Conditia juridica a strainului in dreptul international privat roman

Conditia juridica a strainului in dreptul international privat roman

Prin conditie juridica a strainului se intelege totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le are strainul pe teritoriul unui stat precum si actele normative in care sunt prevazute acestea.

Pentru sistemul nostru de drept, strainul este persoana care nu are cetatenia romana, fie avand cetatenia altui stat, fie neavand cetatenie - apatrid.

Dovada calitatii de strain se face cu pasaportul sau alt act de identitate eliberat de statul al carui cetatean este sau isi are domiciliul.

Regimul strainilor in Romania

De principiu

- se bucura de protectia persoanei si a averii sale, in conditiile Constitutiei, legii romane si a tratatelor la care Romania este parte

- are obligatia sa respecte legea romana

1.Intrarea in tara

Se face cu scopul - desfasurarii unei activitati - munca, afaceri, studii

- turistic ori alte interese, in conditiile legii romane.

Intrarea se face pe baza documentelor de trecere a frontierei de stat si a vizei romane, in conditiile legii romane si acordurilor internationale, pe la punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului.

Se poate refuza intrarea in tara sau acordarea vizei daca strainul:

a desfasurat, desfasoara sau exista indicii ca va desfasura activitati ce pun in pericol

siguranta nationala, ordinea, sanatatea, morala publica, drepturile si libertatile cetatenesti.

- a fost expulzat, returnat, i s-a limitat sau ridicat dreptul de sedere in Romania, a fost

declarat indezirabil

- a savarsit infractiuni in Romania

- nu face dovada mijloacelor de subzistenta

- sufera de boli ce prezinta pericol pentru sanatatea publica

- nu poseda viza, in conditiile legii romane

2. Sederea in tara

Este limitata la durata vizei - diplomatica, simpla sau de tranzit.

Sederea poata fi temporara sau in vederea stabilirii domiciliului.

In cazul sederii temporare, la expirarea termenului, strainul va parasi teritoriul Romaniei.

Daca refuza parasirea in mod nejustificat, sau i-a fost limitat ori intrerupt dreptul de sedere, Ministerul Administratiei si Internelor il poate declara persoana indezirabila.

Dupa declararea ca indezirabila sau ridicarea dreptului de sedere, strainul este obligat in termen de 48 de ore sa paraseasca Romania.

Daca refuza el va fi returnat tarii de provenienta.

Impotriva strainului care a savarsit infractiuni pe teritoriul Romaniei se poate lua masura expulzarii.

3. Stabilirea domiciliului

Se face in conditiile legii romane.

Aprobarea si revocarea cererii privind stabilirea domiciliului in Romania este de competenta Ministerului Administratiei si Internelor.

Cererea se depune la :

- Inspectoratele Judetene de Politie si al Municipiului Bucuresti, daca se face in tara

- reprezentantele diplomatice sau consulare romane, daca se face in strainatate

Dupa aprobarea domiciliului, autoritatea administrativa competenta de la locul unde strainul isi are locuinta principala si statornica va proceda la stabilirea domiciliului in concret.

4. Dreptul de azil

Prin dreptul de azil se intelege acordarea de catre un stat a dreptului de stabilire pe teritoriul sau, unei persoane urmarita in tara de unde provine, din motive politice. Se acorda si se retrage in conditiile legii romane, ale art. 18, alin. 2 din Constitutie si cu respectarea tratatelor la care Romania este parte.

5. Statutul de refugiat

Este reglementat de legea romana.

Refugiat este persoana care dovedeste ca in tara de origine are temeri justificate de a fi persecutat

pe criterii de rasa, nationalitate, religie, apartenenta la un grup social sau opinii politice.

Statului de refugiat se acorda pe o perioada de 3 ani si poate fi prelungit cu inca 2 ani.

6. Expulzarea

Este actul prin care un stat constrange un strain aflat pe teritoriul sau sa il paraseasca.

Este o masura judiciara ce se hotaraste in conditiile legii romane.

Cetatenii nu pot fi expulzati, doar strainii.

Fata de strainul care a savarsit o infractiune pe teritoriul Romaniei sau care refuza nejustificat sa paraseasca teritoriul dupa expirarea termenului de sedere, se poate lua masura expulzarii.

Pana la ramanerea definitiva a hotararii de expulzare se poate lua masura cazarii sub supraveghere, intr-un loc special amenajat.

7. Extradarea

Este masura luata de statul de resedinta de a preda altui stat, la cererea acestuia, o persoana acuzata sau condamnata pentru o infractiune considerata a fi savarsita contra statului solicitant pe teritoriul acestuia.

Extradarea este o masura judiciara ce opereaza in conditiile prevazute in tratatele internationale, pe baza de reciprocitate.

Cererea de extradare se face de statul solicitant conform legii acestuia si se judeca de catre statul caruia i se solicita masura extradarii, conform legii acestui stat.

Extradarea este reglementata de legea romana.

Art. 19 din Constitutie : in conditii de reciprocitate pot fi extradati si cetatenii romani.

8. Iesirea din tara

Iesirea din tara se face in conditii simetrice ca si intrarea in tara, prin punctele de trecere a

frontierei de stat, pe baza actelor de identitate, in conditiile legii romane.

Poate fi refuzata iesirea daca strainul:

- nu prezinta documente legale privind iesirea din tara

- a fost inceputa urmarirea penala si s-a luat masura interzicerii parasirii teritoriului

pentru buna desfasurare a procesului

- este condamnat si are de executat o pedeapsa privativa de libertate

- are de platit datorii fata de stat, de persoane fizice si juridice romane

9. Situatia personalului diplomatic si consular

Intrarea, sederea si iesirea personalului diplomatic si consular se face in conditiile cadrului general

dat de Conventia de la Viena si acordurilor la care Romania este parte.

Pe teritoriul Romaniei, aceste persoane se bucura de privilegii si imunitati, in calitatea de

reprezentant al statului strain sau al unei organizatii internationale. De acelasi regim se bucura si

bunurile lor.

