NULITATEA RELATIVA A CASATORIEI

Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu

Facultatea "Simion Barnutiu" Sibiu

Specializarea - DREPT - ID

Semestru I.

NULITATEA     RELATIVA A CASATORIEI

Consideratii generale

Casatoria este - uniunea liber consimtita dintre 'un barbat si o femeie, realizata in conditiile prevazute de lege, in scopul intemeierii unei familii si are un statut reglementat de norme legale imperative.

Constitutia Romaniei, in art. 44 statueaza ca 'familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita dintre soti, pe egalitatea acestora, pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor

Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.'

Statul nostru recunoaste casatoria religioasa incheiata in fata preotului dupa incheierea celei civile

In Romania, celebrarea religioasa a casatoriei este facultativa, fiind o optiune a sotilor, generata de convingerile religioase. Casatoria civila trebuie sa o preceada pe cea religioasa. De aceea din punct de vedere juridic se poate sustine o singura celebrare a casatoriei, si anume cea civila, cea religioasa neavand efecte juridice.

Codul familiei nu prevede o astfel de obligatie, pastrandu-si caracterul laic, ca urmare a secularizarii actelor de stare civila inca din 1954, data editarii codului familiei.

Dupa anul 1989, tot mai multe familii incep sa celebreze si casatoria religioasa. Poate, in acest mod, sotii vor fi mai constienti de importanta actului juridic si s-ar evita desele situatii de desfacere a casatoriei.

Termenul de casatorie' este utilizat in mai multe acceptiuni, intelesuri:

   casatoria este un act juridic prin care viitorii soti consimt sa se casatoreasca in conditiile si formele prevazute de lege (art. 3-18 din codul familiei)

   casatoria este o situatie juridica sau statut legal al sotilor (art. 26-36 C. fam. referitor la raporturile personale si patrimoniale dintre soti).

   casatoria este o 'institutie juridica' a dreptului familiei, adica totalitatea normelor juridice ce reglementeaza atat actul juridic, cat si situatia juridica a casatoriei.

   casatoria are si intelesul de ceremonie ce are loc cu ocazia incheierii casatoriei.conceptii, idealuri comune.

Aspectul social al casatoriei este dat de existenta familiei care are trei functii sociale:

   perpetuare a speciei umane,

   economica

   educativa.

Incetarea casatoriei si desfacerea casatoriei produc efecte numai pentru viitor (ex nunc).

Desfiintarea casatoriei isi produce efectele atat pentru trecut (ex tunc) cat si pentru viitor (ex nunc), exceptie facand insa efectele fata de copii si efectele in caz de casatorie putativa. In aceasta situatie se considera ca nu a existat casatoria

Nulitatea intervine ca o sanctiune a nerespectarii unora dintre cerintele prevazute de lege prin incheierea casatoriei.

Cauzele care determina nulitatea constau in nerespectarea unor conditii impuse de lege anterior sau concomitent incheierii ei spre deosebire de cauzele care duc la divort, ce sunt efecte de viitor.

In afara de cazurile de nulitate prevazute de lege exista si nulitati virtuale admise de literatura de specialitate.

"Codul familiei prevede cazurile de nulitate a casatoriei in art.19 si 21, tot astfel art.134, Codul civil, si art.47 din Decretul nr.32/31.01.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei. Decretul nr.278/1960 privitor la acte de stare civila referitor la nulitatea casatoriei pentru necompetenta delegatului de stare civila" - ratione materiae - , afara de cazul in care persoana competenta a exercitat in mod public atributia de delegat de stare civila, datorata, ideii de aparenta - error communis facit ius - si cum ca casatoria este valabila.

In ceea ce priveste nulitatea virtuala, implicata in materia casatoriei deosebim doua nulitati admise de litaratura juridica:

in cazul unei casatorii fictive;

in cazul casatoriei intre doua persoane de acelasi sex.

"S-a decis ca incheiarea casatoriei mai inainte de implinirea termenului de opt zile ( in prezent zece zile) prevazut de lege nu duce la nulitatea casatoriei, ci numai la sanctiuni impotriva delegatului de stare civila".

Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.22;

Ion P.Filipescu, TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Editia a V-a, Bucuresti, 2000, Ed. AllBeck, p.175 ;

Ca si in dreptul comun, nulitatea casatoriei poate fi absoluta si relativa, cu unele exceptii. "Astfel in unele cazuri, in interesul mentinerii casatoriei, aceasta poate fi confirmata chiar daca este vorba de nulitate absoluta. De asemenea, in cazul casatoriei putative, efectul retroactiv al nulitatii casatoriei este inlaturat in privinta sotului de buna-credinta".

Nulitatea absoluta

Nulitatea absoluta se sanctioneaza in cazul nerespectarii dispozitiilor legale privind incheierea casatoriei Potrivit art. 1 Decretul nr.32 din 1954, validarea casatoriei incheiate inainte de punerea in aplicare a Codului familiei se stabileste conform cu dispozitiile legii in vigoare la data incheierii. Insa, in privinta nulitatii, trebuie sa se tina seama de prevederile Codului familiei, dupa distinctiile facute de art. 1 Dectrecul nr.32 din 1954 ).

Cazuri de nulitate absoluta

I. Casatoria a fost incheiata cu incalcarea dispozitiilor legale cu privire la varsta matrimoniala (art.19 si 4 Codul familiei). Desi aceasta nilitate este absoluta, ea poate fi, totusi, acoperita in urmatoarele situatii (art.20 Codul familiei):

Daca sotul care nu avea varsta legala pentru casatorie a implinit-o intre timp pana la constatarea nulitatii.

Daca sotia a dat nastere unui copil. Nasterea acestui copil demonstrand ca sotii au implinit varsta pupertatii; copilul urmand sa fie crescut si educat in cadrul familiei.

Daca sotia a ramas insarcinata.

3-Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.22

II. Casatoria a fost incheiata de catre o persoana care era deja casatorita. 'Este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita.' Acest sot din punct de vedere subiectiv a comis infractiunea de bigamie. Drept urmare, cea de-a doua casatorie este lovita de nulitate absoluta, ramanand valabila prima casatorie prin producerea efectului retroactiv al anularii hotararii declarative de moarte

Aici avem un caz aparte si anume principiul monogamiei (art.19 si 5 Codul familiei).

"Nulitatea nu se acopera prin incetarea cauzei, ei, dupa incheierea casatoriei, ceea ce inseamna ca cea de-a doua casatorie este lovita de nulitate chiar daca prima casatorie a fost desfacuta prin divort sau a incetat dupa data incheierii celei de-a doua, pana la constatarea nulitatii ei". In cazul declararii mortii prin hotarare judecatoreasca cea de-a doua casatorie e valabila daca a fost incheiata in intervalul de timp de la data fixata prin hotarare ca fiind aceea a mortii si data ramanerii definitive a hotararii declarative de moarte.

O alta situatie este aceea la care se refera art.22, Codul familiei, si anume, cand sotul celui declarat mort se recasatoreste, iar ulterior se reintoarce cel declarat mort, se impune a sti care dintre cele doua casatorii este valabila. "Art. 22, Codul familiei dispune ca in cazul in care sotul unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa-aceasta hotararea declarativa de moarte este anulat, atunci casatoria cea noua ramane valabila, iar prima casatorie se considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii". Aceasta situatie nu se aplica in cazul in care sotul celui ce fusese declarat mort este de rea-credinta, astfel in cazul in care se realizeaza o casatorie bazata pe astfel de mijloace aceasta va fi declarata nula. Deasemenea si pentru bigamie, casatoria incheiata de sotul celui declarat disparut prin hotarare judecatoreasca este lovita de nulitate.

4-Ion P.Filipescu, TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Editia a V-a, Bucuresti, 2000, Ed. AllBeck, p.175 ;

5-Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.22;

III. Casasatoria intre persoane care sunt in gradul prohibit de lege; intre rudele de linie dreapta si colaterala pana la gradul patru inclusiv (art.19 si 6 Codul familiei).

Poate fi lovita de nulitate absoluta si casastoria efectuata intre adoptat si rudele sale firesti in acelasi grad prohibit de lege (art.19,art.6,art.75 alin.3 din Codul familiei).

IV. Casatoria incheiata intre cel care adopta si ascendentii lui pe de o parte, si cel adoptat ori descendentii lui pe de alta parte (art.19 si art.7, lit. C, Codul familiei).

"In trecut, nulitatea intervenea in acest caz, fie ca era vorba de adoptia cu efecte restranse, fie de adoptia cu efecte depline".

