Competenta de atributiune a curtilor de apel

219. Ipostazele jurisdictionale ale curtilor de apel. 220. Materii litigioase date in competenta curtilor de apel

Ipostazele jurisdictionale ale curtilor de apel. Din cuprinsul art. 3 C. proc. civ. rezulta de asemenea - ca si in cazul tribunalelor - ca instantele numite "curti de apel" se pot prezenta, dupa caz, intr-o tripla ipostaza: a) Ca prime instante, in materia contenciosului administrativ atribuit lor prin lege; b) Ca instante de apel, in legatura cu apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta; c) Ca instante de recurs, in legatura cu recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel, sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si in alte cauze expres prevazute de lege.

Materii litigioase date in competenta curtilor de apel. Procedand la aceeasi sistematizare, ca si in cazul competentei de atributiune a tribunalelor, identificam materiile litigioase date in competenta curtilor de apel sub urmatoarele aspecte: materii date in competenta acestora ca prime instante (1⁰); materii date in competenta acestora ca instante de control judecatoresc (2⁰); apelurile (3⁰); recursurile (4⁰); alte materii date prin lege in competenta curtilor de apel (5⁰).

Curtile de apel judeca in prima instanta ¹ :

a) Procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale. Prevederile art. 3 pct. 1 C. proc. civ. trebuie intregite cu cele ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit carora, daca prin lege speciala nu se prevede altfel, curtea de apel solutioneaza si litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, daca au o valoare mai mare de 5 miliarde lei (500.000 lei RON - n.n.);

b) Cererea de suspendare a grevei ³ . Conducerea unitatii poate solicita suspendarea grevei pe un termen de cel mult 30 de zile de la data inceperii sau continuarii acesteia, "daca prin aceasta s-ar pune in pericol viata sau sanatatea oamenilor" ⁴ - art. 55 din Legea nr. 168/1999 ⁵ . Cererea se adreseaza Curtii de Apel in a carei circumscriptie isi are sediul unitatea si se solutioneaza in termen de 7 zile de la inregistrare. Hotararea curtii este irevocabila.

Ca instante de control judecatoresc, curtile de apel solutioneaza caile de atac, indiferent de denumirea lor, impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu o astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege.

Ca instante de apel, curtile de apel judeca "apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta". Referindu-ne in exclusivitate la obiectul apelului, sunt reiterabile, adecvat, cateva precizari: a) In principiu, sunt susceptibile de atac pe calea apelului hotararile pronuntate de tribunale, indiferent daca acestea s-au pronuntat sau nu in fond; b) Coroborand dispozitiile art. 282 alin. (1) C. proc. civ. cu cele ale art. 299 C. proc. civ., rezulta ca exista si hotarari nesusceptibile de apelare [De exemplu, hotararea data de catre tribunal pentru solutionarea unui conflict de competenta - art. 22 alin. ultim C. proc. civ.; hotararea prin care tribunalul ar constata perimarea - art. 252 alin. (2) C. proc. civ.; hotararea de respingere in fond a cererii, intrucat s-a renuntat la insusi dreptul pretins - art. 247 alin. (4) C. proc. civ.; hotararea prin care tribunalul consfinteste invoiala partilor - art. 273 C. proc. civ.]. Articolul 282¹ C. proc. civ., prevede de asemenea alte categorii de hotarari care nu sunt supuse apelului. Astfel de hotarari, susceptibile numai de recurs, pot fi prevazute si prin legi speciale [De exemplu, hotararile date pentru solutionarea contestatiilor privind inregistrarea sau respingerea candidaturilor pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului - art. 47 alin. (3) din Legea nr. 373/2004; hotararile tribunalelor prin care se rezolva contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale - art. 48 alin. (6) din Legea nr. 67/2004]; c) In sensul celor prevazute de art. 320 alin. (3) C. proc. civ. si de art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotararea pronuntata de catre tribunal in caile extraordinare de atac de retractare (contestatia in anulare si revizuirea) este susceptibila de apel numai daca si hotararea care a facut obiectul caii extraordinare de atac putea fi atacata cu apel; d) Isi gaseste aplicare art. 282 alin. (2) C. proc. civ., impotriva incheierilor premergatoare neputandu-se face apel decat odata cu fondul [De exemplu, incheierea prin care s-a respins recuzarea - art. 34 alin. (2) C. proc. civ.; incheierea prin care instanta hotaraste in principiu asupra incuviintarii interventiei - art. 52 alin. (2) C. proc. civ.; incheierea de respingere a exceptiei de necompetenta - art. 158 alin. (2) C. proc. civ.; incheierea pronuntata in cazul asigurarii dovezilor, in timpul judecatii - art. 238 alin. (2) C. proc. civ.]. Totusi, unele incheieri premergatoare nu pot fi niciodata apelate [de exemplu, incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si incheierea prin care s-a incuviintat recuzarea - art. 34 alin. (1) C. proc. civ.], iar altele pot fi apelate separat de hotararea pronuntata de catre tribunal in fond [incheierile prin care s-a intrerupt cursul judecatii - art. 282 alin. (2) in fine C. proc. civ.] ⁶ .