10. Drepturile strainilor

Se bucura de drepturile fundamentale si civile, cu exceptia drepturilor politice.

In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, strainul cetatean al unui stat membru UE se bucura si de unele drepturi politice, in conditiile Tratatului de Aderare si ale tratatelor Uniunii Europene:

- dreptul de a participa la alegerile europene si la alegerile locale, cu conditia sa fie rezident de cinci ani

- dreptul de proprietate privata asupra terenurilor, in conditii de reciprocitate si in conditiile legii

organice romane

- dreptul la mostenire

- dreptul la munca, pe baza permisului de munca eliberat de ministerul de resort, in conditiile legii

romane (pe baza unei hotarari date de guvern)

- dreptul asupra operelor de arta cu respectarea regimului special al bunurilor apartinand patrimoniului national.

Strainii nu au dreptul

- de a face parte din partidele politice si organizatii similare

- nu pot ocupa functii si demnitati publice, civile si militare, cu exceptia celor prevazute de art.16 alin 4 din Constitutie (administratie publica europeana) pentru cetatenii europeni rezidenti in Romania de 5 ani

- nu pot avea demnitati publice in justitie - judecator, procuror

- nu pot face parte din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, serviciilor

speciale

- nu se pot asocia, nu pot initia, organiza si participa la manifestari si actiuni ce aduc atingere ordinii publice si sigurantei nationale.

Determinarea nationalitatii persoanei juridice

In dreptul international privat s-au conturat mai multe criterii de determinare a nationalitatii p.j. :

teritorialitatii conducerii sau al sediului social

Se ia in considerare tara in care p.j. isi are sediul social respectiv isi are conducerea.

Sediul social trebuie sa fie real si nu fictiv.

Daca p.j. are mai multe organe de conducere se are in vedere tara unde se intruneste organul ierarhic superior (adunarea generala)

Sediul social trebuie sa fie serios, adica sa prezinte suficiente legaturi.

Sistemul nostru de drept il foloseste drept principal criteriu in determinarea nationalitatii p.j.

locul de inmatriculare, de inregistrare

Se ia in considerare tara in care p.j. a indeplinit formalitatile de inregistrare, de inmatriculare, in vederea constituirii.

Se ia in considerare acest criteriu, chiar daca p.j. are sediul in alta tara.

Este principalul criteriu in dreptul anglo-american si cu privire la nave si aeronave.

In sistemul nostru de drept este folosit ca si criteriu secundar, alaturi de cel al sediului social.

vointa fondatorilor

Corespunde principiului autonomiei de vointa.

Fondatorii stabilesc prin actul constitutiv nationalitatea p.j.

Este un criteriu mai rar folosit.

locul unde se gaseste centrul activitatii economice a p.j.

Locul unde se afla uzinele, antrepozitele, etc.

Este un criteriu vechi, in prezent abandonat.

controlul

Nationalitate se determina dupa cetatenia asociatilor sau a celor in folosul carora se desfasoara activitatea ori dupa nationalitatea capitalului

Este un criteriu mai rar folosit, intalnit si in sistemul nostru de drept.

criterii mixte

Sunt combinate, de regula doua criterii, cel mai des intalnind : sediu social + loc de inmatriculare; sediu social + cetatenie asociati ori capital; loc de inmatriculare + sediu social; loc de inmatriculare + cetatenie asociati ori capital.

Nationalitatea p.j. se determina dupa criteriul prevazut de legea forului.

Astfel, se poate ca, dupa legi diferite, una si aceeasi p.j. sa aiba nationalitati diferite.

In materie de nationalitate, lex causae este legea forului.

Notiunea de sediu social fiind foarte importanta, s-a pus problema calificarii ei :

- s-a propus sa se califice dupa legea nationala, solutie ce duce la un cerc vicios

- s-a propus sa se califice dupa legea forului, combinat cu lex causae - solutie preferabila, impartasita si de sistemul nostru de drept.

Domeniul de aplicare a legii nationale

Legea nationala :

- carmuieste capacitata de folosinta si de exercitiu a p.j.

- determina modurile de infiintare, functionare, incetare, lichidare a p.j.

- arata limitele activitatii p.j.

- arata limitele raspunderii p.j.

- reglementeaza raporturile dintre membrii p.j.

- arata care sunt organele p.j. si in ce conditii pot reprezenta p.j.

Pentru nave si aeronave statul personal este dat de legea pavilionului.

Pentru anumite probleme, legea nationala este limitata in aplicarea sa de lex rei sitae, locus regit actum, lex loci delicti commissi, lex fori.

Conditia juridica a strainului persoana juridica in dreptul international privat roman

Prin conditie juridica a strainului se intelege totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le are strainul pe teritoriul unui stat precum si actele normative in care sunt prevazute acestea.

In dreptul international privat roman se disting cu privire la conditia juridica a strainului persoana juridica doua aspecte :

- recunoasterea extrateritoriala a persoanei juridice straine

- drepturile si obligatiile strainul persoana juridica recunoscut in Romania

Cu privire la recunoasterea extrateritoriala a p.j. straine, art.43 din L105/1992 distinge :

recunoasterea extrateritoriala a persoanei juridice straine cu scop lucrativ sau patrimonial, valabil constituita in tara a carei nationalitate o are, se face de drept, in limita ordinii publice

recunoasterea extrateritoriala a persoanei juridice straine fara scop lucrativ sau patrimonial se poate face :

o      prin hotarare judecatoreasca

o      cu cercetarea valabilei constituiri in tara carei nationalitate o are

o      in conditii de reciprocitate

o      in limita ordinii publice - scopurile statutare nu contravin ordinii sociale si economice din Romania.

Hotararea de recunoastere este supusa recursului si publicarii sale in M.O.

Odata recunoscuta, p.j. straina se bucura de drepturile si obligatiile prevazute de sistemul nostru de drept p.j. nationale, cu exceptia celor refuzate in mod expres, urmare invocarii ordinii publice in DIP.