V. Casatoria incheiata de alienatul sau debilul mintal (art.19 si 9 Codul familiei).

Acest tip de casatorie este interzisa pentru motive de ordin biologic si pentru faptul ca ei nu isi pot exprima comsimtamantul in mod constient. Persoanele lipsite temporal de facultatile mintale nu se pot casatori in timpul in care discernamantul le lipseste, consimtamintul exprimat poate sau nu poate fi valabil.

VI. Casatoria incheiata fara respectarea prevederilor art.16 din Codul familiei

In acest caz nulitatea intervine cand lipseste consimtamantul viitorilor soti. Prin aceasta urmarindu-se, realizandu-se si incalcandu-se unele conditii de fond cerute de lege.

Acest consimtamant lipseste la incheierea casatoriei nu numai in cazurile patologice si conditiile aratate anterior , ci si "atunci cand casatoria s-a incheiat, desi la intrebarea pusa de catre ofiterul de stare civila viitorul sot nu a raspuns sau a raspuns negativ".

6 - Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.24.

7-- I. Albu, DREPTUL FAMILIEI, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975, p.58;

VII. Incompetenta ofiterului de stare civila.

Acest fel de nulitate se refera la cazurile in care aceasta calitate nu s-a desfasurat pe teritoriul unde functionarul respectiv isi are competenta ( rationae materiae), si in cazul in care casatoria nu se incheie intre persoanele expres prevazute de lege ( erro communis facit ius).

VIII. Lipsa de solemnitate

Casatoria va fi lovita de nulitate in situatia in care lipseste numai un element al solemnitatii cat si atunci cand soleminitatea lipseste integral.

IX.Casatoria fictiva

Casatoria este fictiva in diferite situtii :

In primul rand , casatoria sa nu se fi incheiat in scopul de a intemeia o familie, adica de a avea relatiile personale si patrimoniale pe care casatoria le implica, ceea ce inseamna ca ea s-a incheiat numai de forma, fara a corespunde realitatii, adica adevaratelor raporturi care exista intre cei in cauza. "De exemplu cazul, in care sotul nu a intentionat sa incheie o casatorie reala , ci doar sa scape de pedeapsa pentru infractiunea de viol savarsita asupra femeii care i-a devenit apoi sotie, situatie care echivaleaza cu absenta consimtamantului producator de efecte in sensul de a incheia casatoria si care este sanctionat cu nulitatea absoluta".

O alta situatie de casastorie fictiva este aceea in care a fost incheiata cu intentia de a se obtine unele efecte secundare actiunii, cum ar fi folosirea locuintei sau scopul de a eluda anumite dispozitii legale imperative , altele decat cele care reglementeaza casatoria (C.S.J., S.CIV.DEC.NR.1890/2002).

Sub acest aspect casatoria fictiva apare ca o frauda la lege.

Astfel casatoria fictiva se prezinta ca fiind un act juridic cu cauza ilicita, in raport cu dispozitiile legale.

8 - Al. Bacaci, DREPTUL FAMILIEI, Editura All, Bucuresti, 2000, p.40;

Casatoria fictiva exista numai in cazul in care acuzatia de nulitate anterioara sau concomitenta incheierii casatoriei nu a disparut prin conventia sotilor. "Daca dupa incheierea ei sotii duc o viata conjugala normala si intemeiaza o familie reala, cauzele existente la data incheierii casatoriei si pe care s-a intemeiat nulitatea au disparut, casatoria trebuie mentinuta ( art.21, Codul familiei) (I.Filipescu)".

In cazul casatoriei pentru fictivitate, se pune problema efectelor nulitatii in privinta copiilor, cauzele de nulitate deosebindu-se de cele de divort.

X.Casatoria intre persoane de acelas sex

Acesta este un exemplu de nulitate virtuala si odata stabilit ca aceasta diferentiere nu exista, casatoria nu se poate incheia, asa cum a stabilit practica judiciara (ex. T.S., dec. Civ. Nr. 1196/1972 - daca o malformatie genitala reprezinta o nediferentiere de sex, solutia care se impune este nuiltatea absoluta a casatoriei; - de asemenea, intervine nulitatea absoluta in cazul hermafroditismului; constituie o anomalie genitala definitiva, care impiedica posibilitatea de procreare si a raporturilor normale intre soti ).

Actiunea in declararea nulitatii absolute poate fi introdusa de orice persoana interesata, ca de exemplu : sotii - in cazul bigamiei- , rudele sotilor sau creditorii lor etc..