Ca instanta de recurs, curtea de apel judeca "recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si in orice alte cazuri expres prevazute de lege" - art. 3 pct. 3 C. proc. civ. In marginea textului si prin referire la tema competentei de atributiune, precizam doar urmatoarele: a) Textul trebuie interpretat in sensul ca el vizeaza nu numai hotararile pronuntate de tribunale "in apel", dar si hotararile pronuntate de tribunale fara drept de apel (de exemplu, hotararea prin care se respinge cererea ca nefondata, in urma renuntarii reclamantului la insusi dreptul alegat - art. 247 C. proc. civ., sau hotararea de expedient - art. 273 C. proc. civ.); b) Hotararile pronuntate de tribunale in apel sunt susceptibile de recurs indiferent daca prin ele s-a rezolvat fondul litigiului sau apelul a fost respins, anulat ori el a fost considerat perimat; c) Din cuprinsul textului rezulta ca recursul nu poate fi exercitat omisso medio. Cu alte cuvinte, nu pot face obiectul recursului hotararile pronuntate in prima instanta, dar care nu au fost atacate cu apel ⁷ , desi legea deschidea si aceasta cale de atac; d) Prin raportare la art. 316 C. proc. civ. si, pe cale de consecinta, la art. 282 alin. (2) C. proc. civ., incheierile premergatoare nu pot fi atacate cu recurs decat odata cu hotararea pronuntata de tribunal in apel sau fara drept de apel, exceptand cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii.

Prin legi speciale, curtile de apel au fost indrituite sa solutioneze si alte recursuri ⁸ (Bunaoara, recursul impotriva hotararii tribunalului asupra exceptiei de nelegalitate a actului administrativ unilateral - art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004).

Curtea de apel judeca "in alte materii date prin lege in competenta" ei. Din economia dispozitiilor legii de procedura civila ar rezulta ca, de asemenea, curtea de apel judeca, de exemplu, conflictul de competenta ivit intre doua judecatorii care nu sunt cuprinse in circumscriptia aceluiasi tribunal sau daca conflictul s-a ivit intre o judecatorie si un tribunal ori intre doua tribunale aflate in spatiul de jurisdictie al curtii de apel [art. 22 alin. (2) C. proc. civ.]; cererile de recuzare daca, din cauza recuzarii, la tribunal nu se poate constitui completul de judecata [art. 30 alin. (2) C. proc. civ.]; cererea de stramutare de la un tribunal la altul, intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate [art. 39 alin. (1) C. proc. civ.], daca, fireste, cele doua tribunale se afla in circumscriptia respectivei curti de apel; contestatia in anulare sau cererea de revizuire introdusa impotriva propriilor hotarari [art. 319 alin. (1) C. proc. civ. si art. 323 alin. (1) C. proc. civ.]. Dar astfel de "materii" pot fi precizate si prin legi speciale ⁹ .

Prin unele dispozitii speciale, competenta rezolvarii recursului a fost conferita Curtii de Apel Bucuresti.

Competenta curtilor de apel a fost modificata prin O.U.G. nr. 58/2003 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, iar apoi remodificata prin Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea ordonantei aratate. In fine, art. 3 C. proc. civ., a dobandit actuala forma prin art. I pct. 4 al O.U.G. nr. 138/2000, aprobata prin Legea nr. 219/2005. Cu privire la constitutionalitatea prevederilor art. 3 pct. 3 C. proc. civ., a se vedea: Decizia Curtii Constitutionale nr. 915/2006 (M. Of. nr. 69 din 30 ianuarie 2007).

Pentru jurisprudenta, a se vedea: Jurisprudenta Sectiei de contencios administrativ si fiscal pe anul 2005, Ed. Hamangiu, 2006, passim; I. Les, Codul de procedura civila. Comentariu pe articole, ed. 2, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p. 44 si urm.; G. Boroi, O. Spineanu-Matei, Codul de procedura civila, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p. 38 si urm.