Sistemul nostru de drept acorda regimul national p.j. straine recunoscute.

O p.j. straina, recunoscuta nu se poate bucura de mai multe drepturi decat cele conferite de legea nationala, caci ea exista in baza acestei legi, si nu a legii romane.

Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila cand exista un element de extraneitate

In DIP aceasta situatie intereseaza, intrucat se pune problema legii aplicabile. Distingem 3 situatii :

A.         Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila privindu-i pe straini survenite in tara noastra

- De principiu inregistrarea actelor si faptelor de stare civila privindu-i pe strainii fara cetatenie - apatrizi, se efectueaza in aceleasi conditii ca si cele prevazute pentru cetateni, aplicandu-se legea romana

- Daca exista reprezentanta diplomatica / consulara straina in localitatea in care a intervenit actul / faptul de stare civila, strainul are posibilitatea sa solicite inregistrarea actului / faptului de stare civila in registrele anume tinute de reprezentantele diplomatice / consulare

- Daca nu exista reprezentanta diplomatica / consulara straina in localitatea in care a intervenit actul / faptul de stare civila, strainul are optiunea sa solicite inregistrarea actului / faptului de stare civila fie in registrele tinute de reprezentantele diplomatice / consulare straine competente pentru acea localitate, fie in registrele tinute de autoritatile romane din localitatea in care a intervenit actul / faptul de stare civila. Dreptul de optiune apartine strainului.

In caz de deces este obligatorie inregistrarea in registrele tinute de autoritatile romane din localitatea in care a intervenit faptul decesului, chiar daca ea s-a facut si de reprezentantele diplomatice / consulare straine din tara noastra. Inregistrarea se poate face de orice reprezentanta diplomatica / consulara straina, adica si cea a altui stat decat cel a carei cetatenie o are strainul.

Inregistrarea se face de catre o reprezentanta diplomatica / consulara, daca sunt intrunite cumulativ conditiile : - statul roman are relatii diplomatice / consulare cu statul strain; - statul strain a dat reprezentantului diplomatic / consular competenta de a inregistra acte / fapte de stare civila - statul roman recunoaste reprezentantului diplomatic / consular strain atributia de a inregistra acte / fapte de stare civila.

B.         Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila privindu-i pe romani survenite in

strainatate

- Daca exista reprezentanta diplomatica / consulara romana in localitatea in care a intervenit actul / faptul de stare civila, cetateanul roman va solicita inregistrarea actului / faptului de stare civila in registrele anume tinute de reprezentantele diplomatice / consulare romane

- Daca nu exista reprezentanta diplomatica / consulara romana in localitatea in care a intervenit actul / faptul de stare civila, cetateanul roman are dreptul sa solicite inregistrarea actului / faptului de stare civila in registrele tinute de reprezentantele diplomatice / consulare romane competente pentru acea localitate, fie in registrele tinute de autoritatile straine din localitatea in care a intervenit actul / faptul de stare civila. Dreptul de optiune apartine cetateanului roman.

Este preferabila inregistrarea in registrele tinute de reprezentantele diplomatice / consulare romane intrucat actul se intocmeste in forma prevazuta de legea romana si astfel nu mai este necesara refacerea lui, dupa legea romana la revenirea in tara, iar pe de alta parte reprezentantele diplomatice / consulare romane trimit in tara, la finele fiecarui an, inregistrarile astfel facute si ele sunt luate in evidenta centralizata privind persoanele tinuta de autoritatile romane.

Daca s-a facut inregistrarea in registrele tinute de autoritatile straine, actul a fost intocmit in forma prevazuta de legea straina, astfel ca la intoarcerea in tara, cetateanului roman, in termen de 6 luni, va solicita la organul administrativ de la locul de domiciliu, refacerea actului, cu forma prevazuta de legea romana. Daca acest termen a expirat si organul administrativ refuza refacerea actului dupa legea romana, persoana interesata se poate adresa instantei de contencios administrativ pentru a solicita obligarea organului administrativ la refacerea actului de stare civila, care nu si-a pierdut validitatea pe fond, dar fiind un act solemn trebuie sa aiba, ad probationem, formalitatile date de legea romana.

C.         Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila in situatii speciale

a)                   Nave aflate sub pavilion roman

- Pe navele aflate sub pavilion roman se inregistreaza fapte de stare civila - nastere si deces, precum si acte de stare civila - casatorie

- Comandantul navei are atributii de delegat de stare civila. In aceste conditii el poate incheia o casatorie, cu conditia ca viitorii soti sa fie cetateni romani, in acest caz legea personala, legea locului si legea pavilionului fiind una singura - legea romana. Comandantul navei avand atributii de delegat de stare civila poate da dispensa de varsta la casatorie

- Inregistrarea actului / faptului de stare civila se face in jurnalul de bord, persoanei interesate fiindu-i eliberata o copie certificata dupa inregistrarea astfel facuta.

- La intoarcerea in tara, comandantul navei va inainta, prin intermediul comandantul portului de inmatriculare, o copie certificata de pe jurnalul de bord, privind inregistrarea actului / faptului de stare civila facuta in timpul calatoriei, catre Primaria sectorului 1 Bucuresti.

- Legea aplicabila este legea romana.

b)                   Aeronave aflate sub pavilion roman

- Pe navele aflate sub pavilion roman se inregistreaza doar fapte de stare civila - nastere si deces, care intervin fortuit

- Inregistrarea faptului de stare civila se face de catre comandantul aeronavei in jurnalul de bord, persoanei interesate fiindu-i eliberata o dovada in acest sens. La intoarcerea in tara, comandantul aeronavei va inainta, prin intermediul comandantul aeroportului de inmatriculare, o copie privind inregistrarea faptului de stare civila facuta in timpul calatoriei, catre Primaria sectorului 1 Bucuresti.

- Legea aplicabila este legea romana.

Numele si domiciliul in dreptul international privat

Numele si domiciliul sunt drepturi personale nepatrimoniale ce privesc identificarea persoanei in familie si societate. Ele nu sunt elemente de stare civila, dar sunt in stransa legatura cu aceasta. In dreptul international privat se pune problema determinarii legii aplicabile cu privire la nume si domiciliu.

Numele

In dreptul international privat distingem 4 situatii :

1.Dobandirea numelui prin filiatie.

Conform art. 14 alin. 1 din Legea nr. 105/1992, dobandirea numelui prin filiatie este guvernata de legea nationala, care guverneaza si filiatia. Legea romana contine o norma conflictuala expresa in privinta legii aplicabile numelui si filiatiei.

Conform art. 14 alin. 2 din Legea nr. 105/1992, statul roman ocroteste toate persoanele fizice impotriva uzurparilor de orice fel, pe teritoriul Romaniei, cu privire la exercitarea dreptului la nume. Din reglementare se observa ca ocrotirea se acorda in egala masura cetatenilor si strainilor, cat timp legea nu distinge intre acestia.

2. Schimbarea numelui pe cale administrativa.

Ea intervine fara o schimbare a starii civile, fiind realizata de organul administrativ de la locul de domiciliu al persoanei.

Legea aplicabila este legea romana, ca lege a autoritatii competente.

3. Atribuirea numelui copilului gasit pe teritoriul Romaniei din parinti necunoscuti

Legea romana dispune ca in situatia copilului gasit pe teritoriul Romaniei din parinti necunoscuti, numele (in sens larg) i se atribuie de catre autoritatea administrativa de la locul unde copilul a fost gasit.

Totodata copilul dobandeste cetatenia romana, existand prezumtia ca cel putin unul din parinti a fost cetatean roman.

4. Schimbarea numelui ca urmare a modificarii starii civile.

Modificarea starii civile poate sa intervina prin : casatorie, divort, anularea casatoriei, adoptie, desfacerea adoptiei, anularea adoptiei, stabilirea paternitatii din afara casatoriei, contestarea paternitatii din casatorie, stabilirea sau contestarea maternitatii(cazuri mai rare), iar in unele sisteme de drept si urmare decesului(cand se revine la numele anterior casatoriei).

Numele este un accesoriu al starii civile, soarta sa fiind data de legea aplicabila actului de stare civila de baza. Astfel pot deveni aplicabile : legea personala, legea personala a celui ocrotit, legea domiciliului comun.

Domiciliul

In dreptul international privat roman distingem 3 situatii :

Domiciliu - ca notiune de drept comun

Domiciliul, in sistemul nostru de drept, reprezinta locuinta principala si statornica a persoanei fizice.

Dobandirea domiciliului de catre straini, in tara noastra este guvernata in parte de norme speciale aplicabile strainilor si in parte de norme aplicabile cetatenilor.

Aprobarea si retragerea domiciliului sunt de competenta Ministerului Administratiei si Internelor.

Cererea privind dobandirea domiciliului in Romania se poate de pune la :

- Inspectoratele Judetene de Politie si al Mun. Bucuresti, daca se face in tara

- Reprezentantele diplomatice sau consulare romane, daca se face in strainatate

Odata aprobata cererea, cu aplicarea normelor ce ii privesc si pe cetateni, persoana interesata va cere la organul administrativ de la locul de domiciliu stabilirea acestuia in sensul de locuinta principala si statornica a persoanei fizice.

Fiind o problema ce tine de conditia juridica a strainului se aplica exclusiv legea romana.

Domiciliul legal

In sistemul nostru de drept au domiciliu legal minorul si persoana pusa sub interdictie judecatoreasca. ( si acesta este la.. vezi dreptul familiei !)

Domiciliul legal este o forma de ocrotire a celui lipsit ori cu capacitate de exercitiu restransa si in aceste conditii el este guvernat de legea personala a celui ocrotit.

Domiciliul ales

Domiciliul ales este o conventie prin care se deroga de la normele de drept comun in materie de executare a obligatilor si privind purtarea procesului civil.

Fiind o conventie, este aplicabila lex contractus, lex voluntatis, legea aleasa de parti cu acest titlu. Domiciliul ales poate sa fie o clauza in contractul de baza sau o conventie separata, dar accesorie la contractul de baza. Revocarea domiciliului ales este guvernata tot de lex contractus.

Domeniul legii personale

Legea personala odata determinata guverneaza urmatoarele probleme:

- ne arata ce se intelege prin capacitate juridica

- ne arata ce se intelege prin capacitate juridica de folosinta, care este inceputul si sfarsitul acesteia

- ne arata ce se intelege prin capacitate juridica de exercitiu si care sunt distinctiile pe care le intalnim in cadrul acesteia

- ne arata ce se intelege prin lipsa capacitatii de exercitiu, care sunt persoanele carora i se aplica, cand incepe si se termina aceasta

- ne arata care sunt actele pe care pot sa le intocmeasca cei lipsiti de capacitate de exercitiu

- ne arata care sunt persoanele chemate sa intregeasca lipsa de capacitate a minorului si a persoanei pusa sub interdictie judecatoreasca, care ii reprezinta in actele juridice

- ne arata ce se intelege prin capacitate de exercitiu restransa, care sunt persoanele carora i se aplica, cand incepe si se termina aceasta

- ne arata care sunt actele pe care pot sa le intocmeasca persoanele cu capacitate de exercitiu restransa

- ne arata care sunt persoanele chemate sa intregeasca capacitatea minorului intre 14 si 18 ani si care ii asista la incheierea actelor juridice

- ne arata ce se intelege prin capacitate de exercitiu deplina, care sunt persoanele carora i se aplica, cand incepe si se termina aceasta

- ne arata care sunt actele pe care pot sa le intocmeasca persoanele cu capacitate de exercitiu deplina

- ne arata care sunt sanctiunile ce intervin daca sunt incalcate normele juridice ceprivesc capacitatea si regimul lor juridic

- ne arata ce se intelege prin tutela si curatela, cand intervin ele, care sunt drepturile si obligatiile tutorului si curatorului, care sunt sanctiunile ce intervin daca sunt incalcate normele cu privire la tutela si curatela

- incapacitatile absolute de a da si a primi, unindu-se cu fondul actului juridic, sunt guvernate de lex contractus

- incapacitatile ce decurg dint-o hotarare penala de condamnare, datorita caracterului teritorial al normelor penale, de principiu nu produc efecte pe teritoriul altui stat, mai putin in cazul cand exista conventie privind recunoasterea reciproca a unor astfel de efecte

- ne arata ce se intelege prin stare civila, care sunt actele si faptele de stare civila si regimul juridic al acestora

Legea aplicabila raporturilor de familie

De principiu raporturile de familie sunt guvernate de legea personala

Casatoria

Cu privire la incheierea casatoriei distingem intre

conditiile de fond - guvernate de legea personala a fiecaruia dintre viitorii soti si

conditiile de forma - guvernate de legea locului incheierii actului

Cu privire la efectele casatoriei

- se aplica legea personala comuna, iar in lipsa legea domiciliului comun al sotilor

Cu privire la desfacerea casatoriei prin divort

se aplica legea personala comuna, iar in lipsa legea domiciliului comun al sotilor

Cu privire la nulitatea casatoriei distingem intre

- conditiile de fond - guvernate de legea personala

- conditiile de forma - guvernate de legea locului incheierii actului

Adoptia

Cu privire la incheierea adoptiei distingem intre

conditiile de fond - guvernate de legea personala a minorului, mai putin cele care ii privesc strict pe parintii firesti si cei adoptivi, ce raman guvernate de legea personala a fiecaruia dintre acestia

si conditiile de forma - guvernate de legea locului incheierii actului

Desfacerea adoptiei are solutii similare celor de la incheiere, in privinta distinctiei dintre conditiile de fond si de forma si legea aplicabila

Filiatia, rudenia nu ridica probleme, fiind aplicabila legea personala lex patriae, lex domicilii

Domeniul regulii lex rei sitae

Odata determinata, legea aplicabila bunurilor si drepturilor reale, ea guverneaza :

- ne arata ce se intelege prin bun

- ne arata care este clasificarea bunurilor, inclusiv care sunt bunurile scoase din circuitul civil si care au o circulatie conditionata

- ne arata care este regimul juridic al fiecarei categorii de bunuri din cadrul clasificarii lor

- ne arata ce se intelege prin patrimoniu si care sunt functiile sale

- ne arata ce se intelege prin drept real

- ne arata care este clasificarea drepturilor reale

- ne arata ce se intelege prin drept de proprietate

- ne arata care sunt prerogativele dreptului de proprietate

- ne arata care sunt caracterele dreptului de proprietate

- ne arata care sunt desmembramintele dreptului de proprietate privata,

- ne arata care sunt modurile de dobandire a dreptului de proprietate, inclusiv de catre stat

- ne arata care sunt mijloacele de aparare a dreptului de proprietate

- ne arata care sunt actiunile petitorii si care este regimul lor juridic

- ne arata ce se intelege prin posesie si care sunt efectele sale

- guverneaza uzucapiunea ca mod de dobandire a proprietatii prin posesia indelungata in timp

- ne arata care sunt actiunile posesorii si care este regimul lor juridic

- ne arata care sunt formele de publicitate cu privire la bunuri

- ne arata care sunt taxele si impozitele ce se percep cu privire la folosinta bunurilor

- guverneaza actiunea privind nulitatea avand drept cauza incalcarea regimului bunurilor si drepturilor reale

- guverneaza obligatia reala propter rem, in timp ce obligatia opozabila tertilor scriptae in rem, tinand atat de bun cat si de un drept de creanta ce izvoraste din contract este guvernata atat de lex rei sitae cat si de lex contractus.

Domeniul regulii locus regit actum

Regula locus regit actum are un caracter dispozitiv, astfel dupa cum rezulta si din dispozitiile Legii nr. 105/1992, doar in situatiile in care la indeplinirea formei intervin si autoritati, acestea neputand aplica decat legea proprie, forma exterioara a actului juridic primeste un caracter imperativ.

Odata determinata, legea aplicabila formei actului juridic, ea guverneaza :

- ne arata ce se intelege prin forma exterioara a actului juridic

- ne arata daca forma este ceruta ad validitatem, ad probationem sau pentru opozabilitate fata de terti

- ne arata care sunt formalitatile (solemnitatile) ce trebuie indeplinite

- ne arata care sunt persoanele chemate sa indeplineasca aceste solemnitati

- la actele solemne, forma unindu-se cu fondul actului juridic, aceasta lege devine alpicabila (art.72 L 105/1992)

- ne arata care sunt consecintele/sanctiunile neindeplinirii formei ceruta de lege

- ne arata valabilitatea in timp a actului, daca el a fost incheiat sub termen

- ne arata admisibilitatea probei cu martori si pana la ce suma

De la Regula locus regit actum intervin exceptii generale si speciale.

Exceptiile generale intervin oricare ar fi continutul normei conflictuale, ele fiind date de retrimitere, invocarea ordinii publice in dreptul international privat si frauda la lege in dreptul international privat.

Exceptiile speciale sunt in materie de legate ti ipoteci.

Conform art. 1073 C. civ., ipotecile constituite in strainatate asupra unui imobil situat in Romana sunt valabil incheiate daca au fost facute in forma autentica (forma data de legea romana). Conform art. 789 C. civ., actele de reductiune sau stingere a unei inscriptii ipotecare facute in strainatate sunt executorii in tara daca au fost facute dupa legea romana.

Conform art. 885 C. civ., cetateanul roman aflat in strainatate va putea intocmi in mod valabil un testament olograf dupa legea romana si un testament autentic dupa legea locului incheierii lui.

Forme speciale

Forma de publicitate

Este ceruta de lege pentru a face opozabile anumite drepturi.

Este data de legea locului unde se face publicitatea art. 64 - 65 L. 105/1992

publicitatea cu privire la persoane fizice - legea de domiciliu

publicitatea cu privire la persoane juridice - sediul sau locul de inmatriculare

publicitatea cu privire la imobile - legea locului situarii bunului

publicitatea cu privire la nava si aeronave - locul de inmatriculare.

Forma de abilitare

Este ceruta de lege pentru incheierea actului juridic in mod valabil de catre cel lipsit ori cu capacitate de exercitiu restransa.

Este data de legea personala a celui ocrotit - minor ori persoana pusa sub interdictie judecatoreasca.

Forma de procedura

Este ceruta de lege pentru valabila incheiere a actelor de procedura in procesul civil

Este data de legea forului :

administrarea si aprecierea probelor

forma hotararilor judecatoresti si a incheierilor preparatorii si interlocutorii

exceptii : - calitatea si sarcina probei - legea ce guverneaza fondul actului juridic

- prezumtiile legale - legea ce guverneaza fondul actului juridic

- marturisirea - legea ce guverneaza fondul actului juridic

- conventiile cu privire la probe - legea ce guverneaza fondul actului juridic

- mijloacele de proba preconstituite - legea locului

Domeniul legii contractului

Legea contractului odata determinata guverneaza urmatoarele probleme:

- ne arata ce se intelege prin act juridic

- ne arata care sunt conditiile de fond cerute pentru a contracta

- dintre acestea, capacitatea este guvernata de lex personalis, in timp ce lex contractus guverneaza consimtamantul, obiectul si cauza actului juridic

- ne arata care sunt viciile de consimtamant si sanctiunile ce intervin daca nu sunt respectate normele privind valabila lui exprimare

- ne arata in ce conditii se incheie actul intre absenti si care este momentul perfectarii lui

- ne arata care sunt efectele actului juridic si principiile ce guverneaza aceste efecte

- ne arata care sunt efectele specifice in cazul anumitor categorii de contracte, cum este situatia contractelor sinalagmatice, precum si exceptiile de la acestea

- ne arata ce se intelege prin rezolutiune si reziliere, in ce conditii opereaza si care sunt efectele acestora

- ne arata ce se intelege prin raspundere contractuala, in ce conditii opereaza si care sunt efectele sale

- cat priveste cumulul raspunderii contractuale cu raspunderea civila delictuala, el trebuie sa fie admis atat de lex contractus cat si de lex loci delicti commissi, ce guverneaza raspunderea delictuala,

- ne arata ce se intelege prin nulitate a actului juridic; cat priveste legea aplicabila nulitatii, ea este data de cauza de nulitate invocata ( de ex : lex personalis daca nu s-au respectat dispozitiile privind capacitatea, lex rei sitae daca s-a contractat cu privire la un bun care nu era in circuitul civil, lex contractus daca este invocat dolul, legea pavilionului in cazul cand bunul este o nava sau o aeronava, etc.)

- prescriptia dreptului material la actiune, (cu exceptia dreptului din Statele Unite ale Americii unde este considerata o problema de procedura, pt. care se aplica invariabil lex fori), este considerata o problema ce tine de efectele contractului, aplicandu-se lex contractus

- daunele interese si daunele moratorii sunt guvernate de lex contractus, in timp ce daunele cominatorii, fiind o problema de executare se aplica lex fori

- interpretarea contractului se face dupa lex contractus

- lex contractus se aplica si actului aditional la actul de baza, nu si celui subsecvent.

Determinarea legii delictuale

Uneori delictul se produce intr-un spatiu nesupus unei legi interne, cum este marea libera si spatiul aerian de deasupra marii libere. Alteori el are un caracter complex fiind concurente mai multe legi sau fapta are un caracter continuat si afecteaza mai multe teritorii nationale.

In toate aceste situatii, in dreptul international privat se pune problema determinarii legii locului delictului.

1. Delictul produs in marea libera si spatiul aerian de deasupra marii libere.

In marea libera si spatiul aerian de deasupra marii libere ne aflam intr-un teritoriu nesupus unei jurisdictii interne, regimul sau juridic este dat de conventii internationale de drept public si din punctul de vedere al dreptului international privat se pune problema determinarii legii locului delictului.

a. Daca delictul s-a produs la bordul unei nave sau aeronave, fara a afecta mediul exterior sau chiar cu afectarea lui, se considera ca :

nava sau aeronava este teritoriul pe care s-a produs delictul si legea pavilionului navei sau aeronavei va guverna delictul sub toate aspectele sale.

b. Daca delictul s-a produs prin abordaj maritim sau coliziune aeriana, se distinge intre nava care a abordat, aeronava care a lovit si nava care a fost abordata, aeronava care a fost lovita

- se considera ca nava care a abordat, aeronava care a lovit este teritoriul pe care s-a produs fapta si nava care a fost abordata, aeronava care a fost lovita este teritoriul pe care s-a produs prejudiciul

- legea pavilionului navei care a abordat, aeronavei care a lovit ne va arata care sunt conditiile generale de raspundere, inclusiv caracterul licit sau ilicit al faptei, cat si eventualele cauze de exonerare de raspundere

- legea pavilionului navei care a fost abordata, aeronavei care a fost lovita va guverna restul problemelor raportului juridic delictual, ce tin de fapt de repararea prejudiciului.

2. Delictul produs in marea teritoriala si spatiul aerian de deasupra marii teritoriale

In marea teritoriala si spatiul aerian de deasupra marii teritoriale ne aflam intr-un spatiu ce este supus unei legi teritoriale, devenind competenta lex loci delicti commissi.

Daca delictul se produce prin abordaj maritim sau coliziune aeriana devin concurente mai multe legi, punandu-se problema determinarii legii aplicabile :

a. Daca delictul s-a produs la bordul navei / aeronavei, fara afectarea mediului exterior, se considera ca teritoriul pe care s-a produs delictul este nava / aeronava si se aplica legea pavilionului navei / aeronavei

b. Daca delictul s-a produs la bordul navei / aeronavei, cu afectarea mediului exterior, chiar daca aparent ar fi aplicabila legea pavilionului, cum insa prevaleaza protectia mediului, se aplica lex loci delicti commissi

c. Daca delictul se produce prin abordaj maritim sau coliziune aeriana, devin concurente legea pavilionului si legea teritoriului - lex loci delicti commissi, si cum in aceste situatii invariabil este afectat mediului exterior, se aplica lex loci delicti commissi.

3. Delictul complex - fapta se produce pe teritoriul unui stat si prejudiciul apare pe teritoriul altui stat

Daca delictul este complex si fapta se produce pe teritoriul unui stat iar prejudiciul apare pe teritoriul altui stat au fost propuse mai multe solutii pentru rezolvarea lui.

a. O prima solutie a fost cea a aplicarii legii locului producerii faptei - lex loci delicti commissi, solutie ce corespunde temeiului juridic al raspunderii civile delictuale, care este fapta ilicita. Solutia este criticabila, pentru ca este astfel ocrotit cu precadere faptuitorul, iar dispozitiile institutiei raspunderii civile delictuale ocrotesc cu precadere victima si nu faptuitorul.

b. O a doua solutie a fost cea a aplicarii legii locului aparitiei prejudiciului - lex loci laesionis, solutie ce se impune intrucat dispozitiile institutiei raspunderii civile delictuale ocrotesc cu precadere victima si nu faptuitorul. Solutia este criticabila, pentru ca astfel nu este avut in vedere temeiului juridic al raspunderii civile delictuale, care este fapta ilicita.

c. O a treia solutie, cel mai des aplicata este cea mixta, care la randul sau cunoaste doua variante :

- victima are dreptul de a alege intre lex loci delicti commissi si lex loci laesionis, dupa cum una din cele doua legi ii este mai favorabila

- legea locului producerii faptei - lex loci delicti commissi carmuieste conditiile generale de raspundere, inclusiv caracterul licit sau ilicit al faptei, cat si eventualele cauze de exonerare de raspundere iar legea locului aparitiei prejudiciului - lex loci laesionis carmuieste restul problemelor raportului juridic delictual, ce tin de fapt de repararea prejudiciului.

Aceasta ultima solutie este impartasita de sistemul nostru de drept.

4. Delictul in cazul faptei continuate

Daca fapta are un caracter continuat, ea producandu-se pe teritoriul mai multor state, in cazul publicitatii mincinoase - forma a concurentei neloiale, se pune problema determinarii legii aplicabile.

In dreptul international privat, in aceasta situatie, se considera ca suntem in prezenta mai multor raporturi civile delictuale, o pluralitate de raporturi juridice data de cate teritorii au fost afectate.

Pentru fiecare raport civil delictual se aplica distinct lex loci delicti commissi, care este legea producerii fiecarui delict in parte.

Legea aplicabila cand fapta constituie in acelasi timp infractiune

Este posibil ca uneori fapta delictuala sa constituie in acelasi timp infractiune.

In acest caz distingem intre solutionarea actiunii civile si actiunii penale.

1. Daca a fost sesizata cu rezolvarea actiunii civile instanta altui stat, decat cea care a fost sesizata cu rezolvarea actiunii penale, in dreptul international privat nu opereaza regulile din dreptul intern privind raportul dintre latura civila si latura penala a procesului.

Ca atare nu va avea intaietate solutionarea actiunii penale in raport cu cea civila si nici nu va opera autoritatea de lucru judecat din penal asupra actiunii civile cu privire la fapta, faptuitor si vinovatie.

Actiunea civila si cea penala au un caracter reciproc autonom si ele se solutioneaza in mod distinct, fiecare dupa propriile reguli.

2. Daca a fost sesizata cu rezolvarea actiunii civile aceeasi instanta ce a fost sesizata si cu rezolvarea actiunii penale, in dreptul international privat se distinge intre solutionarea celor doua laturi ale procesului.

In timp ce :

- latura penala se solutioneaza numai cu aplicarea legii forului - lex fori, normele penale avand un caracter teritorial,

- latura civila se solutioneaza facand mai intai aplicarea normei conflictuale a forului, care ne va indica legea aplicabila, iar apoi se va face aplicarea legii indicata ca fiind competenta de norma conflictuala, aceasta putand sa fie ori legea proprie, ori o lege straina.

Domeniul legii delictuale

Legea delictuala odata determinata, ea guverneaza :

- ne arata ce se intelege prin delict civil

- ne arata care sunt conditiile generale de raspundere

- ne arata ce se intelege prin fapta ilicita si care sunt caracterele sale

- ne arata ce se intelege prin prejudiciu si care sunt caracterele sale

- ne arata care sunt formele indirecte de raspundere

- ne arata care sunt prezumtiile speciale de raspundere din cadrul fiecarei forme indirecte de raspundere

- guverneaza formele indirecte de raspundere, cu urmatoarele precizari :

o               in cadrul raspunderii parintilor pentru faptele copiilor lor minori, raportul delictual stabilit intre copil si parinte pe de o parte si victima pe de alta este carmuit de legea delictuala, in timp ce raportul juridic subsecvent dintre copil si parinte, in virtutea caruia parintele este tinut responsabil alaturi de minor este carmuit de legea personala, fiind o problema de filiatie

o               in cadrul raspunderii institutorilor pentru faptele elevilor, raportul delictual stabilit intre elev si institutor pe de o parte si victima pe de alta este carmuit de legea delictuala, in timp ce raportul juridic subsecvent dintre elev si institutor, in virtutea caruia acesta este tinut responsabil alaturi de elev este carmuit de lex causae, ea fiind lex contractus

o               in cadrul raspunderii comitentilor pentru faptele prepusilor, raportul delictual stabilit intre prepus si comitent pe de o parte si victima pe de alta este carmuit de legea delictuala, in timp ce raportul juridic subsecvent dintre prepus si comitent, in virtutea caruia acesta este tinut responsabil alaturi de prepus este carmuit de lex contractus, raportul contractual putand fi unul de munca, civil sau comercial

o               in cadrul raspunderii pentru fapta lucrului, raportul delictual in virtutea caruia este tinut paznicul juridic a raspunde fata de victima este carmuit de legea delictuala, in timp ce regimul lucrului de a fi un bun mobil sau imobil este dat de lex rei sitae

o               in cadrul raspunderii pentru ruina edificiului, raportul delictual in virtutea caruia este tinut proprietarul imobilului a raspunde fata de victima este carmuit de legea delictuala, in timp ce regimul edificiului de a fi un bun imobil sau mobil este dat de lex rei sitae