Deasemenea si procurorul poate introduce actiune in nulitate absoluta ( art. 47, Decretul nr.32/1954, art. 45 Codul de procedura civila), dar numai in timpul vietii sotilor, deoarece dupa moartea unuia din ei interesul pe care il are de aparat nu mai exista ( C.S.J., S. Civ., dec. Civ. Nr.1602/1990).

Actiunea de nulitate absoluta nu se poate prescrie.

9 - Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.26;

10-Trib. Sprem,dec.civ.nr.1196 din 27 mai 1972, in 1972, p.199;

11- Trib. Sprem,dec.civ.nr.974 din 26 aprilie 1972, Repertoriu 1969-1972, p. 16;

Nulitatea relativa

Nulitatea relativa intevine in cazul viciilor de consimtamant, cum ar fi eroarea, dolul si violenta.

Nulitatea relativa, poate fi invocata numai de catre sotul al carui consimtamant la casatorie a fost viciat.

Prof. T. R. Popescu si Tr. lonascu pornesc de la premisa ca avand un caracter personal, actiunea in anulare apartine unei singure persoane si nu poate fi continuata de catre mostenitori. Ori de cate ori legiuitorul a vrut ca o actiune privitoare la starea civila sa fie continuata de. mostenitori a prevazut aceasta in mod expres. Putem exemplifica in acest sens, actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama, actiunea in stabilirea paternitatii si actiunea in tagada paternitatii.

In ceea ce priveste eroarea, spre deosebire de dreptul comun nu duce la anularea casatoriei decat daca se refera la identitatea fizica a celuilalt sot.

Dolul, aceasta eroare provenita prin viclenie, duce la anulare casatoriei chiar daca nu priveste asupra calitatii esentiale ale sotului care a provocat-o daca aceasta imprejurare a determinat consintamantul celuilalt sot. "De asemenea este dol cu reticenta daca, la incheiarea casatoriei, unul dintre soti a ascuns celuilalt, cu buna stiinta, boala de care suferea ori numai amploarea si manifestarile concrete ala acesteia (C.S.J., S. Civ.decretul nr.324/1990; decretul nr.935/2003)."

In cazul violentei se declansaza nulitatea relativa cand consimtamantul unuia dintre soti este viciat prin violenta ori prin constrangerea exercitata de parintii unuia dintre viitorii soti si deasemenea trebuie anticipata violenta raportata la starea psihica a sotului respeciv.

12 - Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.27;

In cazurile amintite anterior, casatoria va fi declarata nula daca actiunea a fost introdusa in termen. "Actiunea de nulitate relativa poate fi introdusa de catre sotul al carui consimtamant a fost viciat, in termen de sase luni de la incetarea violentei, ori de la descoperirea erorii sau dolului, nu si de cel vinovat, deoarece nemo auditur propriam turpitudiem allegans."

Competenta la actiunea in nulitate

Regulile referitoare la competenta teritoriala in procesele privitoare la nulitatea casatoriei sunt de natura dispozitiva, incalcarea lor atragand necompetenta relativa a instantei.

Actiunea in nulitatea absoluta si relativa a casatoriei este de competenta instantelor, determinata de dreptul comun, reaplicandu-se dispozitiile speciale pentru competenta in materia divortului.

Competenta apartine tribunalului - (art. 2 lit. h C. pr. civ., ori dupa caz, Tribunalului - Municipiului Bucuresti) de la domiciliul sau resedinta sotului parat (art._5 C. pr. civ.).

Intrucat competenta teritoriala nu are caracter imperativ, instanta judecatoreasca nu este indreptatita sa-si decline din oficiu competenta, ci numai la cererea paratului.

Termenul

Actiunea in nulitatea absoluta urmeaza regimul dreptului comun, fiind imprescriptibila, iar actiunea in nulitate relativa este prescriptibila intr-un termen special de 6 luni prevazute prin art. 21 alin. 1 C. fam., cu incepere de la data incetarii violentei ori a descoperirii erorii sau a vicleniei, implinirea termenului de prescriptie inlatura incertitudinea privind validitatea casatoriei, prezumandu-se ca a renuntat a mai fi invocata de cel indreptatit.