Art. 3 C. proc. civ. nu mentioneaza el insusi aceasta competenta a curtii de apel, asa cum - in legatura cu conflictele de munca - precizeaza competenta tribunalului art. 2 C. proc. civ. Credem ca ar fi foarte necesara aceasta mentiune nu numai din considerente de sistematizare tehnico-legislativa, dar si pentru simetrie in reglementare (bunaoara, cat priveste contenciosul administrativ).

Aceasta formulare, paradoxal, pe cat este de generoasa, pe atat este de ambigua.

Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca (M. Of. nr. 582 din 29 noiembrie 1999), modificata si completata prin art. 7 al O.U.G. nr. 138/2000. Prin Decizia nr. 2/2003 a C.S.J. in Sectii Unite asupra recursului in interesul legii s-a statuat ca tribunalului ii revine competenta de a judeca, in fond, conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege speciala in competenta altor instante (M. Of. nr. 455 din 26 iunie 2003). O asemenea exceptie este prevazuta de art. 55 din Legea nr. 168/1999.

Textul art. 282 alin. (2) C. proc. civ. a fost reluat, fara nicio modificare, si in Legea nr. 219/2005 (pct. 39).

In acest sens, de exemplu: Cas. II, dec. nr. 1960/1923; Cas. I, dec. nr. 56/1936; Cas. I, dec. nr. 771/1942, in vol. Recursul. Doctrina si jurisprudenta, de C. Vicol, AJB, Bucuresti, 1946, p. 4. Principiul potrivit caruia recursul nu poate fi exercitat omisso medio este aplicabil si atunci cand sentinta a fost atacata cu apel numai partial, aspectele sau capetele de cerere neapelate neputand face obiectul recursului. (A se vedea, in acest sens: P. Perju, Sinteza teoretica a jurisprudentei Curtii de Apel Suceava in domeniul dreptului civil si al celui procesual-civil, Dreptul nr. 12/1999, p. 164.)

S-a considerat - justificat - ca vor solutiona si recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta, fara drept de apel, chiar si atunci cand nu ar exista un text de lege care sa prevada in mod expres aceasta competenta, solutie ce deriva din ierarhia instantelor judecatoresti (G. Boroi, op. cit., p. 43).

Bunaoara, Curtea de Apel este instanta de recurs pentru hotararile date de judecatorul-sindic in indeplinirea atributiilor prevazute de art. 11 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei - art. 8 din aceasta lege. (Legea privind procedura insolventei a fost publicata in M. Of. nr. 359 din 21 aprilie 2006.) Alte exemple: Curtea de Apel este instanta de recurs in materia sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale - art. 157 alin. (1) din Legea nr. 19/2000; impotriva hotararii Comisiei superioare de disciplina a Uniunii executorilor judecatoresti - art. 45 alin. (5) din Legea nr. 188/2000; impotriva hotararii tribunalului in materia accidentelor de munca si a bolilor profesionale - art. 131 din Legea nr. 346/2002; impotriva hotararii tribunalului in materia liberului acces la informatiile de interes public - art. 22 alin. (3) si (4) din Legea nr. 544/2001; ea solutioneaza plangerea, conform prevederilor art. 304¹ C. proc. civ., impotriva deciziilor nelegale in materia achizitiilor publice, reglementata prin O.U.G. nr. 34/2006, aprobata prin Legea nr. 337/2006; solutioneaza recursul impotriva incheierii tribunalului prin care s-a considerat inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale - art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata; solutioneaza recursul in materia fondului funciar - art. III alin. (1) din Legea nr. 195/2004; aplica apostila prevazuta de art. 3 alin. (1) din Conventia adoptata la Haga, in 1991, la care Romania a aderat prin O.G. nr. 66/1999, aprobata prin Legea nr. 52/2000.

De exemplu, Curtii de Apel Bucuresti ii revine competenta sa solutioneze recursul in materia protectiei desenelor si modelelor industriale - art. 28 alin. (2) din Legea nr. 129/1998, in materia brevetelor de inventie - art. 56 alin. (2) din Legea nr. 64/1991; aceasta instanta rezolva recursul impotriva incheierii Comisiei in materie de cetatenie - art. 18 alin. (3) din Legea nr. 21/1991, republicata; ea adopta masurile adecvate, prevazute de art. 7 din Legea nr. 21/1996 in materia concurentei; rezolva actiunea in restituirea bunului cultural, prevazuta de art. 58⁷ alin. (1) din Legea nr. 182/2000.