- pentru a opera cumulul raspunderii civile delictuala cu cea civila contractuala, cumulul trebuie sa fie admis atat de legea delictuala, cat si de lex contractus, ce guverneaza raspunderea contractuala

- guverneaza prescriptia dreptului material la actiune in raspundere delictuala

- daca fapta constituie in acelasi timp infractiune, in privinta prescriptiei s-au degajat doua opinii :

o               odata implinit termenul de prescriptie in penal se stinge si raspunderea civila, datorita caracterului mai grav al raspunderii penale

o               odata implinit termenul de prescriptie in penal, aceasta nu atrage si stingerea raspunderii civile, pentru ca raspunderea civila delictuala si raspunderea penala sunt reciproc autonome si au cursuri de prescriptie distincte, actiunea in raspundere civila delictuala putand fi intentata independent de prescriptia faptei in penal

Aceasta ultima teza este impartasita de sistemul nostru de drept.

daca victima a decedat, mostenitorii victimei au la indemana doua actiuni :

o               una delictuala, urmare faptei ilicite si in care mostenitorii sunt continuatorii persoanei autorului, solicitand pe cat posibil repararea prejudiciului,

o               alta succesorala, intrucat fapta delictuala - decesul este in acelasi timp temei al deschiderii succesiunii si mostenitorii au un drept propriu de a cere faptuitorului repararea prejudiciului

- in ambele tipuri de actiuni :

o               raporturile dintre faptuitor sau/si cel tinut a raspunde, pe de o parte si victima pe de alta parte sunt guvernate de legea delictuala

o               raporturile dintre mostenitori sunt guvernate de legea succesorala

o               astfel, in timp ce legea delictuala ne arata care este intinderea prejudiciului, legea succesorala ne arata care este cota ce se cuvine fiecarui mostenitor

Determinarea legii succesorale

In dreptul international privat, in materie succesorala se face distinctie cu privire la legea aplicabila.

Singurul criteriu este dat de natura succesorale, distingandu-se intre succesiunea bunurilor mobile si succesiunea bunurilor imobile, conform art. 66 din L.105/1992.

Succesiunea bunurilor mobile este guvernata de ultima lege personala a autorului, iar succesiunea bunurilor imobile este guvernata de legea locului situarii bunurilor, pentru fiecare dintre imobilele succesorale.

In dreptul international privat, in materie succesorala nu se face nicio distinctie cu privire la legea aplicabila in raport de felul succesiunii - legala sau testamentara, singura distinctie fiind cea data de natura bunurilor.

Legea aplicabila este influentata de conditia juridica in materie succesorala.

Dreptul roman recunoaste fara nicio restrictie vocatia succesorala a strainului, dar aduce unele limitari in privinta exercitarii dreptului de proprietate dobandit prin mostenire, cu privire la terenuri si bunurile apartinand patrimoniului national cultural si arhivistic, ce nu pot fi scoase peste granita.

Domeniul legii succesorale

Legea succesorala odata determinata, guverneaza :

ne arata care este data deschiderii succesiunii

locul deschiderii succesiunii, ca si procedura necontencioasa notariala, sunt date de lex fori

ne arata care sunt cerintele legale pentru a putea mosteni

ne arata ce se intelege prin capacitate succesorala, mai putin timpul legal al conceptiei care este dat de lex personalis, ce se intelege prin comorienti si daca acestia se mostenesc intre ei

ne arata ce se intelege prin vocatie succesorala

ne arata ce se intelege prin nedemnitate succesorala, care sunt cazurile, daca opereaza de drept sau este judiciara

guverneaza devolutiunea legala :

o               vocatia

o               reprezentarea succesorala

o               partea ce i se cuvine fiecaruia din mostenire

o               cotitatea disponibila si rezerva succesorala

o               drepturile speciale ale sotului supravietuitor

in cadrul devolutiunii legale, unele probleme sunt guvernate de alta lege

o               filiatia - legea personala

o               calitatea de sot - legea aplicabila casatoriei

o               cota de bun comun - legea aplicabila efectelor casatoriei

devolutiunea testamentara

o               capacitatea de a dobandi prin legat - lex personalis

o               incapacitatile speciale - legea succesorala

o               sanctiunile nerespectarii incapacitatilor - legea succesorala

o               consimtamantul, viciile de consimtamant - legea succesorala

o               obiectul legatului- legea succesorala

o               cauza legatului- legea succesorala

o               sezina - lex rei sitae, pt ca priveste posesia de drept a mostenirii

o               cauzele de ineficacitate a legatelor - legea succesorala

o               interpretarea legatului- legea succesorala

o               forma legatului : locus regit actum - testament autentic, lex personalis - testament olograf

transmisiunea mostenirii

o               dreptul de optiune succesorala - legea succesorala

o               transmiterea succesiunii - universala, cu titlu universal si cu titlu particular - legea

o               succesorala

o               formele de procedura ale transmisiunii - lex fori

o               formele procedurale ale raportului - lex fori

o               inventarul bunurilor, punerea pecetilor - lex rei sitae

o               partajul judiciar - lex fori