13 - T. R. Popescu, DREPTUL FAMILIEI. Tratat, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965, p.66;

Confirmarea casatoriei nule si a celei anulabile

Se face distinctie, daca nulitatea este absoluta sau relativa

Cand nulitatea este absoluta in ce priveste casatoria, ea poate fi confirmata daca:

   sotul impuber a implinit varsta de 18 ani la baieti si 16 ani la fete, inainte de constatarea nulitatii;

   sotia a dat nastere unui copil sau a ramas insarcinata.

Practica judiciara a consacrat ca motive de confirmare a casatoriei nule, urmatoarele situatii:

   in cazul in care dispensa de varsta, prevazute de art. 4 alin. 2 C. fam. a fost eliberata dupa incheierea casatoriei;

   in cazul fraudarii legii si incheierii ulterioare a casatoriei intre soti, s-au stabilit relatii conjugale normale.

Casatoria anulabila poate fi confirmata expres sau tacit in termenul de prescriptie de 6 luni, prin neinvocarea anularii in toata aceasta perioada.

Pornind de la conditiile in care se poate invoca nulitatea casatoriei si persoanele care o pot face apreciem ca are mare importanta a stabili daca se impune nulitatea absoluta sau anularea casatoriei.

Potrivit art. 9 C. fam. este oprit sa se casatoreasca alienatul mintal, debilul mintal precum si cel lipsit vremelnic de facultatile mintale, cat timp nu are discernamantul faptelor sale.

Este unanim recunoscut ca in cazul alienatului mintal si al debilului mintal, nulitatea este absoluta, data fiind lipsa totala de discernamant, si ea poate fi invocata oricand de orice persoana interesata.

Instanta suprema a stabilit ca in astfel de cazuri se impune a fi lamurite doua imprejurari:

   boala de care sufera sotul, care conduce la concluzia ca este alienat sau debil mintal si;

   daca aceasta boala a fost ascunsa la momentul casatoriei fata de celalalt sot.

Efectele nulitatii

Ambele nulitati genereaza acelasi efect; desfiintarea casatoriei atat pentru viitor cat si pentru trecut, considerandu-se ca acea casatorie nu a existat.

In ceea ce priveste relatiile personale dintre soti ca efect al casatoriei, se revine la numele anterior casatoriei, iar toate obligatiile specifice acestei comuniuni, inceteaza putandu-se casatorii cu altcineva sau recasatorii, atunci cand motivele de nulitate inceteaza. In ceea ce priveste bigamia, sotii nu au avut niciodata calitatea de casatoriti, deci nu se poate discuta despre acest lucru.

Efectele casatoriei in cazul in care lipseste capaciatatea de exercitiu, in situatia in care desfiintarea casatoriei are loc inainte ca unul din soti sa implineasca varsta de 18 ani, astfel persoana respectiva neavand capacitatea de exercitiu corespunzatoare pentru intemeierea unei familii, el se considera ca nu a fost casatorit si nu a avut aceasta capacitate nici in trecut.

In ceea ce priveste relatiile patrimoniale dintre soti, regimul comunitatii de bunuri,in acest caz, nu a putut avea loc intre soti, deoarece nulitatea opereza retroactiv si astfel obligatia de intretinere nu a putut exista intre ei, iar dreptul la mostenire a sotului suprevietuitor nu poate opera, pentru ca se considera ca aceasta calitate nu a existat niciodata.

Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre parinti si copii. In conformitate cu art. 23, alin. 2, Codul familiei, desfiintarea casatoriei nu are nici o urmare asupra copiilor, care isi pastreaza situatia de copii din casatorie. Dar acestia daca ar fi considerati din afara casatoriei, ar avea fata de parintii lor si rudele acestora aceeasi situatie legala ca a copiilor din casatorie (art.63, Codul familiei).

In consecinta , desi casatoria este desfiintata, filiatia copiilor nascuti si conceputi pana in momentul declansarii nulitatii casatoriei este reglementata astfel ca si aceea a copiilor rezultati dintr-o casatorie valabila.

14 - Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.27;

Bibliografie

* Codul familiei - adnotat si legi speciale - Editura Juris Argesis.

* Constitutia Rominiei

* Albu I., Dreptul familiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975.

* Bacaci Al., Dreptul familiei, Editura All, Bucuresti, 2000 .

Filipescu Ion P., TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Editia a V-a, Bucuresti, 2000, Ed. AllBeck.

* Popescu T.R., Dreptul familiei. Tratat, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965.

* Pricopi Adrian, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare.