la raportul donatiilor. In schimb, ca si descendentii privilegiati, ei sint mostenitori rezervatari si sezinari.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2359
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved