Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


DIVIZIUNILE DREPTULUI PRIVAT ROMAN

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DE LA CUTUMA LA PRAVILA
DREPT COMUNITAR – TEST GRILA
Organizarea si functiile notariatului
Regimul juridic al terenurilor
Proprietatea anulabila
SOLUTIONAREA RECURSULUI SI EFECTELE ACESTEIA
Teoria generala a proprietatii – drept roman
Definire si clasificare a izvoarelor dreptului
CONTRACTUL DE IMPRUMUT DE FOLOSINTA ( COMODATUL)
Apararea proprietatii – drept roman


DIVIZIUNILE DREPTULUI PRIVAT ROMAN

Asa cum dreptul roman in ansamblul sau se divide in drept public si drept privat, la randul lui dreptul privat roman este format din trei ramuri distincte:



A. Dreptul Civil sau „Ius Civile”.

B. Dreptul gintilor sau „ Ius Gentium”.

C. Dreptul natural sau „ Ius Naturae”.

„Privatum ius tripertitum est: collectum etinem est ex naturalibus raeceptis aut gentium aut civilibus”(dreptul privat cuprinde trei parti, caci el este alcatuit din principii ale dreptului natural, sau de principii ale dreptului gintilor, sau din principii ale dreptului civil).

A. In textele juridice romane, conceptul de drept civil este utilizat cu trei sensuri:

a. dreptul civil roman cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre cetatenii romani ce erau numiti „quiriti”. De aceea dreptul civil mai este numit si drept „quiritar”.

Dreptul civil in aceasta acceptiune se caracterizeaza printr-un formalism extrem de riguros, in sensul ca incheierea actelor juridice de drept civil era conditionata de respectarea unor conditii de forma foarte complicate. Acest formalism excesive explica in primul rand prin epoca foarte veche ca cetatenii romani nu aveau experienta vietii juridice.

De aceea conditionand incheierea actelor juridice de respectarea unor forme solemne, romanii subliniau gravitatea consecintelor, efectelor acelor acte juridice. Romanii au conditionat incheierea actelor juridice de respectarea unor forme solemne pentru ca acele acte juridice sa nu fie incheiate de straini.

De altfel, in epoca foarte veche nici nu se punea problema unor situatii juridice intre cetateni si straini intrucat sa aceea epoca se aplica principiul conform caruia orice strain venit la Roma cadea in sclavie.

Cu timpul, odata cu dezvoltarea economiei, romanii au inceput sa-i tolereze pe straini. Mai intai in calitate de oaspeti si clienti, iar oaspetii si clientii erau cei ce veneau la Roma si se puneau la protectia romanilor.



Incepand cu secolul III i.H., locuitorii cetatilor care aveau tratate de alianta cu romanii puteau veni la Roma fara a cadea in sclavie si se numeau pelegrini, dar relatiile juridice dintre cetateni si pelegrini nu erau reglementate prin normele dreptului civil ci prin normele dreptului gintilor.

b. in al doilea sens, dreptul civil se confunda cu jurisprudenta, adica se confunda cu stiinta dreptului.

c. in al treilea sens, dreptul civil se confunda cu dreptul privat, mai putin dreptul pretorian care a fost creat de magistratii denumiti pretori pe cale procedurala.

B. Conceptul de drept al gintilor are trei sensuri:

a. Dreptul gintilor cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre cetateni si straini.. Fata de faptul ca dreptul gintilor s-a format in legatura cu relatiile comerciale, actele juridice consacrate prin normele de drept ale gintilor nu presupunea respectarea unor conditii de forma si de regula se inchinau prin simpla manifestare de vointa. Fata de aceste avantaje, institutiile de drept a le gintilor au preluat functiile institutiilor de drept civil.

In vremea lui Iustinian, dreptul gintilor a devenit un drept general, confundandu-se cu dreptul privat.

b. Dreptul gintilor cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre state, ceea ce corespunde dreptului international public.

c. Dreptul gintilor se confunda cu dreptul natural caci, in conceptia unor jurisconsulti, ar exista anumite norme de drept privat care se aplica tuturor popoarelor. Mai mult chiar, unii clasici afirma ca principiile dreptului natural se aplica tuturor vietuitoarelor.

C. Dreptul natural sau „Ius naturae”. Romanii vedeau in dreptul natural un sistem de principii juridice valabil pentru toate popoarele si pentru toate timpurile.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 883
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site